Opinia, octombrie 1898 (Anul 2, nr. 121-145)

1898-10-14 / nr. 132

X „Opinia“ la Fălticeni C. C. Iorgu Safia, magistratul nostru prefect, a inventat un nou mijloc de a cerca pulsul alegătorilor. Ast­fel, cu ocaziunea mascaradei de Duminică care s’a ţinut la Iaşi, a ţinut şi d-sa numai de cit să trimeată Ilii C. C. Ghiţă Şapcă o telegramă ca din par­tea cetăţenilor Fălticeneni în care se bo­ceau că nu pot şi ei să participe la marea întrunire­, iar C. C. Ghiţă să a­­răte premierului că — adecă ţara—nu mai poate de dragostea ce o are cătră mîntuitorul neamului nostru ! In consecinţă, a chemat acasă la d-sa pe toţi agenţii poliţieneşti, în cap cu d. Damian şi i-a împărţit pe despărţiri dîn­­du-le ordin să umble din casă în casă să capete numai de cit iscălituri. Dar vorba veche: «Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg». Aşa a păţit-o şi C.C. Iorga. Toţi cetăţenii, afa­ră de agenţii d-sale, au respins cu in­dignare de a-şi pune iscăliturile pe a­­ceastă stupidă reclamă. Această manoperă, însă,—deşi cusută cu aţă albă—a fost numai să se vadă cam pe cine poate conta administraţia la alegeri. Apoi, să ştie C. C. Iorgu că alegăto­rii nu sunt atît de naivi— după cum îi crede d-sa—să nu priceapă ce sunt a­­cestea ? Căci nu se poate ceva mai stu­pid de­cit a sili pe bietul funcţionar a-şi da pe faţă sentimentul ce-l are cătră un partid sau altul. Şi crede d-sa că prin ast­fel de ma­noperă—puţin inteligentă—îşi va asigu­ra reuşita la alegeri? Noi î il asigurăm că nu. Ba mai mult: îl sfătuim ca altă dată să fie mai prudent, căci in felul a­­cesta îşi deserveşte partidul. Argus. 1­ 3 Telegramele Străinătatei Paris 12 Octombrie Cu privire la chestiunea portului Fa­­shoda neînţălegerea între Franţa şi En­­glitera se poate considera ca aplanată. Aici era temere de un razboiu, mai cu seamă în urma ştirilor despre mişcă­rile de trupe In porturile Brest şi Cher­bourg. Azî lucrurile s’aîi liniştit, de oare­ce s’a aflat că acele mişcări de trupe se faceau în vederea trimitere! de întăriri în Creta şi în colonii. Constantinopol, 12 Octombrie. In cercurile bine informate se dezminte ştirea cum că Sultanul a acordat unei companii Germane concesiunea construi­­rei unei căi ferate în Anatolia. Constantinopol, 12 Octombre. Sunt temeri serioase de complicaţiuni în chestia Fashodeî. Societăţile de asigurare refuză de a asigura năvile cari vor pleca la Cairo de azi peste 15 zile, ca şi în timp de rǎzboiu. Viena, 12 Octombrie. Contele Murawieff, ministrul de ex­terne al Rusiei, care se află aci, a dis­cutat cu contele Goluchowsky, cancela­rul Austriei, şi asupra situaţiei din Bal­cani. Văzînd animozităţile dintre Serbia şi Bulgaria, precum şi atitudinea Munte­­negrului, s’ar fi Inţăles de a lucra îm­preună spre a linişti peninsula Balcanică, Viena, 12 Octomvre. Infirmiera Hohenegger s’a făcut mia bine, totuşi sânt puţine speranţe ca ea să scape. Cadavrul doctorului Müller, stropit cu sublimat corosiv, a fost închis într’un sicrifi dublu de metal plumbuit. Mîne di­mineaţă, la ora 11, va avea loc înmor­­mîntarea. Rudele şi preoţii vor merge la oare­care distanţă de coşciug. Viena 12 Octombrie. Azi de dimineaţă, rămăşiţele pămîn- t­eşti ale nenorocitului doctor Müller, mort de ciumă, au fost transportate în­tr’un furgon la cimitirul central. Rudele şi amicii s’au aşezat la oare care distanţă de groapă, unde s’au ţinut discursuri prin care s’a comemorat ero­ismul tînărului doctor mort ca victimă a datoriei sale. Doctorul Müller a lăsat o scrisoare către părinţii lui. Călugăriţa, care îngrijia de el, a dat scrisoarea unei alte călugăriţe, care a lipit-o pe geamurile bărăcei. Un doctor a copiat de afară acea scri­soare şi originalul a fost ars. Infirmiera Pecha, care eri se afla în agonie, azi e mai bine. Infirmiera Hockeneger, precum şi toate persoanele care fuseseră izolate în ba­­race, sunt pe deplin sănătoase. A fost inoculată cu scrum în contra ciumei, o călugăriţă care îngrijise pe doctorul Müller şi asupra căreia erau bănueli, căci era puţin cam indispusă. ULTIME INFORMATE Universitare D. G. A. Urechia va începe cursul său de Drept Administrativ, cu studenţii tu­turor anilor facultăţeî, Luni, 19 Octom­brie curent, ora 4 p. m. * * * D. V. Dimitriu va începe cursul de Drept Comercial cu studenţii anului al IlI-lea, Joi, 15 Octombrie curent, ora 8 a. m. * * Examenul de Psichologie, Pedagogie şi Estetică, din sesiunea Octombrie, se va ţinea cu începere de astă­zi pînă la 20 Octombrie incluziv. * * * Examenul de Istoria Filosofieî şi de Morală s-a ţinut astă­zi, ora 10 a. m. * * * Cursul de Algebră superioară, la fa­cultatea de ştiinţe, se va începe Marţi, 20 Octombrie, ora 8 jum.—10.­­ Copila Maria, în etate de 12 ani, fiica locuitorului loan Mocanu din comuna Carol I, judeţul Roman, găsind în gră­dina casei sale un proectil de tun şi jucîndu-se cu el, proiectilul a făcut ex­plozie strivindu-i cu desevirşire mîna dreaptă şi ambele picioare. Numita ime­diat a fost transportată la spitalul Pre­­cista din Roman. . . . Ministerul de instrucţie a făcut cunos­cut printr-o adresă formală, tuturor şcoa­­lelor din Iaşi că sunt autorizate să sus­pende cursurile pentru ziua de 14 octom­­vrie de­oare­ce serbarea sfintei Paras­chive este o serbare locală de mare importantă.­eri, 12 octombre, jandarmeria de Po­dul Iloaie a prins pe soldatul Vasile Su­­ciu, din regimentul 13 infanterie, care, fiind de santinelă, a fugit cu arma și alte efecte împreună cu dezertorul Ban­­zolei, care era sub paza numitului.­­ Ca sa se vadă ce rîs îşi face d. Sturdza de banul public aducem la cunoştinţa cetăţenilor că trenul care a adus pe d. Sturdza cu delegaţii avea 21 de vagoane. Statul n’a încasat de la acest tren care a parcurs distanţa enormă de la Iaşi la Bucureşti de­cît 27 lei.­­ Individul Vasile Pistol, din comuna Golăeşti, a fost arestat de către jandar­meria din Ungheni pentru că în una din zilele trecute a furat din via lui Niţă Simionovici, tot din acea comună, mai multe obiecte. A doua­ zi după arestare se prezintă la d. Onescu, şeful jandar­meriei din Ungheni, soţia lui Pistol, cu un sac cu 95 chilograme cartofe ca mită pentru a putea elibera pe soţul seu. A­­tît femeia cît şi soţul au fost înaintaţi la parchet, iar cartofele au fost date la spitalul din acea localitate. Socialiştii vor pune în curînd un fel de congres în Iaşi pentru a stabili ce concesiuni are de cerut de la guvern, pentru a-i da concursul în alegerile co­munale.­­ Inmormîntarea regretatului Dimitrie Gh. Simionescu se face mîine, Mercur!, 14 Octombrie. Cortegiul va porni la ora 1 p. m. din strada Muzelor, la Sf. Spiridon, unde se va face serviciul fu­nebru. De acolo, rămăşiţele pămînteşti vor fi duse la cimitirul Eternitatea. Iată lista oficială a delegaţilor din jud. Vaslui ş1 : D-nul: N. Lupaşcu prefect, C. Ciocan poliţai, Th. Mircea comisar, I. Teodo­­rescu s.-comisar, P. Irimiade primar Vas­lui, C. Motăş ajutor de primar idem, F. Radu intendent-hala, Gh. Moldovanu con­silier, M. Merlescu veterinar, Al. Ciocan primar Deleni, I. Motăş primar Cosmeşti, I. Popovici cismar, I. Hristide picher, D. Buzdugan func. credit, I. Cosmescu liber, Al. Motăş, P. Constantinescu şi N. Mi­hailov funcţionarii Trib., Ciocan contro­lor casierie, D. Manariu pensionar, I. Ti­­ron idem, I. Calamaci crîşmar, I. Cons­­tandachi cismar, Ivanovici ferar, D. Pi­­tera liber, căp. Antonescu adjutor pri­mar Vaslui, Gh. Tatomir cafegiu, Smă­­răndescu şi Mihailescu profesori secun­dari care însă au perdut trenul, Costache Handoca primar Negreşti, Vasile Ţurcanu supleant Fondurile. p. conf. lord. Atitudinea Disidenţilor Drapelişti, întruniţi Sîmbătă seara, au suspendat ori­ce deciziune asupra atitudineî lor în alegerile comunale, pînă după ce se va cunoaşte textul oficial al discursului ţinut ieri la Iaşi de către Dim. Sturdza. La această consfătuire s’a discutat i­­deia convocarea unei întruniri publice în Capitală pe Duminica viitoare ca să se răspundă discursului de alaltăeri al primului ministru. întrunirea din Craiova La orele 4 o lume imensă se îngră­mădea pe peronul şi prin saloanele gă­­rei, în frunte cu d-nii Economu, St. Ple­­şea, Ulise Boldescu, Coandă, etc., ca să întîmpine pe fruntaşii partidului con­servator. Sosind expresul de Constanţa, urale sgomotoase şi entusiaste salută pe d-nii Lascar Catargiu, Titu Maiorescu, Take Ionescu, I. Lahovari, C. C. Arion, M. Deşliu, Sc. Vîrnav, etc. — Trăiască partidul conservator! — Trăiască Lascar Catargiu!--răsună timp de cîte­va minute prin localul gării. După o întreţinere de cîte­va minute, se formează un cortegiu imposant, cum nu s’a văzut în frumoasa reşedinţă a Banilor Olteniei. In prima trăsură iau loc d-nii Lascar Catargiu şi Titu Maio­rescu, apoi urmează un şir nesfîrşit de trăsuri particulare şi birji. Pe tot parcursul stradelor, pînă la clubul conservator, unde s’a oprit cor­tegiul, un public imens aclamă cu căl­dură pe venerabilul şef al partidului con­servator. înaintea clubului ovaţiunile au atins culmea; ele păreau a nu mai în­ceta ; mii de oameni, aproape Craiova întreagă, se afla înaintea clubului sgu­­duind atmosfera cu uralele şi entusias­­tele lor manifestaţii. întrunirea publică e convocată pe la orele 8 seara.* * * întrunirea anunţată pentru orele 8 seara, în sala Bellevue, a fost măreaţă. Sala era arhi­ plină; numărul cetăţenilor cari au ţinut să ia parte la întrunire a fost atît de mare, în­cît un foarte mare număr dintr’înşii, ne mai putînd pătrunde în sală, umpluseră curtea localului. In stradă erau foarte mulţi cetăţeni. Circu­laţia era foarte anevoioasă. In aplauzele nesfîrşite ale cetăţenilor au pronunţat discursuri d-nii Catargiu, Ma­iorescu, Take Ionescu, C. Arion. Discur­surile oratorilor au electrizat întreaga sală. Ovaţiunile au fost nesfîrşite şi en­tuziasmul la culme. După întrunire, tot publicul care luase parte, peste trei mii de cetăţeni, au făcut o superbă mani­festaţie la clubul conservator, cu torţe şi cu muzică. întreg oraşul era într’o animaţie ex­­tra­ordinară. * * * Detaliu interesant. In cursul cuvîntării sale de la Craiova, d. Take Ionescu a spus că unitatea su­fletească a neamului român e întrupată nu mai toţi dintre noi. A citat pe d. Maiorescu, născut la Cra­iova, crescut la Iaşi, din mamă olteancă şi tată transilvănean. A vorbit şi despre d-sa şi a spus­­detaliu pe care îl ignoram—că tatăl ma­mei sale era român din Banat, fost ofi­ţer austriac, ai cărui părinţi însă erau romîni din Macedonia. Se ştie de alt­fel că multe familii ro­­mîneşti din Ungaria sunt originare din Macedonia : aşa sunt Mocioni, Goşdu, Şa­­guna şi alţii. La secţia a IlI-a a fost arestat Marcovici Leib, dezertor din regimentul 7 Călăraşi. „ Aflăm cu părere de râu că d. Dimi­trie Simionescu, proprietar şi pensionar din strada Muzelor, a încetat din via­ţă ori dimineaţă. Trimetem­ condoleanţele noastre în­tristatei familii. Se ştie că prin noua lege a învăţă­­mîntului secundar şi superior, şcoalele normale superioare s’au desfiinţat pe zi­ua de 1 Septembrie, remănînd ca stu­denţilor acelei şcoale să li se dea bur­se de cîte 100 lei lunar. A trecut deja luna Septembrie şi de burse nici vorbă. In zadar strigă bieţii studenţi dar strigă­tele lor n’au avut nici un resunt la u­­rechea ministrului făcător de lege, care cînd e vorba să o aplice, devine un fă­­ră-de-lege. E vorba ca la 20 ale lunei curente să li se achite bursele pe două luni. Vom reveni. Crima din T. Neamt, I. Cosma din T. Neamţ a fost trimes la curtea cu juri din P. Neamţ pentru asasinat şi fals în înscrisuri de comerţ. Iată cum s’a petrecut faptul: Prevenitul I. Cosma avusese daraveri băneşti în mai multe procese cu Zal­man Zisu, şi odată chiar a fost condam­nat la închisoare. Din această cauză I. Cozma a prins duşmănie contra lui Zalman Zisu şi l’a ameninţat cu moartea, dar sosind chiar mandatul de arestare a lui Cosma, el s’a înfuriat şi a luat hotărîrea ca să’l omoare cit de curînd. In noaptea de 13 iulii a. c. orele 12 noaptea, Cosma s’a înarmat cu un cuţit şi apucînd pe din dosul caselor vecine celor ale lui Zisu, s’a suit pe casă şi de pe casă s’a scoborit în pod, din pod în magazie şi pe o fereastră a trecut în camera de culcare a lui Zisu, unde dormea împreună cu femeea lui, şi tu­­pilindu-se, ajunge pănă la patul lui Zisu şi îi dă o lovitură în partea stingă a toracelui. Victima începînd să strige, fe­meea lui s’a deşteptat şi i-a dat ajutor să iasă afară, dar trecînd prin Magazie mai primeşte o lovitură în inimă şi ca­de jos mort. Femeea lui a început să strige şi a alergat o mulţime de lume. In acest timp, asasinul Cozma a fugit acasă. Din percheziţiile făcute la el acasă şi din mai multe indicaţii, s’a dovedit vi­novăţia lui. In timpul instrucţiune! s-au descope­rit mai multe cambii false pe care le făcuse asasinul pe nişte nume fictive. Mulţi cetăţeni sunt încă în nedumerire asupra stîlpilor informi cari întunecă străzile şi împedică mersul—cum o să lu­mineze oraşul şi să discurce consiliul.. Lămurim încă odată pe Cei nedumeriţi că nu e de­cît o grotească improvizaţie costisitoare, de­oare­ce aspectul oraşu­lui ar deveni cu totul monstruos dacă stîlpii aceştia verzi şi ameninţători ar ră­­mînea în adevăr locului. Pe lingă acea­sta aşa zisa lumină electrică va fi deri­vată de la motorul teatrului, abia în stare să lumineze piaţa şi interiorul teatrului ca oamenii. Administraţia nu urmăreşte clară de­cît o farsă electorală în dauna şi spre ruşinea oraşului. Seria a XlI-a a învăţătorilor ce trec examenul pentru definitivat, a făcut ori proba practică la şcoala de fete No. 1 din Păcurari. învăţătorii reuşiţi sunt: Sălceanu D. din jud. Falciu, Crăciunescu V., Dimi­triu M. şi Floreş M„ toţi trei din jud. Bacău. Azî seria XlII-a face proba practică la şcoala de băeţî „Principele Ferdinand“ Mîine Mercur, 14 Octombre, se va ţine examenul de proba practică cu se­ria XIV-a la şcoala primară de fete din Ţicău. Jurămîntul d-lui rector A. D. Xenopol. După cum a fost anunţat, astă­zi la ora 1 şi un sfert a avut loc în sala de şe­dinţe a curţei de Apel s. r, solemnita­tea jurămîntului prestat de noul rector. Curtea era în marele său complect, pre­zidată de d. prim preşedinte Burada. D. Mîndru vine să ocupe fotoliul ministeru­lui public, întovărăşit de cei 2 procurori de secţie. D. Burada dispune să se introducă pe d. rector Xenopol. D. ajutor de grefă Vartic deschide uşa de la Camera de deliberare unde se afle d. Xenopol, şi’l pofteşte. D. Xenopol întră radios, din nefericire însă impresia făcută în sala aproape plină de figura rayonantă a no­ului rector, prin apariţiunea figurei în­tunecate a profesorului universitar Vi­­zanti, singurul coleg care întovărăşeşte pe noul rector. D. Xenopol înaintează în mijlocul sa­lei în dreptul crucei de pe masa Curţei. Atunci d. Burada dă ordin grefierului să cetească adresa ministrului cătră primul preşedinte al curţei şi decretului de nu­mire. După cetirea acestor acte d. prim preşedinte dă cuvîntul d-lui Mîndru. D. Mîndru zice că tre­ce să ne mîn­­drim cu toţii de alegerea făcută de d. ministru în persoana d-lui Xenopol un profesor cunoscut nu numai în ţară dar şi în străinătate, care ne-a scris istoria neamului, care înlocuind pe predeceso­rul său Culianu, un profesor tot atît de cunoscut care ne-a învăţat pe mulţi carte, va prezida la formarea tineritului universitar, cetăţenii de mîne. D. Xenopol este foarte surprins de cu­­vîntarea d-lui Mîndru de­şi era natural să aştepte laude de la cei ce prezidau solemnitatea. Probabil că retorica întortochiată a d-lui Mîndru i-a amintit că în anul 1879 s’a mai întîlnit cu acest domn care şi atunci din nenorocire era tot procuror general dar care atunci în loc de lau­de, a făcut un raport contra procuroru­lui de secţie de atunci, A. D. Xenopol, un raport în care îl trata de imbecil şi-i cerea destituirea, destituire care i-a şi fost acordată de guvernul liberal. Ce ţi-i şi cu ironia soartei omeneşti! D. Burada după aceasta pronunţă cu mare emoţiune o mică cuvîntare în care spune că se simte foarte fericit să pre­zideze la solemnitatea înstalărei într’o înaltă demnitate a d-lui Xenopol fostul său camarad de studii, care are legături intelectuale cu mulţi membri­­ai Curţei, care a ajuns să-şi facă un nume în ţară şi în străinătate printr’o muncă continuă în domeniul intelectual. Demnitatea ce vi s’a încredinţat este încoronarea unei carieri împlinite în mod strălucit. Ter­­minînd d. Burada urează d-lui Xenopol să aibă aceleaşi succese în rectoratul său pe care le-a avut în cariera de pro­fesor şi scriitor. D. Xenopol răspunde că onoarea ce se face d-sale, se resfrînge asupra înal­tului colegiu care l-a ales. Curtea onorează astă­zi în d-sa invă­­ţămîntul. învăţătura ridică pe om de­a­­supra animalelor. învăţătura ridică po­poarele şi le face nemuritoare. Numai popoarele care s’au distins prin civili­zaţie au lasat urme în omenire. Noi sun­tem un popor mic dar ne-am ridicat prin puterea noastră de a ne asimila cultura altora ceea ce dovedeşte odată mai mult că suntem descedenţii poporului rege nu numai ca putere militară, dar şi ca ci­vilizaţie. Trebue să trecem de l­a gradul de asimilare, la gradul de popor pro­ducător. Numai prin învăţătură vom a­­junge la aceasta. Iată idealul carierei mele. Mulţămesc sfîrşeşte d. Xenopol într’o peroraţie plină de demnitate, înaltului corp prezidat de dv. pentru bunele urări ce mi le face mie alesul unui alt corp care ţine in mină destinele învăţă­­mîntului. 1­. In sală se aud aplauze. D. V. Geor­gian se scoboară de pe estradă şi îm­­brăţoşază pe d. Xenopol. Acelaş lucru îl face şi d. Muzicescu. Cei prezenţi în incinta sălei string mîna noului rector. S’a observat mult golul pe care pro­fesorii universitari lau făcut în jurul d-lui Xenopol. In incintă erau afară de d. Vizanti numai suplinitorii V. Buţu­­reanu şi G. Radu. In sală erau d. dr. Bogdan şi suplinitorul Al. Popovici. Şi asta însamnă ceva. Din cauza serbătoarei de mîine, S-ta Paraschiva, ziarul nostru nu va apare de­cît joi, la ora obicinuită î­n preparator, dispunînd zilnic de cîte­va ore libere, ar fi de­cis să dea lecţiuni de cursul primar sau cel secundar, sau în special chiar numai de LIJVLJBA CJEJFtMj^JSTJL toate cursurile. A se adresa: Librăria : Iliescu & Grosu Str. Stefan cel Mare, sau librăria Maximovicî Str. Golia, sau librăria Haifler Str. Lăpuşneanu.­ ­ Cota oficială Constanţa 12 Octombrie 1898. Orz 500 hect. lei 5.50. Meiu 80 hect. lei 5.30. In 150 hect. lei 13.60. Rapiţa 200 hect. lei 6.50. Grîu arnăut 250 hect. lei 15.50. Secară 60 hect. lei 7.20. Toate în oraş la magasie. OPINIA ULTIMA ORA (Serviciul nostru telegrafic special) Ciuma la Viena Viena, 13 Octombrie. Afară de infirmiera Pecha, a cărei stare s’a agravat, toate per­soanele atinse de ciumă sunt bine. Călătoria cancelarului linsese­­ Viena, 13 Octombrie. Contele Muraview pleacă astă seară din Viena. A vorbit cu toate persoa­nele importante des­pre chestiunea dezarmăreî. Impresia generală la Viena e că Austria aprobă in totul ve­derile Tzarului. Pacea Spano-Americană Washington, 12 Octombrie. Se așteaptă ca comisarii ame­ricani pentru pace să adreseze spaniolilor un ultimatum căci America e convinsă că Spania caută să trăgănească lucrurile. Deschiderea parlamentului francez Paris, 13 Octombre Pentru azi, cînd trebue să se deschidă parlamentul, s’au luat măsuri riguroase pentru a împedică eventuale turburări. S’au dat ordine severe ca împrejuri­­m­ele palatului Bourbon să fie strict pă­zite de teama manifestaţiunilor anun­ţate de Liga patriotică. Situaţia Colonelului Picquart Paris, 13 Octombrie Colonelul Picquart a căpătat voe să comunice prin scrisori cu avocatul seu Labori. Sunt mari temeri de desor­­dine azi. Credinţa generală e că revi­zuirea este iminentă, de­oare­ce majoritatea consilierilor de la casaţie e pentru revizuire. Temeri de Răsboiu Londra 13 Octombrie Circulă ştirea, că ami­ralitatea engleză a dat ordine să se ţie gata şase noi con­tra - torpilo­a­re. In fie­care din porturile JPorthmuth, Ch­aland şi D­e­ven­tport s ’ a fi luat mă­suri ca flota să fie gata în tot minutul. întrunirea Drapeliştilor Bucureşti, 13 Octombre Drapelişti, se întrunesc astă­­seară pentru a lua ultimele dis­poziţii în vederea unei mari în­truniri publice la Iaşi. 60.000 Lei de dat cu ipotecă. A se adresa la Redacţie.

Next