Opinia, octombrie 1898 (Anul 2, nr. 121-145)

1898-10-01 / nr. 121

i­f­# * 1­4 Cota oficială Constanţa, 29 Septembrie 1898. Orz hect. lei 4.60. Meia hect. lei 4.50. In hect. 12.10. Rapiţa hect. lei 6.50. Secară hect. lei 7. Grîu arnăuti hect. lei 12. Grîu de toamnă hect. lei 10.30. Ovăz hect. lei 4. Toate în oraş la magasie, îi ţinea la distanţă, îl despreţuia chiar, în schimb Brătenul îl ura de moarte. Abia venit la tron, prinţul fusese con­damnat de fraţii Brătieni şi prin urmare lucrară în consecinţă, spre a-l răsturna. Ei găsiră un bun aliat în secretarul lui Cuza, în d. Dimitrie Sturdza, care se în­sărcina să-l compromită mai intății în ochii protectorului şi apoi în ţară. Napoleon III era cel mai mare pro­tector al lui Cuza. Cînd în 1866 prinţul fu detronat Napoleon a telegrafiat lui Cuza: „ Cite sute de mii de armată sa-ţî tri­mit spre a-ţi relua tronul“. Dar Cuza, marele patriot, spre a eco­nomisi sîngele romînesc a răspuns : Nu, Majestate, nu mai voiesc tronul Romîniei, pentru liniştea fraţilor mei. Aceasta ne dovedeşte că Cuza nu era bărbat vanitos , că el nu voia să se im­­pue cu armata străină, adică că el îşi asigură protecţiunea lui Napoleon şi sub îndemnul acestuia refuza de a mai plăti Haraciu la înalta Poartă otomană. După multă oboseală şi muncă secretă Marele Domnitor ajunsese aproape de ziua cînd trebuia să se proclame inde­pendenţa. In acelaş timp, Anglia era în mare vrăşmăşie cu Francia. Palmerston, pri­mul ministru al Angliei, inamic neîm­păcat al lui Napoleon şi protectorul Tur­ciei, urmărea cu nesaţiu toate mişcările Rom­înilor. Palmerston reuşise să atragă în par­tea Turciei opoziţia din Rom­înia, con­dusă de fraţii Brătenî şi Roseti. Marele vizir Ali-Paşa, cheamă la Stam­­bul pe d. Dimitrie Sturdza şi după ce­­ promise că d. Ion Ghica va fi susţinut de Turcia la Tronul Romîniei îi ceru să­­ destăinuiască secretele lui Cuza cu Napoleon. D. Sturdza spuse tot ce ştiu, ba încă mai adăugă şi de la sine: „ Voi face totul, spre a servi pe Turcia“, zicea d. Sturdza către Vizir. „Să nu faci nimic pentru Turcia, răspunse Vizirul, să faci pentru ţara d-tale. Opoziţia ţinu o întrunire secretă. La această întrunire se luă hotărîrea ca să se urzească o intrigă, spre a com­promite pe Napoleon şi pe Cuza. D. Sturdza fu însărcinat cu redigiarea intrigilor şi articolelor prin ziarele străine. Ca prin farmec, presa franceză începu să blameze lovitura de stat din 2 Mai. Se anunţă prin ziarele franceze şi ita­liene că în Bucureşti a izbucnit o revo­luţie. Peste cîte­va zile, aceleaşi ziare desminţeau revoluţia, dar adăugau că este mare fierbere din cauză că împăra­tul Napoleon, a propus Italiei să ceară de la Austria Veneţia, iar Austria să ia în schimb principatele române de la Dunăre. Toate acestea se scriau prin ziarele mari europene la adresa lui Napoleon, şi protectorul lui Cuza. Scopul ce să urmărea era d’a compromite pe Napo­leon în faţa românilor, d’a prepara de­tronarea lui Cuza şi înlocuirea lui prin d. Ion Ghica. Guvernul englez şi cel turcesc dădeau bani opoziţiei din România, spre a or­ganiza societăţi secrete, şi spre a răs­­pîndi publicaţiuni incendiare. Napoleon şi Cuza ştiau totul, dar nu se grăbiau a pedepsi pe trădătorii şi cons­piratorii siguranţei statului. In 1865, sosi din Paris un trimes ex­­tra­ordinar, cu o scrisoare secretă, de la Napoleon, la adresa lui Cuza. Era un mare secret de stat, pe care Napoleon avusesă teama a’l tr­imite prin poştă. Era numai aceste cuvinte: «In ziua de 4 Aprilie concentrează toată armata pe malul Dunărei şi pro­clamă independenţa Romîniei. Eu sunt gata a se apăra». Numai d. Dimitrie Sturdza secretarul lui Cuza ştia despre scrisoarea împăra­tului. A două­ zi după primirea trimisului frances, apăru în „Times" scrisoarea lui Napoleon şi o relaţiune telegrafică din Bucureşti că prinţul Cuza voeşte a tul­bura pacea Europei. Gladstone, profită de această denun­ţare şi atacă în parlamentul Angliei, în modul cel mai violent, pe Napoleon, fă­­cîndu-l responsabil de ori­ce ştirbire a imperiului otoman. Napoleon, înfuriat, trimese lui Cuza ziarul «Times» din Londra, în care se publicase scrisoarea sa, şi mai adăuga aceste cuvinte : «Prinţule, o ţară care are asemenea trădători, nu merită independenţa nici protecţiunea mea.» Cuza primind această corespondenţă devenind negru de supărare, cheamă pe secretarul său, pe d. Dimitrie Sturdza, şi ’i zice: — Cine a publicat în „ Times“ această scrisoare ? — Nu ştiu Măria Ta, răspunse d-l Sturdza. — Minţi canalie şi viperă înfricoşată, căci acest secret nu la ştiut de ce Na­poleon eu şi tu, veninos intrigant. — Nu ştiu, Măria ta... Dar Cuza, fără a’l mai lăsă să vor­bească și să se justifice, îi trase două palme peste obraz, îl scuipă și pe cînd trădătorul fugea spre scara palatului, îi trînti piciorul în spate, dîndu-l d’a berbeleacul pe scară.... D. Sturdza nu se mai duse pe acasă . El se sui într’o trăsură, pleacă la Giur­giu şi trecu la Rusciuc, iar de acolo prin Constantinopol, se duce la Londra. Un asemenea spion străinilor, un ast­fel de trădător al tronului nu trebuia pălmuit, dar spînzurat fără nici o ju­decată. Şi de căte rele n’ar fi scăpat această ţară, dacă s’ar fi suprimat mizerabilii şi criminalii! Dimitrie Sturdza prin trădarea sa, n’a ucis un om, el a ucis ţara întreagă ! El merită astă­zi, dacă nu moartea cel puţin desconsideraţiunea şi dispreţul tuturor, el a fost gîdele naţiune!!... Telegramele Străinătăţei Viena, 29 Septembrie. In ziua de 1 Noembrie forţele militare ale Puterilor debarcate în Creta, se vor urca la 12.000 oameni, cari vor fi în stare a împedica revoltele musulmanilor, dar se crede că ei nu vor putea împe­dica luptele sîngeroase din munţi unde creştinii au luat în stăpînire toate pozi­­ţiunile turceşti. Viena 29 Septembrie După o telegramă sosită din Constan­tinopol, atît în acel oraş, cît şi Palestina şi în Siria continuă, ca măsuri de pre­­cauţiune, arestări de bănuiţi politici ar­meni, germani şi italieni. Mulţi străini sunt expulzaţi. Toate bastimentele din port au fost percheziţionate. Lucrătorii italieni sunt în special su­­praveghiaţi. Viena 29 Septembrie. Din Petersburg se depeşează că zia­rul Nowoie Wremia are un articol în care spune că e neliniştit din cauza ac­tualei situaţii politice. Ziarul rusesc adaogă că nu se poate şti ce se va întîmpla şi notează că în ziua sosirei împăratului Wilhelm în Con­stantinopol, trupele turcești vor părăsi insula Creta. Călătoria împăratului Germaniei împăratul Wilhelm a decis ca în că­lătoria sa spre Palestina să scurteze dru­mul prin Siria. Viena, 29 Septembrie. Guvernul englez a publicat o cartă albastră asupra cestiuneî oraşului Fa­­shoda. Această carte a produs o enormă sen­zaţie în presă. Guvernul englez sună trompeta de a­­larmă, şi ameninţă pe Franţa cu răz­­boiu, în cazul în care căpitanul Marchand n’ar părăsi împreună cu expediţiunea sa oraşul Fashoda. Bruxelles, 29 Septembrie. Se anunţă din Paris că d. Buffet, re­prezentantul ducelui d’Orleans la Paris, a declarat unui redactor al ziarului Ti­­berté, că ducele va intra în Franţa. DIVERSE Sinuciderile şi alcoolul Un medic de nervi, care de ani înde­lungaţi a făcut practică la marele spital din Liverpool, publică într’o foaie medi­cală engleză rezultatul experienţelor sale. înainte de toate el constată, că alcoolul (băuturile spiruoase) exercită o influenţă foarte mare asupra corpului şi minţii o­­mului. Cei mai mulţi între nebuni sunt recrutaţi din sînul oamenilor beţivi; de asemenea sunt recrutaţi dintre beţivi, cei mai mulţi neputincioşi, cari sufăr de nervi şi tremurături. Sfîrşitul beţivilor este în cele mai dese cazuri sinuciderea. Bărba­ţii beţivi se disinucid cu deosebire vi eta­tea de la 25—35 ani, iar femeile beţive mai ales în etatea de la 20—31 de ani. Dintre bărbaţii beţivi, cei mai mulţi se sinucid în timpul cînd nu sunt beţi, pe cînd femeile se sinucid mai ales în stare de beţie. Cel mai plăcut mod de sinuci­dere pentru femeile beţive este sărirea în apă, sau înecul, iar pentru bărbaţii beţivi tăiarea gîtuluî, sau spînzuratul. Pe­ste tot, înveninarea cu alcool atacă la femei mai cu seamă mintea, iar la băr­baţi cu deosebire trupul. O nouă planetă Şi nu-i vorba de vre­una din nume­roasele planetoide aflate între orbitele hu Marte şi a lui Jupiter, ci de o pla­netă vecină, a cărei domeniu se întinde între orbitele Pâmîntului şi a lui Marte. D. Witt, căruia îi datorim deja descop­­­er­ir­ea planetei de­ a 422-a, descoperi şi această planetă (?) la 24 August 1898 în observatorul de la Berlin, de­asupra con­­ OPINIA stelaţiei Leului. Este o planetă de 1 l­a mărime şi îşi face revoluţia în timp de 600 zile. E de observat însă că prin escentricita­­tea şi înclinaţiunea foarte mare a or­bitei sale, această planetă are oare­cum caractere cometare. Dar, tocmai pentru a­­ceasta, cu toată depărtarea ei actuală de ecliptica pămîntească, înfricoşaţi-vă şi tremuraţi gujulii ale pâmîntului de cea ce vă poate ajunge peste cîte­va zeci, sute, mii sau milioane de ani. Cowell, O fem­ee frumoasă Intre multele femei frumoase, se află una, care se zice, că le întrece pe toate. Ea se numeşte Clara Betz şi este din New-York. Pictorii acestui mare oraş a­­merican de mult îşi bat capul, să facă cel mai frumos chip de femee. Au tot căutat el printre femei să găsească una, pe care să o poată lua ca model de fru­­museţă. Au găsit multe modele de aces­tea, dar acum au dat de Clara Petz care ca un soare le întunecă pe toate cele­lalte. Artiştii o numesc «regina frumu­­seţeî», iar alţii îi zic «Frumoasa necu­noscută». Iî zic aşa de oarece timp în­delungat ea n’a voit să-şi descopere nu­mele şi să arate, din ce neam se trage, de oare­ce îi era ruşine, căci se trage dintr’o familie germană fruntaşă şi nu­mai sărăcia a silit-o, ca să-şi cîştige pî­­nea, stînd ca model înaintea pictorilor. De altmintrelea are cîştig frumos, căci pentru că stă un ceas ca model capătă 25 dolari (50 florini), pe cînd altor fe­mei frumoase nu li se plăteşte mai mult de un dolar şi jumătate pentru cîte-o zi întreagă. Ca să-şi păstreze frumuseţa femeia a­­ceasta înainte de culcare în­totdeauna ia o baie sărată rece şi face gimnastică corporală. Ea doarme cite 9—10 ore în fie­care noapte, căci aşa crede, că som­nul e cel mai bun păzitor al frumuseţei. In mîncare şi băutură e foarte cumpă­tată ; îi place cu deosebire să mînince carne de vită (muşchi) nu prea tare friptă şi apoi să bea apă. De vin, vinars şi alte băuturi spirtuoase, precum şi de prăji­turi nu se atinge în veci. D. Haret a adresat o nouă circulară rectorului universităţei de Iaşi cerînd a se lua măsuri contra străinilor cari ar fi ocupînd posturi pe lingă catedrele u­­niversitare, în special la medicină. Ziarul Le Temps zice că Vladan Geor­­gevici, prim-ministrul Serbiei, a anunţat regelui Alexandru ca-şi va remite demi­­siunea în ziua cînd se va permite re­întoarcerea reginei Natalia la Belgrad. D. Eugeniu Stătescu, în urma răspun­sului ce a primit de la d. P. S. Aurelian că amicii săi refuză concentrarea sub pre­­şedenţia d-luî Sturdza, a plecat aseară la C.­Lung. Asară la para 5, a sosit regimentul 13 Ştefan cel Mare. Tot aseară a sosit şi d. general Iarca, comandantul corpu­lui al patrulea de armată. Regimentele 2 şi 4 din Berlad vor pleca pe jos din Roman mergînd prin Băceşti direct la Berlad. Aseară cu trenul de 11 au sosit în Iaşi toţi rezerviştii de la diverite regi­mente cari au luat parte la manevre. D. Averescu, secretarul facultăţii de litere, a ajuns spaima studenţilor acelei facultăţi. Purtarea sa, nedemnă de pos­tul ce ocupă, a trecut peste marginele răbdărei. Aşa, un student prezintă actele pen­tru a se înscrie la litere. După două zile le cere înapoi pentru a se putea înscrie şi la o altă facultate. Secretarul, însă, refuză zicînd că mai e timp pînă la 1 Noembrie, de­oare­ce atunci încep cur­surile. Toată lumea știe că cursurile în­cep chiar mîine. In cazul acesta, ce se va face studentul neînscris ? Oare nu e nimeni mai mare la facul­tatea de litere ? Quadrilu­rl de cabinet D. Palade, vorbind cu un amic al său care-î cerea rezolvirea unei petiţii, ’î-a spus : — Nu-ţi pot rezolvi acum petiţia şi nici nu-ţi pot făgădui nimic, de oare­ce nu ştiu, dacă pînă la sfîrşitul săptămî­­nei voia mai fi ministru. Ştirea aceasta s’a răspîndit cu o mare iuţeală şi a produs o bucurie nespusă mai ales printre magistraţi printre cari d. Palade se bucură de cea mai urîtă reputaţie.* * * Deunăzi d. C. Stoicescu pledase la Bu­­zau într’un proces de succesiune. După proces, —care s’a amînat, — d. Stoicescu spunea • celor-l’alţî avocaţi : Data viitoare n’o să pot să mai ple­dez, de oare-ce întru în minister. Faptul e absolut autentic şi poate fi confirmat orî-cînd prin martori oculari. Ieri, un avocat, aflînd despre sosirea d-luî Mîndru, s’a adresat unui grup de avocaţi cari conversau în sala tribuna­lului : — Cum a eşit Mîndru la manevre ? — Foarte bine, a răspuns un glumeţ care era în curentul lucrurilor. I s’a şi mandatat suma pentru indispensabila a­­sistenţă care a dat’o trupelor noastre. In întrunirea de aseară a comitetului clubului conservator s’a hotărît între al­tele numirea unui comitet electoral cu depline puteri pentru a alcătui lista can­didaţilor şi a lua toate măsurile ce vor necesita lupta electorală. Acest comitet electoral este compus din d-nii Gr. Cogălniceanu, dr. Filipescu, colonel Profiriu, D. Greceanu şi A. Bă­­durcu. S’a admis asemenea un mare număr de membri noi printre cari d-nii G. Ro­­pală, I. Simionescu avocat, I. Constan­­tinescu profesor, Lascar Sion, C. Ca­­ramfil avocat, C. Negri avocat, căpitan Dimcea, E. Iuref veterinar, C. Codrescu profesor, etc. Din Peatra N. ne vine ştirea că ieri a încetat din viaţă fruntaşul bătrîn al lo­­calităţei d. Sotir Panaitiu, unul din cei mai vechi funcţionari ai ţerii, a cărui viaţă s’a distins prin muncă neobosită şi corectitudine. Trimitem condoleanţele noastre fa­miliei. Aflăm că studenţii facultăţii de medi­cină, în urma definitivei hotărîri a jus­tiţiei în afacerea d-luî dr. Bejan, vor a­­dresa ministrului de instrucţie publică un memoriu cerînd reintegrarea profe­sorului dr. Bejan în demnitatea de me­dic şef al spitalului „Maternitatea" pen­tru ca astfel cursurile clinice să nu sufere. Iniţiativa e cît se poate de logică şi va face de sigur plăcere d-luî Macri. Curtea de Apel s. II a respins ieri a­­pelul dd. D. Stescu, Sava Carp etc. cari fusese condemnatî de tribunalul Botoşani pentru că cel intuiu, în calitate de ajutor de primar, ajutat de ceî-l­alţî ar fi escro­cat mai multe sume de la tinerii înscrişi la sorţi sub pretext de a-î scuti. Procurorul general de pe lingă Curtea de apel din Galaţi a plecat la Bîrlad să facă o anchetă la poliţia din localitate, unde acum cîte­va zile s’au făptuit nişte torturi îngrozitoare. Primarul Ţine, din Galaţi, şi-a trimes ieri demisiunea. Consiliul comunal va fi dizolvat şi Zorilă, prefectul, va fi numit preşedinte al comisiunei interimare. Tribunalul Iaşi s.­­ a condamnat ieri la un an închisoare pe un fost registra­tor al tribunalului inculpat pentru că ar fi sustras şi desfiinţat mai multe acte. In ziua de 29 Septembre s-a înaintat d-lul inginer Bejan, care face canaliza­rea Cab­aiiei, un raport prin care li se aduce la cunoştinţă că cimentul de Mar­silia este refuzat de primărie, din cauză că face presa răpide în 7 minute. Iată programa lucrărilor de care consiliul general al judeţului Iaşi urmează a se ocupa în sesiunea ordinară a anului 1898—99. Constituirea biuroului; expunerea situaţi­­unei judeţului; chibzuirea şi votarea bud­getelor pe anul 1899—1900; cercetarea comp­­turilor pe anul 1897—98; votarea de cre­dite suplimentare şi extraordinare asupra budgetului anului 1898—99 ; aprobarea cre­ditelor deschise asupra exerciţiilor 1897—98 şi 1898—99, cu avizul delegaţiunei judeţene, în intervalul sesiunilor consiliului; aproba­rea decisiunilor luate de comisiunea de con­statare şi regulare a drepturilor la pensiune a funcţionarilor judeţeni, conform art. 86 din legea specială ; alegerea membrilor ce au a participa în comisiunile de statistică judeţeană ; alegerea unui membru în comi­siunea de requisiţiuni militare; formarea listei juriului de expropiare pentru cauză de utilitate publică ; fixarea preţurilor mun­cilor agricole pentru anul agricol 1899 ; fi­xarea preţurilor zilelor de prestaţie la dru­murile vicinale şi comunale în campania a­­nului 1899; alegerea membrilor consiliului de hygienă şi salubritate publică a judeţu­lui ; cererea locuitorilor satelor Borşa şi Găureni, relativ la desfiinţarea comunei Roş­eanu şi înfiinţarea unei noi comuni la Vlă­­deni; alegerea membrilor consililor de reviste a recrutărei armatei, contigentul anului vii­tor ; alegerea membrilor comisiunilor comu­nale de modificarea recensimentului; fixarea circonscripţiunei oraşului Iaşi; expropiarea iazului de lingă Tg.­Frumos; despăgubirea cerută de d-l Conductor Nicolescu pentru studiul drumului Iaşi-Botoşani; exprimarea de dorinţi din partea judeţului şi, alte ces­­tiuni ce se vor presenta pănă la deschide­rea sesiunei şi în cursul ei. In strada Cerchez, care comunică cu strada Sărăriei, este imposibil de a trece cineva, din cauză că toţi lucrătorii acelei străzi svîrle în stradă murdăriile. Serviciul sanitar va trebui să treacă pe acea stradă. Crîşmarul Moisă Naftalea ducîndu-se al sară calare la via sa de la Tomeşti, calu­­s’a poticnit, a svîrlit pe Moisă jos și ’­ a rupt un picior. Naftarea a fost adus acasă într’o stare gravă. ULTIMA ORĂ (Serviciul nostru telegrafic special) Convocarea Camerelor Franceze Paris 3­LSeptembrie. Consiliul de miniștri a Axat, pentru ziua de 13 Octombre, re­deschiderea Camerilor. Vinzarea Mobilelor lui Zola Paris, 30 Septembrie.' ,5 Cu toate protestările d-nei Zola şi a d-luî Octave Mirbeau, care a reînoit o­­ferta de a plăti 30.000 de lei pentru ex­perţii caligrafi, portărelul a procedat ieri după amiază la vînzarea mobilie­rului. Editorul Fasquele a cumpărat pri­mul obiect, o masă de 120 de lei, cu 32.000 de lei. Numeroşi curioşi asistau, la această operaţie. Chestia Grevelor Paris, 30 Septembrie. Greviştii s-au liniştit. Numă­rul lucrătorilor cari au­ reluat lucrul creşte mereu. Ocuparea Cubei New-York, 30 Septembrie. Ocuparea Cubei de că­tre­­­­mericani au înce­put ieri. Alegerea Decanilor Bucureşti, 30 Septembrie 2­011 urma alegerea care a avuit loc pentru decanii universităţii din Bucureşti, au­ fost proclamaţi: d. G. Dan­­eleanu, pentru facul­tatea de drept; «I. C. Dim­itrescu —Iaşi, pentru litere ; d. Măldă­­rescu, pentru facultatea d­e me­dicină; d. Istrati, pentru ştiinţe şi d. IErbiceanu pentru facultatea de teologie. n preparator, dispunînd zilnic de cîte­va ore libere, ar fi de­cis să dea lecţiuni de cursul primar sau cel secundar, sau în special chiar numai de JLUVLBJL GIJSJFUVLA. IVLA toate cursurile. A se adresa: Librăria : Iliescu & Grosu Str. Stefan cel Mare, sau librăria Maximovici Str. Golia, sau librăria Haifler Str. Lăpuşneanu. Ocaziune rară La Băcănia Drăgănescu (in desfacere) Să mai găseşte încă : Rom englez în butoaie, Mastică în da­migene, Piperment şi Vermut în butoaie. O mare cantitate de oţet adevărat de vin. Pentru vînzare en gros, se face încă rabat sub inventarul lichidărei. ANUNCIU Subsemnatul Grigore Pascariu de pro­fesie maseur practic al băilor Slănic timp de 10 ani. Posed şi certificate pentru cu­noaşterea meseriei. Dispunînd de oare libere, domnii care au nevoe sunt rugaţi a se adresa per­sonal mie printr’o carte poştală pe a­­dresa: Strada Dăncinescu No. 15. Loco. Grigore Pascariu Eduard L. Sion Licenţiat în Drept AVOCAT Consultaţiuni de la 8—9 a. m. şi de a 4—8 p. m. Strada Romină 20. 60.000 Lei de dat cu ipotecă. A se adresa la Redacţie. O«­nd­ifo un încasator cu remiză OC II du la pentru anunciuri. A se adresa la administraţia ziarului. Un absolvent al facultăţei de litere se oferă a da lecţiuni pentru cursul secun­dar.—A se adresa la redacţie. Alexandru ft.­­Bădârău­ Avocat Strada Păcurari U 3 Indivizii Toader Marnariu şi Alecu Lupu Borchin, după ce au băut în circiuma lui Moisă Pascal, s’au luat la batae stricînd mai multe geamuri şi steele de coniac. Bă­­etul din prăvălie, Leiba Avram, a găsit de cuviinţă, pentru a-l despărţi, să dea în capul lui Mainariu cu un pilug, spărgîndu-i capul. Mainariu a fost trimes la spitalul Sf. Spi­ridon. Tribunalul secţia I a condamnat pe Ioan Dimitriu, pensionar, la un an închisoare pentru fals în acte publice.

Next