Opinia, octombrie 1898 (Anul 2, nr. 121-145)
1898-10-14 / nr. 132
X „Opinia“ la Fălticeni C. C. Iorgu Safia, magistratul nostru prefect, a inventat un nou mijloc de a cerca pulsul alegătorilor. Astfel, cu ocaziunea mascaradei de Duminică care s’a ţinut la Iaşi, a ţinut şi d-sa numai de cit să trimeată Ilii C. C. Ghiţă Şapcă o telegramă ca din partea cetăţenilor Fălticeneni în care se boceau că nu pot şi ei să participe la marea întrunire, iar C. C. Ghiţă să arăte premierului că — adecă ţara—nu mai poate de dragostea ce o are cătră mîntuitorul neamului nostru ! In consecinţă, a chemat acasă la d-sa pe toţi agenţii poliţieneşti, în cap cu d. Damian şi i-a împărţit pe despărţiri dîndu-le ordin să umble din casă în casă să capete numai de cit iscălituri. Dar vorba veche: «Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg». Aşa a păţit-o şi C.C. Iorga. Toţi cetăţenii, afară de agenţii d-sale, au respins cu indignare de a-şi pune iscăliturile pe această stupidă reclamă. Această manoperă, însă,—deşi cusută cu aţă albă—a fost numai să se vadă cam pe cine poate conta administraţia la alegeri. Apoi, să ştie C. C. Iorgu că alegătorii nu sunt atît de naivi— după cum îi crede d-sa—să nu priceapă ce sunt acestea ? Căci nu se poate ceva mai stupid decit a sili pe bietul funcţionar a-şi da pe faţă sentimentul ce-l are cătră un partid sau altul. Şi crede d-sa că prin astfel de manoperă—puţin inteligentă—îşi va asigura reuşita la alegeri? Noi î il asigurăm că nu. Ba mai mult: îl sfătuim ca altă dată să fie mai prudent, căci in felul acesta îşi deserveşte partidul. Argus. 1 3 Telegramele Străinătatei Paris 12 Octombrie Cu privire la chestiunea portului Fashoda neînţălegerea între Franţa şi Englitera se poate considera ca aplanată. Aici era temere de un razboiu, mai cu seamă în urma ştirilor despre mişcările de trupe In porturile Brest şi Cherbourg. Azî lucrurile s’aîi liniştit, de oarece s’a aflat că acele mişcări de trupe se faceau în vederea trimitere! de întăriri în Creta şi în colonii. Constantinopol, 12 Octombrie. In cercurile bine informate se dezminte ştirea cum că Sultanul a acordat unei companii Germane concesiunea construirei unei căi ferate în Anatolia. Constantinopol, 12 Octombre. Sunt temeri serioase de complicaţiuni în chestia Fashodeî. Societăţile de asigurare refuză de a asigura năvile cari vor pleca la Cairo de azi peste 15 zile, ca şi în timp de rǎzboiu. Viena, 12 Octombrie. Contele Murawieff, ministrul de externe al Rusiei, care se află aci, a discutat cu contele Goluchowsky, cancelarul Austriei, şi asupra situaţiei din Balcani. Văzînd animozităţile dintre Serbia şi Bulgaria, precum şi atitudinea Muntenegrului, s’ar fi Inţăles de a lucra împreună spre a linişti peninsula Balcanică, Viena, 12 Octomvre. Infirmiera Hohenegger s’a făcut mia bine, totuşi sânt puţine speranţe ca ea să scape. Cadavrul doctorului Müller, stropit cu sublimat corosiv, a fost închis într’un sicrifi dublu de metal plumbuit. Mîne dimineaţă, la ora 11, va avea loc înmormîntarea. Rudele şi preoţii vor merge la oarecare distanţă de coşciug. Viena 12 Octombrie. Azi de dimineaţă, rămăşiţele pămîn- teşti ale nenorocitului doctor Müller, mort de ciumă, au fost transportate într’un furgon la cimitirul central. Rudele şi amicii s’au aşezat la oare care distanţă de groapă, unde s’au ţinut discursuri prin care s’a comemorat eroismul tînărului doctor mort ca victimă a datoriei sale. Doctorul Müller a lăsat o scrisoare către părinţii lui. Călugăriţa, care îngrijia de el, a dat scrisoarea unei alte călugăriţe, care a lipit-o pe geamurile bărăcei. Un doctor a copiat de afară acea scrisoare şi originalul a fost ars. Infirmiera Pecha, care eri se afla în agonie, azi e mai bine. Infirmiera Hockeneger, precum şi toate persoanele care fuseseră izolate în barace, sunt pe deplin sănătoase. A fost inoculată cu scrum în contra ciumei, o călugăriţă care îngrijise pe doctorul Müller şi asupra căreia erau bănueli, căci era puţin cam indispusă. ULTIME INFORMATE Universitare D. G. A. Urechia va începe cursul său de Drept Administrativ, cu studenţii tuturor anilor facultăţeî, Luni, 19 Octombrie curent, ora 4 p. m. * * * D. V. Dimitriu va începe cursul de Drept Comercial cu studenţii anului al IlI-lea, Joi, 15 Octombrie curent, ora 8 a. m. * * Examenul de Psichologie, Pedagogie şi Estetică, din sesiunea Octombrie, se va ţinea cu începere de astăzi pînă la 20 Octombrie incluziv. * * * Examenul de Istoria Filosofieî şi de Morală s-a ţinut astăzi, ora 10 a. m. * * * Cursul de Algebră superioară, la facultatea de ştiinţe, se va începe Marţi, 20 Octombrie, ora 8 jum.—10. Copila Maria, în etate de 12 ani, fiica locuitorului loan Mocanu din comuna Carol I, judeţul Roman, găsind în grădina casei sale un proectil de tun şi jucîndu-se cu el, proiectilul a făcut explozie strivindu-i cu desevirşire mîna dreaptă şi ambele picioare. Numita imediat a fost transportată la spitalul Precista din Roman. . . . Ministerul de instrucţie a făcut cunoscut printr-o adresă formală, tuturor şcoalelor din Iaşi că sunt autorizate să suspende cursurile pentru ziua de 14 octomvrie deoarece serbarea sfintei Paraschive este o serbare locală de mare importantă.eri, 12 octombre, jandarmeria de Podul Iloaie a prins pe soldatul Vasile Suciu, din regimentul 13 infanterie, care, fiind de santinelă, a fugit cu arma și alte efecte împreună cu dezertorul Banzolei, care era sub paza numitului. Ca sa se vadă ce rîs îşi face d. Sturdza de banul public aducem la cunoştinţa cetăţenilor că trenul care a adus pe d. Sturdza cu delegaţii avea 21 de vagoane. Statul n’a încasat de la acest tren care a parcurs distanţa enormă de la Iaşi la Bucureşti decît 27 lei. Individul Vasile Pistol, din comuna Golăeşti, a fost arestat de către jandarmeria din Ungheni pentru că în una din zilele trecute a furat din via lui Niţă Simionovici, tot din acea comună, mai multe obiecte. A doua zi după arestare se prezintă la d. Onescu, şeful jandarmeriei din Ungheni, soţia lui Pistol, cu un sac cu 95 chilograme cartofe ca mită pentru a putea elibera pe soţul seu. Atît femeia cît şi soţul au fost înaintaţi la parchet, iar cartofele au fost date la spitalul din acea localitate. Socialiştii vor pune în curînd un fel de congres în Iaşi pentru a stabili ce concesiuni are de cerut de la guvern, pentru a-i da concursul în alegerile comunale. Inmormîntarea regretatului Dimitrie Gh. Simionescu se face mîine, Mercur!, 14 Octombrie. Cortegiul va porni la ora 1 p. m. din strada Muzelor, la Sf. Spiridon, unde se va face serviciul funebru. De acolo, rămăşiţele pămînteşti vor fi duse la cimitirul Eternitatea. Iată lista oficială a delegaţilor din jud. Vaslui ş1 : D-nul: N. Lupaşcu prefect, C. Ciocan poliţai, Th. Mircea comisar, I. Teodorescu s.-comisar, P. Irimiade primar Vaslui, C. Motăş ajutor de primar idem, F. Radu intendent-hala, Gh. Moldovanu consilier, M. Merlescu veterinar, Al. Ciocan primar Deleni, I. Motăş primar Cosmeşti, I. Popovici cismar, I. Hristide picher, D. Buzdugan func. credit, I. Cosmescu liber, Al. Motăş, P. Constantinescu şi N. Mihailov funcţionarii Trib., Ciocan controlor casierie, D. Manariu pensionar, I. Tiron idem, I. Calamaci crîşmar, I. Constandachi cismar, Ivanovici ferar, D. Pitera liber, căp. Antonescu adjutor primar Vaslui, Gh. Tatomir cafegiu, Smărăndescu şi Mihailescu profesori secundari care însă au perdut trenul, Costache Handoca primar Negreşti, Vasile Ţurcanu supleant Fondurile. p. conf. lord. Atitudinea Disidenţilor Drapelişti, întruniţi Sîmbătă seara, au suspendat orice deciziune asupra atitudineî lor în alegerile comunale, pînă după ce se va cunoaşte textul oficial al discursului ţinut ieri la Iaşi de către Dim. Sturdza. La această consfătuire s’a discutat ideia convocarea unei întruniri publice în Capitală pe Duminica viitoare ca să se răspundă discursului de alaltăeri al primului ministru. întrunirea din Craiova La orele 4 o lume imensă se îngrămădea pe peronul şi prin saloanele gărei, în frunte cu d-nii Economu, St. Pleşea, Ulise Boldescu, Coandă, etc., ca să întîmpine pe fruntaşii partidului conservator. Sosind expresul de Constanţa, urale sgomotoase şi entusiaste salută pe d-nii Lascar Catargiu, Titu Maiorescu, Take Ionescu, I. Lahovari, C. C. Arion, M. Deşliu, Sc. Vîrnav, etc. — Trăiască partidul conservator! — Trăiască Lascar Catargiu!--răsună timp de cîteva minute prin localul gării. După o întreţinere de cîteva minute, se formează un cortegiu imposant, cum nu s’a văzut în frumoasa reşedinţă a Banilor Olteniei. In prima trăsură iau loc d-nii Lascar Catargiu şi Titu Maiorescu, apoi urmează un şir nesfîrşit de trăsuri particulare şi birji. Pe tot parcursul stradelor, pînă la clubul conservator, unde s’a oprit cortegiul, un public imens aclamă cu căldură pe venerabilul şef al partidului conservator. înaintea clubului ovaţiunile au atins culmea; ele păreau a nu mai înceta ; mii de oameni, aproape Craiova întreagă, se afla înaintea clubului sguduind atmosfera cu uralele şi entusiastele lor manifestaţii. întrunirea publică e convocată pe la orele 8 seara.* * * întrunirea anunţată pentru orele 8 seara, în sala Bellevue, a fost măreaţă. Sala era arhi plină; numărul cetăţenilor cari au ţinut să ia parte la întrunire a fost atît de mare, încît un foarte mare număr dintr’înşii, ne mai putînd pătrunde în sală, umpluseră curtea localului. In stradă erau foarte mulţi cetăţeni. Circulaţia era foarte anevoioasă. In aplauzele nesfîrşite ale cetăţenilor au pronunţat discursuri d-nii Catargiu, Maiorescu, Take Ionescu, C. Arion. Discursurile oratorilor au electrizat întreaga sală. Ovaţiunile au fost nesfîrşite şi entuziasmul la culme. După întrunire, tot publicul care luase parte, peste trei mii de cetăţeni, au făcut o superbă manifestaţie la clubul conservator, cu torţe şi cu muzică. întreg oraşul era într’o animaţie extraordinară. * * * Detaliu interesant. In cursul cuvîntării sale de la Craiova, d. Take Ionescu a spus că unitatea sufletească a neamului român e întrupată nu mai toţi dintre noi. A citat pe d. Maiorescu, născut la Craiova, crescut la Iaşi, din mamă olteancă şi tată transilvănean. A vorbit şi despre d-sa şi a spusdetaliu pe care îl ignoram—că tatăl mamei sale era român din Banat, fost ofiţer austriac, ai cărui părinţi însă erau romîni din Macedonia. Se ştie de altfel că multe familii romîneşti din Ungaria sunt originare din Macedonia : aşa sunt Mocioni, Goşdu, Şaguna şi alţii. La secţia a IlI-a a fost arestat Marcovici Leib, dezertor din regimentul 7 Călăraşi. „ Aflăm cu părere de râu că d. Dimitrie Simionescu, proprietar şi pensionar din strada Muzelor, a încetat din viaţă ori dimineaţă. Trimetem condoleanţele noastre întristatei familii. Se ştie că prin noua lege a învăţămîntului secundar şi superior, şcoalele normale superioare s’au desfiinţat pe ziua de 1 Septembrie, remănînd ca studenţilor acelei şcoale să li se dea burse de cîte 100 lei lunar. A trecut deja luna Septembrie şi de burse nici vorbă. In zadar strigă bieţii studenţi dar strigătele lor n’au avut nici un resunt la urechea ministrului făcător de lege, care cînd e vorba să o aplice, devine un fără-de-lege. E vorba ca la 20 ale lunei curente să li se achite bursele pe două luni. Vom reveni. Crima din T. Neamt, I. Cosma din T. Neamţ a fost trimes la curtea cu juri din P. Neamţ pentru asasinat şi fals în înscrisuri de comerţ. Iată cum s’a petrecut faptul: Prevenitul I. Cosma avusese daraveri băneşti în mai multe procese cu Zalman Zisu, şi odată chiar a fost condamnat la închisoare. Din această cauză I. Cozma a prins duşmănie contra lui Zalman Zisu şi l’a ameninţat cu moartea, dar sosind chiar mandatul de arestare a lui Cosma, el s’a înfuriat şi a luat hotărîrea ca să’l omoare cit de curînd. In noaptea de 13 iulii a. c. orele 12 noaptea, Cosma s’a înarmat cu un cuţit şi apucînd pe din dosul caselor vecine celor ale lui Zisu, s’a suit pe casă şi de pe casă s’a scoborit în pod, din pod în magazie şi pe o fereastră a trecut în camera de culcare a lui Zisu, unde dormea împreună cu femeea lui, şi tupilindu-se, ajunge pănă la patul lui Zisu şi îi dă o lovitură în partea stingă a toracelui. Victima începînd să strige, femeea lui s’a deşteptat şi i-a dat ajutor să iasă afară, dar trecînd prin Magazie mai primeşte o lovitură în inimă şi cade jos mort. Femeea lui a început să strige şi a alergat o mulţime de lume. In acest timp, asasinul Cozma a fugit acasă. Din percheziţiile făcute la el acasă şi din mai multe indicaţii, s’a dovedit vinovăţia lui. In timpul instrucţiune! s-au descoperit mai multe cambii false pe care le făcuse asasinul pe nişte nume fictive. Mulţi cetăţeni sunt încă în nedumerire asupra stîlpilor informi cari întunecă străzile şi împedică mersul—cum o să lumineze oraşul şi să discurce consiliul.. Lămurim încă odată pe Cei nedumeriţi că nu e decît o grotească improvizaţie costisitoare, deoarece aspectul oraşului ar deveni cu totul monstruos dacă stîlpii aceştia verzi şi ameninţători ar rămînea în adevăr locului. Pe lingă aceasta aşa zisa lumină electrică va fi derivată de la motorul teatrului, abia în stare să lumineze piaţa şi interiorul teatrului ca oamenii. Administraţia nu urmăreşte clară decît o farsă electorală în dauna şi spre ruşinea oraşului. Seria a XlI-a a învăţătorilor ce trec examenul pentru definitivat, a făcut ori proba practică la şcoala de fete No. 1 din Păcurari. învăţătorii reuşiţi sunt: Sălceanu D. din jud. Falciu, Crăciunescu V., Dimitriu M. şi Floreş M„ toţi trei din jud. Bacău. Azî seria XlII-a face proba practică la şcoala de băeţî „Principele Ferdinand“ Mîine Mercur, 14 Octombre, se va ţine examenul de proba practică cu seria XIV-a la şcoala primară de fete din Ţicău. Jurămîntul d-lui rector A. D. Xenopol. După cum a fost anunţat, astăzi la ora 1 şi un sfert a avut loc în sala de şedinţe a curţei de Apel s. r, solemnitatea jurămîntului prestat de noul rector. Curtea era în marele său complect, prezidată de d. prim preşedinte Burada. D. Mîndru vine să ocupe fotoliul ministerului public, întovărăşit de cei 2 procurori de secţie. D. Burada dispune să se introducă pe d. rector Xenopol. D. ajutor de grefă Vartic deschide uşa de la Camera de deliberare unde se afle d. Xenopol, şi’l pofteşte. D. Xenopol întră radios, din nefericire însă impresia făcută în sala aproape plină de figura rayonantă a noului rector, prin apariţiunea figurei întunecate a profesorului universitar Vizanti, singurul coleg care întovărăşeşte pe noul rector. D. Xenopol înaintează în mijlocul salei în dreptul crucei de pe masa Curţei. Atunci d. Burada dă ordin grefierului să cetească adresa ministrului cătră primul preşedinte al curţei şi decretului de numire. După cetirea acestor acte d. prim preşedinte dă cuvîntul d-lui Mîndru. D. Mîndru zice că trece să ne mîndrim cu toţii de alegerea făcută de d. ministru în persoana d-lui Xenopol un profesor cunoscut nu numai în ţară dar şi în străinătate, care ne-a scris istoria neamului, care înlocuind pe predecesorul său Culianu, un profesor tot atît de cunoscut care ne-a învăţat pe mulţi carte, va prezida la formarea tineritului universitar, cetăţenii de mîne. D. Xenopol este foarte surprins de cuvîntarea d-lui Mîndru deşi era natural să aştepte laude de la cei ce prezidau solemnitatea. Probabil că retorica întortochiată a d-lui Mîndru i-a amintit că în anul 1879 s’a mai întîlnit cu acest domn care şi atunci din nenorocire era tot procuror general dar care atunci în loc de laude, a făcut un raport contra procurorului de secţie de atunci, A. D. Xenopol, un raport în care îl trata de imbecil şi-i cerea destituirea, destituire care i-a şi fost acordată de guvernul liberal. Ce ţi-i şi cu ironia soartei omeneşti! D. Burada după aceasta pronunţă cu mare emoţiune o mică cuvîntare în care spune că se simte foarte fericit să prezideze la solemnitatea înstalărei într’o înaltă demnitate a d-lui Xenopol fostul său camarad de studii, care are legături intelectuale cu mulţi membriai Curţei, care a ajuns să-şi facă un nume în ţară şi în străinătate printr’o muncă continuă în domeniul intelectual. Demnitatea ce vi s’a încredinţat este încoronarea unei carieri împlinite în mod strălucit. Terminînd d. Burada urează d-lui Xenopol să aibă aceleaşi succese în rectoratul său pe care le-a avut în cariera de profesor şi scriitor. D. Xenopol răspunde că onoarea ce se face d-sale, se resfrînge asupra înaltului colegiu care l-a ales. Curtea onorează astăzi în d-sa invăţămîntul. învăţătura ridică pe om deasupra animalelor. învăţătura ridică popoarele şi le face nemuritoare. Numai popoarele care s’au distins prin civilizaţie au lasat urme în omenire. Noi suntem un popor mic dar ne-am ridicat prin puterea noastră de a ne asimila cultura altora ceea ce dovedeşte odată mai mult că suntem descedenţii poporului rege nu numai ca putere militară, dar şi ca civilizaţie. Trebue să trecem de la gradul de asimilare, la gradul de popor producător. Numai prin învăţătură vom ajunge la aceasta. Iată idealul carierei mele. Mulţămesc sfîrşeşte d. Xenopol într’o peroraţie plină de demnitate, înaltului corp prezidat de dv. pentru bunele urări ce mi le face mie alesul unui alt corp care ţine in mină destinele învăţămîntului. 1. In sală se aud aplauze. D. V. Georgian se scoboară de pe estradă şi îmbrăţoşază pe d. Xenopol. Acelaş lucru îl face şi d. Muzicescu. Cei prezenţi în incinta sălei string mîna noului rector. S’a observat mult golul pe care profesorii universitari lau făcut în jurul d-lui Xenopol. In incintă erau afară de d. Vizanti numai suplinitorii V. Buţureanu şi G. Radu. In sală erau d. dr. Bogdan şi suplinitorul Al. Popovici. Şi asta însamnă ceva. Din cauza serbătoarei de mîine, S-ta Paraschiva, ziarul nostru nu va apare decît joi, la ora obicinuită în preparator, dispunînd zilnic de cîteva ore libere, ar fi decis să dea lecţiuni de cursul primar sau cel secundar, sau în special chiar numai de LIJVLJBA CJEJFtMj^JSTJL toate cursurile. A se adresa: Librăria : Iliescu & Grosu Str. Stefan cel Mare, sau librăria Maximovicî Str. Golia, sau librăria Haifler Str. Lăpuşneanu. Cota oficială Constanţa 12 Octombrie 1898. Orz 500 hect. lei 5.50. Meiu 80 hect. lei 5.30. In 150 hect. lei 13.60. Rapiţa 200 hect. lei 6.50. Grîu arnăut 250 hect. lei 15.50. Secară 60 hect. lei 7.20. Toate în oraş la magasie. OPINIA ULTIMA ORA (Serviciul nostru telegrafic special) Ciuma la Viena Viena, 13 Octombrie. Afară de infirmiera Pecha, a cărei stare s’a agravat, toate persoanele atinse de ciumă sunt bine. Călătoria cancelarului linsese Viena, 13 Octombrie. Contele Muraview pleacă astă seară din Viena. A vorbit cu toate persoanele importante despre chestiunea dezarmăreî. Impresia generală la Viena e că Austria aprobă in totul vederile Tzarului. Pacea Spano-Americană Washington, 12 Octombrie. Se așteaptă ca comisarii americani pentru pace să adreseze spaniolilor un ultimatum căci America e convinsă că Spania caută să trăgănească lucrurile. Deschiderea parlamentului francez Paris, 13 Octombre Pentru azi, cînd trebue să se deschidă parlamentul, s’au luat măsuri riguroase pentru a împedică eventuale turburări. S’au dat ordine severe ca împrejurimele palatului Bourbon să fie strict păzite de teama manifestaţiunilor anunţate de Liga patriotică. Situaţia Colonelului Picquart Paris, 13 Octombrie Colonelul Picquart a căpătat voe să comunice prin scrisori cu avocatul seu Labori. Sunt mari temeri de desordine azi. Credinţa generală e că revizuirea este iminentă, deoarece majoritatea consilierilor de la casaţie e pentru revizuire. Temeri de Răsboiu Londra 13 Octombrie Circulă ştirea, că amiralitatea engleză a dat ordine să se ţie gata şase noi contra - torpiloare. In fiecare din porturile JPorthmuth, Chaland şi Deventport s ’ a fi luat măsuri ca flota să fie gata în tot minutul. întrunirea Drapeliştilor Bucureşti, 13 Octombre Drapelişti, se întrunesc astăseară pentru a lua ultimele dispoziţii în vederea unei mari întruniri publice la Iaşi. 60.000 Lei de dat cu ipotecă. A se adresa la Redacţie.