Opinia, noiembrie 1898 (Anul 2, nr. 146-169)
1898-11-01 / nr. 146
V Cota oficială Constanța 30 Octombrie 1898. Orz lect. lei 5.20. magasie. Meia lect. lei 5.60. magasie. In hect. lei 12.50. Grâv arnăut lei 14.20 magasie. Galaţi 30 Octombrie 1898. Porumb nou 200 lect. 75,500 kgr. lei 5.65 magasie. Porumb vechiu 1,600 liect. 81,500 kgr. lei 6.500 kgr. obor. Cinquatini vechili kgr. 80,000 lect. 79,500 kgr. lei 9.25°/o kgr. obor. Secară 3,000 lect. 71,500 kgr. lei 8.25 obor. Orzoaică kgr. 270,000 hect. 67,700 lei 12°/6 kgr. magasie. Orz 1,600 lect. 64,500 kgr. lei 6 obor. I1- Enormități electoral© La întrunirea colectivistă de asară, oratoria ocultei vorbind unei săli pe jumătate plină cu măturători şi sergenţi în civil, şi pe jumătate goală, au spus, între altele, că interesele echilibrului european cer ca d. Sturdza să renuîie la putere. Mare emoţie în public. Auditorul care răspîndea un miros de păcură foarte pronunţat şi ’n mijlocul căruia un patriot cu desăvîrşire indignat... contra opoziţiei, dădea semnalul aprobărilor in modul cel mai vesel, a rămas deodată pe gînduri, ba chiar uneî părţi din el începu să i se sburlească părul de spaimă. — Auzi, bre ! Evropa ’n primejdie! Să nu lăsăm pe conu Sturdza să plece de la putere că se ia Evropa de păr, mg!... observă un cetăţean turmentat cătră indignatul de-alăturea. — Să punem afişuri pe stradă, să nu cadă poporul în ispită ! — Să punem ! Şi conu Ghiţă—în numele comitetului electoral—a şi dat să se tipărească nişte afişuri mari, cari să fie pe tablale purtate prin toate străzile, în următoarea cuprindere: Cetăţeni ! Pericol mare! Interesele echilibrului evropian fiind strîns legate de înţeleaptă conducere a afacerilor noastre publice încredinţate d-lui Dimitrie Sturdza, ve rugăm să nu puneţi pacea lumei în primejdie dînd un vot de blam unsului nostru şef! Pentru comitetul executiv: Ghiţă-Şapcă La cetirea acestui afiş, un cetăţean indiferent făcu următoarea reflecţie : — De-a remînea ca interesele Europei să le echilibreze Sturdza, apoi halal ! O dă gata, numaide cît ! * * * Carnet hig-life de la întrunirea liberală de-afară. Am remarcat: d-nii Efrem Mazlîm, avocat la Sf. Spiridon; Gheorghe Perju, sergent din punctul Nicolitza; G. Săndulescu, avocat general al mai multor așăzăminte publice și private; Cost. Trăntilă, pristav de fanaragie; At. At. At. At. Gheorghiu, idem avocat; Mihalache a Moaşei, gardist comunal; Toma Mistreţ, cetăţean ; Dimitrie Mânălungă, patriot, etc. Popor, barbaţî, copil, jandarmi, ca la teatru. Autentic, blă conservatorii să zică că facem partizani ? D-lor, actele sunt de faţă. Desfid pe oricine să publice un mandat iscălit de alţii de cit de primarul, de două ajutoare şi ofiţerul de stare civilă. Noi ne duceam regulat la consiliu. Eu, cel acuzat de neregularitate veţi vedea că, cu toate că nu găsiţi în Primărie absolut nici un mandat iscălit de mine, ca incasat de mine, nu-mi veţi găsi o singură absenţă la şedinţele consiliului comunal. Care este acum sistemul d-lor de administraţiune ? Ce au făcut cu milioanele ce au avut la dispoziţiune ? Au ei vr’un dram de merit ca să se laude cu lucrări ca rîpa galbenă şi altele, începute de noi ? Noi liberalilor le lăsăm pe oamenii ca Octav Albineţ şi Psaltu de la Barnoschi. Insă partidul’ conservator nu s’a mulţămit a vota un inginer special, ci s’a adresat la Bucureşti şi d. Filipescu este cel care a inventat pe Chaigneau. Le-am lăsat, d-lor, moştenire toate lucrările şi proiectele noastre, şi ceia ce s’a făcut nu se datoreşte consiliului, ci lui Chaigneau, care încă este o operă a partidului conservator, căci de noi a fost adus. Conservatorii, d-lor, au deschis o eră nouă pentru Iaşi, executată în parte şi care va continua să o execute cu cinstea, cu realitatea şi cu economia de care a mai dat dovezi. (Aplauze prelungite). D. L. Catargi. In urma discursurilor ce s’au ţinut sper că cu toţii veţi merge la urnă spre a vota lista căreia s a dat citire. Cu concursul dv, sperăm să avem un rezultat favorabil. Ridic şedinţa (Aplause prelungite), întrunirea se termină la orele 10.35 seara. D. Sterea şi teoriele sale D. Sterea, nihilistul siberian, de cînd s’a înjghebat în partidul guvernului, este apucat de mania discursurilor, şi frigurile sunt atît de puternice că maniacul nu mai poate opune nici o rezistenţă. Prin întruniri, pe strade, prin cafenele perorează cu spume la gură, cu sbuciumări epileptice, fel de fel de teorii care se bat în cap, şi de enormităţi ridicule. D. Sterea în exilul său (?) din Siberia şi-a făcut o educaţie socialistă,—dar atit de incomplectă şi unilaterală, că nu-i trebuie decît un discurs de 20 rinduri, ca să găsești 10 contraziceri într’însul. D. Sterea zice că: «politica noastră internă,—verticală (?) nu poate contribui la mersul evolutiv al omenirii spre progres, ci numai cea externă —orizontală (?) deoarece este condusă de un monarch înţelept,—căruia socialiştii, cu toate concepţiunile lor abstracte şi vederile teoretice, nu pot să nu-i dea concursul.» Va să zică, organizaţia noastră politică fiind burgheză nu poate contribui la progresul omenire, şi nu poate fiindcă aşa spune teoria verticală, dar poate în sens orizontal, fiindcă este condusă de un monarh înţelept. Va să zică teoriile d-lui Sterea nu sunt decît o paradă, un mijloc de a parveni. Regicid în teorie şi regilatiu în practică. De altfel d. Sterea se aruncă cu pretenţiunea de a fi cunoscător, şi in istoria desvoltării noastre politice şi constituţionale. D-sa într’un moment de plată înjosire nu se sfieşte de a insinua că „desvoltarea noastră politică şi constituţională nu se datoreşte de cît partidului liberal“. Acest fapt pentru prima dată se indrăsneşte a se afirma. Cine nu ştie că pleiada oamenilor iluştri, din toate partidele noastre politice, au contribuit cu aceiaşi rîvnă pentru propăşirea desvoltării noastre politice şi constituţionale? Astăzi nu mai este un mister, pentru nimeni că tendinţa spre democratizare, este ţelul partidelor noastre, printr’o impulsie evolutivă desfăşurată cu energie de elementele tinere, pe care ţara le numără cu mindrie în şirurile şi’ a unui partid şi a celuilalt. Trebuia ca cineva să fie cuprins de frigurile arzătoare de a parveni, şi în linguşirile sale plate, să uite un moment de demnitate, sau să fie cu desăvirşire ignorant, dacă nu de rea credinţă, ca să facă asemenea declaraţiuni de’ pe o tribună publică. De altfel este şi natural ca d. Sterea să fie atît de strein de istoria desvoltării noastre, căci bibliotecele siberiene, nu au putut să-l procure decit teorii nihilisto-anarchiste pe care sub indulgenţa unei ţări ospitaliere, le îndoctrinează în minţile tinere ale generaţiilor noastre. Iată de ce noi greşim printr’un exces de indulgenţă. Puţină carantină, pentru aceşti doctrinari exotic, poate că nu ar fi stricat. Declaraţia d-lui Mîrzescu D. Mîrzescu a cetit in întrunirea de aseară o declaraţie în chestia revizuireî sentinţei fostului mitropolit Ghenadie. In această declaraţie, d. Mîrzescu spune că s’a hotărît să vorbească asupra afacereî fiindcă conservatorii au început din nou s-o exploateze «crezînd că vor discredita şi ruina cu desăvirşire în opinia publică partidul naţional-liberal.» După aceea, marele elector se plînge de ireverenţa presei cătră interesanta d-sale persoană, şi, după ce făgădueşte că de chestia mitropolitului în sine „va vorbi în Senat, dacă va fi trebuinţă“, sfîrşeşte spunînd că d. Take Ionescu „este abia la az, buche, vede, glagoria canoanelor" şi că „conservatorii pe cari îi reprezintă d. Lascar Catargi, nici au putut, nici erau în stare să rezolve chestiunea metropolitană“. Aşa a zis d. Mîrzescu. Iată ce avem noi de observat în treacăt. Mai intăî, e caracteristică obligaţiunea la care e osîndit marele elector de a ceti discursurile şi declaraţiile după ce le supune prealabil aprobărei d-lui Sturdza. Aceasta dovedeşte creditul de care se bucură d. Mîrzescu pe lingă cei pe cari îi slujeşte cu atâta desinteresare. Al douilea, constatăm că d. Mîrzescu este ingrat cu presa care întotdeauna a fost, faţă cu d-sa, de o indulgenţă revoltătoare. Al treilea, supapa pe care ’şi o lasă d. Mîrzescu prin condiţia „dacă va fi trebuinţă" e un clenciu prin care marele elector îşi rezervă putinţa de a se sustrage oricînd de la îndatorirea de a vorbi—dacă nu e chiar reiterarea unei ameninţări însăşi la adresa celui pe care î l unse dăunăzi. Al patrulea, afirmarea cum că d. Take Ionescu este abia la az, buche a canoanelor, dovedeşte, în ipoteza că ar fi făcută cu bună credinţă, cum că toată ştiinţa cu al cărei monopol s’a lăudat 30 de ani d. Mîrzescu, se reduce la az, buche—de vreme ce cu az, buche d. Take Ionescu a rezolvat cea mai grea problemă canonică. Şi în fine, declaraţia că conservatorii pe cari îl reprezintă d. Lascar Catargi „nici au putut, nici erau în stare să rezolve chestiunea metropolitană“ este, dacă ar porni de la un om de ale cărui cuvinte se ţine seamă, o desminţire necuviincioasă cuvintelor regale : „ Chestiunea bisericei s’a sfîrşit cu bine, graţie concursului tuturor fruntaşilor ţerei, cari şi-au dat mina cînd s’a simţit nevoie de conlucrarea lor“. Pentru o declaraţie scrisă, declaraţia d-lui Mîrzescu lasă mult de dorit. Comitetul electoral al partidului conservator din Vaslui a publicat următorul manifest cu prilejul alegerilor comunale: Cetăţeni! In zilele de 1 şi 3, Noembre, sunteţi convocaţi spre a alege un nou Consiliu comunal. Chestiunea de a decide în ce mîini veţi încredinţa averea comunală, această avere agonisită prin atîtea sacrificii din partea domniilor voaste, n’ar trebui să vă găsească indiferenţi. In situaţia politică de astăzi, însă, această alegere are un interes cu totul excepţional, prin împrejurarea că actualull guvern vrea să dea alegerilor comunale un caracter politic. Ştim că de obicei, alegerile comunale vă lasă cam indeferenţi, din cauză că guvernul disolvă consiliele cari nu sunt compuse după placul seu, cu creaturele sale. Dacă aţi întreba pe guvernanţi din ce cauză au disolvat Consiliul Comunal ales acum patru ani, ce ar putea să vă răspundă alt, de cît, că au voit să căpătuiască pe cîțiva partizani, şi lucrul s’a petrecut în linişte, fără opoziţie şi fără sgomot. Răbdarea şi indiferenţa Domniilor Voastre vor fi oare vecinice ? mai cu seamă cînd ştiţi că un guvern ajuns la culmea dispreţului public, voeşte să se folosească de nepăsarea Domnielor voastre spre a-şi da o aparenţă de popularitate ? Noi credem că NU, şi facem un apel călduros la inima Domnielor Voastre, la virtuţile Dv. cetăţeneşti, pentru a da acestei sfidări răspunsul care se cuvine. Nu aţi uitat campania infamă şi calomniosă dusă de partidul liberal în chestiunea naţională ! Ce resultat a avut ? S-a dovedit că în această chestiune purtarea ilustrului Alexandru Lahovari a fost mai presus de orice laude, iar în schimb guvernul liberal a fost silit să umilească Ţara, pentru a capata eroare de la Unguri. Nu aţi uitat campania criminală dusă de liberali în contra legei minelor, pretinsă inconstituţională, şi care a rămas şi astăzi în vigoare ! Nu aţi uitat campania criminală dusă de liberali în contra legei maximului, campanie împinsă de dînşii pînă la varsare de sînge (nu sîngele lor, bineînţeles) , au răsculat oraşele şi satele, au plătit pe nişte miserabili inconştienţi spre a arunca cu pietre în capul veneratului Lascar Catargi, pe stradele Bucureştilor, au împins pe ţarani la răscoale sîngeroase, pentru ca, ajunşi la putere, să recunoască pe urmă utilitatea acestei legi pentru desvoltarea comunelor, şi nu numai se aplice taxele, ci să le şi urce la maximum. Credem că toate aceste fapte nedemne, au ramas neşterse în conştiinţele Domnielor-Voastre şi că nu le veţi putea uita nici odată. —Se înţelegea de atunci că un partid ajuns la putere prin asemene manopere, nu era in stare se guverneze seara într’un mod demn şi cumpătat, aşa precum o cere starea de civilizaţie în care am ajuns; şi în adevăr de cînd guvernează liberalii, scandalurile s’au ţinut lanţ, în dauna intereselor Ţărei înăuntru şi al prestigiului său în afară. Nu e necesar să vă reamintim aice toate scandalurile , precum cearta dintre Miniştri chiar de pe banca ministerială ; loviturile aduse inamovibilităţii magistraturei; afacerea Mitropolitului Ghenadie ; afacerea pseudo mitropolitului Antim ; afacerea Wachtel; afacerea portului Constanţa ; decorarea lui Jeszensky; scandalurile cu şcoalele române din Transilvania şi Macedonia, etc. Ce să mai zicem despre administraţiunea comunei noastre, puteţi singuri aprecia. Şi la noi, ca în Ţara întreagă: incapacitate, incorectitudine şi nepăsare , de exemplu: Ce s’a făcut cu suma de 40.000 lei lasaţi de conservatori în lada comunală ? Unde sunt banii cari au rezultat din urcarea în mod destul de simţitor a taxelor comunale ? Care sunt lucrările de edilitate în aceşti din urmă trei ani ? Poate localul de cofetărie de la Oţelul Iacob, latrinele de la hală (modeluri de arhitectură) şi fîntîna fără de apă de la Giimazia, din cauza neştiinţei de a se calcula presiunea ?!.. Pentru ce nu s’a evacuat nici oţelul evreesc din faţa Teatrului deşi formalităţile sunt gata, avind şi hotărîre în această privinţă? Pentru ce la unii se cer autorizaţiuni pentru cea mai mică reparaţiune, pe cînd d. Primar îşi repară şi dă în chirie ruina sa din strada’Carol, fără autorizaţie, expunînd chiar pe chiriaşi la o nenorocire sigură ? Cit costă şi ce reparaţiuni s’au făcut la şcoalele’ publice ? Domnii Directori au cuvîntul.—Cît despre viitor nu este nevoe de întrebare, de oarece trecutul şi presentul lor, vorbesc îndeajuns. Şi după toate acestea, mai au neruşinarea să apeleze la opinia publică? Avem o prea mare încredere în judecata Domniilor-voastre pentru a ne îndoi de resultatul acestei consultaţiuni. Cu toate presiunele administrative, cu toate spionajele poliţieneşti, cu toate ingerinţele şi ameninţările aitor funcţionari fără demnitate şi fără scrupule, veţi veni cu toţii la vot şi cînd veţi pune in plic buletinul dv., singuri în faţa lui Dumnezeu care vă judecă faptele, veţi alege în deplină linişte după îndemnul conştiinţei voastre,liberă şi independentă. Avem dar onoare a solicita voturile dv. pentru următoarele persoane : La colegiul I D-nii Gheorghe Mavrocordat „ Dimitrie Scărici Donici „ Dimitrie C. Stali „ Grigore Staver ,, Gheorghe Mironescu. La colegiul al II-lea D-nii Neculai Gheorghiu „ Gheorghe Calamaz „ Căpitan Vasile Gorges Alexandru Boţoian. Comitetul executiv al Clubului Conservator din Vaslui. I. Se. Donici, D. C. Sini, 4L Clavrocordal. Spaima şi desnădejdea a pătruns în oasele colectiviştilor; drept dovadă avem învinovăţirile ce le aruncă din nou asupra blajinului d. Gheorghian, pe de altă parte îşi aduc pe partizanii lor din toate unghiurile nu numai ale ţerei, dar ale Europei chiar : d. dr. Juliano a sosit azi din Paris. In fine zburdalnica Propaganda se căzneşte a afla de pe acum cauzele înfrîngerea patronilor ei învinuind că ec. Ghiţă ar fi auzit prin mahala un sunet drăgălaş de bani, care l-ar fi lăsat gînditor. In desperare de cauză, colectiviştii împrăştie svonul că d. Nicu Catargi ’şi ar fi retras candidatura. Dacă n’au altă armă decit asemenea minciuni stupide, colectiviştii sunt pe dric. Ni se afirmă că focul de alaltă era din strada Lăpuşneanu, n’ar fi isbucnit cum am zis noi, de la magazia d-lui Leibovici, ci de la casa de-alăturî. Am luat act. Nu mai e lege, nu mai e omenie pentru colectivişti. Cinismul acestor oameni a devenit banditism. Prefectul de poliţie şi primul ajutor de primar au chemat azi alegătorii în cabinetul administratorului financiar şi ’ au dăscălit tâlhăreşte. Operaţia aceasta a durat o oră. Alegeri libere. OPINIA ammmmmmmmm Programul d-lui Tăcu Toată lumea se întreabă, pentru ce n’a vorbit şi d. Iorgu Tăcu la întrunirile publice,ţ pe cari le-au ţinut guvernamentaii ? Lucrul se explică : d. Tăcu are un program al d-sale, pe care nu-l putea desfăşura, tocmai acum, în acest timp de risipă financiară, care a îngrozit lumea, care a dat loc la legitime plîngerî, şi... legitime şoapte. D. Tăcu este persecutat de o singură idee, una şi bună: să aducă apă de la Timişeşti , pentru care se cer 15 milioane. Şi d. Tăcu susţine că această mare lucrare nu se poate face decît în regie. Poftim treabă ! Dacă nişte diurne, mai slăbuţe, au provocat atîtea nemulţumiri, atîta ar mai fi trebuit, să mai lase a se întrevedea prin programul său, şi perspectiva unei lucrări grase în regie ! Programul d-lui Tăcu prea mirosea a 4 vaci grase! Cc. Ghiţă Mîrzescu a şi scos la iveală şapca sa electorală pentru alegerile de mîine, şi observăm că de astă dată culoarea ei este roşietică. Socialiştii i-ar fi impus această culoare. Socotiam că nu e nevoie să dăm explicaţii asupra unui lucru înţeles de toată lumea. Insistenţa, însă, ce pun unele ziare de rea credinţă ca să interpreteze greşit atitudinea noastră, ne sileşte să declarăm că hotărîrea comitetului executiv din Bucureşti fiind să înlăturăm orice alianţă cu elemente eterogene, am urmat la Iaşi atitudinea pe care au observat-o conservatorii pretutindeni în ţară. D. Purcherea, directorul băncei agricole din Iaşi, a fost mutat la Vasluiu. In locul d-sale, ca combinaţie electorală, a fost adus d. Manariu. Joi, 5 Noembrie, se va ţine la universitatea locală concursul pentru 11 burse ale foastei şcoale normale superioare. Sunt şapte burse la litere şi patru la ştiinţe. Natural că numărul concurenţilor va fi îndoit de mare. Concurenţii vor fi examinaţi din materia de clasa Vila. Conu Ghiţă-Şapcă, preşedintele clubului Kotzebue, mai înainte de a se scula din pat, trimete feciorul de-i cumpără un pumn de jurnale între care putem cita: L’Indépendance, Voinţa, Drapelul, Epoca, Dreptatea 3 etc. şi ca culme: Moş Teacă. Cum vedem, conu Ghiţă se Înfruptă din toate — căci a terminat acum cu trotuarul electoral — cu guriţa bea cafeaua iar cu ochişorii soarbe gazeturile eşite din localitatea unde a lăsat o sumă de studenţi... pe drumuri. Din toate gazeturile sus citate pentru conu Ghiţă Şapcă nu e nici una cu care să nu se împace. Un discipol al d-lui I. Nădejde, avocatul care dă consultaţii în patru limbi europene, a scos orl de la primărie mai multe cărţi de alegător în numele mai multor tovarăşi de idei. Dacă discipolul a scos mai multe cărţi natural că el a iscălit pentru toţi şi deci iscăliturile sunt false. Dar fiindcă legăturile dintre socialişti şi liberali au devenit atît de strînse, în zadar ne-am încerca să-i dăm numele în vileag. Pentru ziua de 7 Noembre, d. N. Gane este citat personal înaintea judecătoriei ocolului II în procesul intentat comunei de d. Gheorghe Cişman pentru bani. O singură explicaţie: primăria nu voeşte să plătească salarul d-lui Cişman pentru că denunţase nişte tilhării făcute la furnizarea materialului pentru pavarea străzilor, furnitură de la care nu lipseşte antreprenorul Landeş, intimul prieten al d-lor Tăcu şi Handoca. întrunirea Colectiviştilor la sala Pastia, asară, d. Mîrzescu a ţinut ultima sa Întrunire în vederea alegerilor comunale. Au vorbit d-nii Vizanti, dr. Botez, Diamandi, Sterea, Tomida şi Săndulescu. Tema a fost: meritele administraţiilor liberale, şi faptul, neadeverat de altfel, că nici liberalii disidenţi, nici conservatorii n’au pomenit în întrunirele lor de interesele comunei Iaşi, şi că toată campania opoziţiei se reduce la a calomnia şi insulta pe şeful uns deunăzi. Aceasta dovedeşte că oratorii de aseară oui sunt de rea credinţă ori nu ştiui ce s’a vorbit la întrunirea conservatoare. D. Mîrzescu, însă, a lăsat deoparte chestiunea doctorală şi a făcut o declaraţiune pe care nu’i o ceruse nimeni, cum că s’a retras din gruparea drapelistă pentru că în grupare intrase Fleva cu Scorţescu şi cu Aslan la braţ. S’a strigat ura şi tămbălăul s’a spart cu sughiţuri. ULTIMA ORĂ Serviciul telegrafic al Opiniei Scuzele Franţei Paris 31 Octombre. D. Leleussé, ministrul de externe, a cerut personal scuze ambasadorului german d. de Münster, pentru ziarul „Intransigeant” care a amestecat numele fiicei ambasadorului in afacerea Dreyfus, împăratul Wilhelm şi Franţa Paris 31 Octombre. A produs mare senzaţie ştirea că ministrul marinei a dat ordin telegrafic comandantului marinei de la Tulon ca să pregătească mai multe cuirasate de clasa intăi pentru a merge să salute pe Împăratul Wilhelm in caz clnd suveranul Germaniei va acosta vre-un port italian învecinat cu Franța. Extrădarea luî Esterhazy Paris 31 Octombre. După mijlocirea tribunalelor guvernul francez a intervenit pe lingă guvernul englez ca să extrădeze pe maiorul Esterhazy în contra căruia s’a îndreptat o nouă urmărire pentru faptul de escrocherie. Afacerea Picquart Paris 31 Octombr*. N. Frejdinet a acceptat să discute Marţi chestiunea ridicată de deputatul Boyer relativă la prelungirea tinerei la secret a colonelului Picquart.te Procesul Dreyfus Paris, 31 Octombrie Ziarul Le Temps zice că generalul Cavaignac, fostul ministru de resboiu, a discutat două zile înaintea curţei de casaţie depunerile martorilor In procesul Dreyfus. D. Cavaignac a anunţat Casaţiei că nu s’a presentat înaltei Curţi toate documentele relative la acest proces, documente cari sunt în păstrarea guvernului care este dator să le deie. Magazia de Piane II I). LEDUDÎCA S’a mutat în str. Muzelor No. 23 din dosul spitalului Sit. Spiridon casele d-nei Panaitescu. Tot cu această ocazie se oferă Planuri şi Pianine de tot soiuri de vînzare şi cu chirie cu preţuri moderate şi se primeşte orice fel de reparaţie din această branşă.