Opinia, noiembrie 1898 (Anul 2, nr. 146-169)
1898-11-25 / nr. 165
. De atunci n’am mai auzit decît foarte rar «Domna lui Raţiu»,—dar am păstrat impresia adîncă pe care am avut-o cînd am auzit-o întâi; şi întotdeauna mi-a răsunat în urechi versul Seghedine, Seghedine, Dumnezeu cum te mai ţine... cu crîmpeiul de melodie care-l însufleţeşte. De acum, însă, am perspectiva de a o auzi și mai rar—doina aceasta «a lui Raţiu ». îmi pare rău,—dar mă mîngîiu cu gîndul că și d-1 Muzicescu regretă cea ce a făcut. Drag.—Primit. Va fi pentru mai tîrziu, după terminarea actualului foileton. In tot cazul mulțumesc. Hero. Noul local al primăriei din Negreşti posedă 8 camere dintre care 2 saloane. Toate în sala de 21 Noembrie erau luminate a giorno. Muzicele, două la număr, intonau valsurile cele mai frumoase. Rînduri, rinduri se aduna lumea. Curioşii umpluseră ograda primăriei şi pe la ferestre stateau clae peste grămadă. Pentru întăiaşi dată se da un bal public în Negreşti. In dulcele legănări ale valsului, părechi, părechi se învirteau în salonul de dans. Aci îşi dăduse întîlnirea: funcţionari, proprietari, negustori... O înfrăţire domnea între toţi. Deosebirea de castă, la care orbiş ţin unii, dispăruse. Aceasta a făcut ca balul să răuşască cît se poate de bine. Bufetul a fost foarte bine pregătit şi ales cu mult gust, datorită aceasta d-lui Grigoriu institutor Vaslui. Asemenea au fost rezervate şi săli pentru joc de cărţi. Nimic n’a lăsat de dorit. Totul s’a petrecut în cea mai perfectă linişte. Pînă despre ziuă, lumea nici nu se gîndea să părăsească sala. Interesele comerciale au făcut ca pe la orele 4 să ne părăsească negustorii. Pe la 5 au rămas numai surtucanii. Toţi s’au adunat în salonul de bufet. Aci în împrejurul unei mese mari, s’au destupat sticle de şampanie, vin de malaga, vermut, diferite liquioruri, căci tot în această zi s’a făcut şi inaugurarea noului local de primărie. Discursuri nenumărate s’au ridicat în sănătatea d-lui primar de Negreşti şi de Vaslui, care a fost şi preşedintele membrilor corpului didactic, organizatorii balului. Asemenea s’a ridicat toasturi şi în sănătatea membrilor corpului didactic. Această animaţie veselă de tot a durat pînă la ivirea* soarelui, a cărui raze se înbătau în paharele de şampanie. Ne-am despărţit cu regret, dar de nevoie, căci la amează trebuia să avem întrunirea populară. Dintre d-ne am observat: d-nele Vasiliu, Sion, Motăş, Gidionescu institutoare Vaslui, Galin, Vilara, Zenisache Motăş, Petrescu, Ţurcanu, Cîmpianu, Sbera, Irimiade, Gafencu, Oprescu, Ignat, Ciureanu, Ghiorghiu. Dintre d-şoare am observat pe d-ra Vasiliu,institutareVaslui, care a lasat cea mai dulce impresie în tot publicul din causa blîndului săli caracter, d-ra Rîşcanu o dansatoare neobosită, d-ra Timoftescu, David, Nivinschi și alte multe pe care nu le cunosc. Sensul bărbătesc era representat prin d-nul P. Irimiadi primarul de Vaslui, C. Handoca primar de Negreşti, I. Motăş judecător Negreşti, Gh. Motăş sub-prefect, I. Vlădescu administrator moşiei Negreşti, d-nul Grigoriu, Motaş, Pastia, Stoenescu, Olaru institutori în Vaslui, d-nul Popescu, Spiridon şi Berbier profesor la gimnasiul din Vaslui, d-nul Chirilă Rîşcanu învăţător Negreşti şi d-nul Ciureanu, Peptu, Ignat, Sandovici, Marinciu, Vasilache, Hăulică, Gafincu, Bălăuţă toţi învăţători. D-nul Sion şi Dinescu, un aprig dansator, ambii militari sub-locotenenţi, căpitan Petrescu, Cuza, A. Cîmpianu farmacist, Sbiera conductor, Oprescu, I. Gheorghiu etc... *** A doua zi, 22 Noembrie, se svonise prin sat și prin împrejurimi, că pe la amiază toată lumea are să fie la primărie, că are să fie ceva frumos. Curioșii se strînseră de pe la orele 11. In curtea primăriei s’a adus o catedră de la şcoală şi toate băncele s’au aşezat pe Grinduri. La ambele capete erau aşezate steaguri naţionale, aseminea şi lingă tribună. La 2 treimea să se deschidă serbarea, la lumea era aşa de multă că nu mai încăpea în ogradă. In acea zi la Negreşti a fost iarmaroc şi oamenii şi-au lăsat carul cu boii şi au venit să asculte ce se va spune la serbare. La orele 2 s-a deschis serbarea, la care a fi luat parte d-1 Constantin Stoicescu ministru de justiţie şi d-na Stoicescu, d-1 Lupaşcu prefect de Vaslui şi tot publicul ce a fost la balul din sala precedentă. In aplausele tuturora s’a declarat preşedinte al serbărei d-1 ministru Stoicescu, dîndu-i-se d-lui ministru o carea roşă cu fiong pe care a atirnat-o de gît şi pe care era scris cu litere a unui preşedinte. In urmă d-1 Pastia institutor Vaslui a vorbit oamenilor despre folosul ce aduc cantinele, şcolarilor săraci. D. Popescu Spiridon, directorul gimnaziului din Vaslui, a citit sătenilor o bucată în stil popular din cele taifasuri cu moş Gheorghe publicate în Albina. Toţi sătenii zîmbeau şi toţi ascultau cu drag. Succesul d-sale a fost cît se poate de mare. D-nul Dunea a vorbit sătenilor despre binefacerile ce a făcut d-nu Stoicescu Negreştenilor. D. învăţător din Negreşti Chirilă Răşcanu a făcut apel la sentimentul patriotic al sătenilor mulţumindu-le că au avut plăcerea de a veni într’un număr aşa de mare la această sărbare scolastică. A arătat importanţa învăţăturei şi a arătat sătenilor că învăţătorii nu sunt nişte călăi puşi asupra capului lor ci numai nişte aplicatori ai lege! şi că ţăranii trebue să-şi dea copiii la şcoală fără a aştepta să fie amendaţi. D-sa urează viaţă lungă poporului,a dinastiei, d-lui ministru Stoicescu, şi ca semn de iubire propune să se facă o horă mare la care să ia parte toţi, surtucari şi opincari. D. Ministru Stoicescu, voind să vorbiască, se urcă la tribună. Se face o linişte perfectă. D-sa arată însemnătatea acestei serbări din punct de vedere naţional, din punctde vedere că la ea ia parte atîta lume, proprietarul moşiei şi un ministru al ţărei (lumea aplaudă). Mulţumeşte din toată inima corpului didactic care şi-au luat greaua sarcină de a lumina poporul. Explică poporului cum şi pentru care scop s’a format casa şcoalelor, şi s’a dispus înfiinţarea de cantine şcolare. A arătat cum din prima noastră desvoltare oamenii de bine au susţinut şcoalele, pentru luminarea poporului, şi mai cu samă liberalilor întâi li se cuvine această onoare. D-sa îndeamnă pe popor să-şi dea copiii la şcoală şi să aibă încredere in învăţător, Susţine cantinele şcolare şi oferă 100 lei comitetului Organisator (urale nesfîrşite) * In urmă o horă mare se întinde în ograda primăriei şi pe la carele 4J£ serbarea se închide, plecînd fiecare la căminul seu, cu toţi încredinţaţi că ziua de azi nu s’a petrecut în zadar. 1898 Noembrie 23 Tanasa. OPINIA TRADUCERE DIN HERDER Copilul Grija. Intr’o zi, Grija cugeta, pe malul unui fiu viu murmurînd. Cufundată în visurile gîndirei sale, modela cu mînele o figură de lut. — Ce ai tu acolo, zeiţă gînditoare ? îi zise Jupiter, care se apropia. — O figură formată din lut; te rog foarte mult s’o însufleţeşti o, zeule ! — Ei bine, fie ! să trăiască! Această fiinţă să trăiască şi să-mi aparţie! — Nu, răspunse Grija ; lasă-mi-o mie Doamne, degetele mele i-au dat forma. — Şi eu am dat viaţă lutului, zise Jupiter. Pe cînd vorbeau astfel, apăru şi Tellus. — Acest copil este al meu. Grija l-a răpit din sînu-mi. — Ei bine! zise Jupiter, aşteptaţi, iată că vine Saturn care va hotărî chestiunea. Saturn zice: El va aparţine tuturor ; astfel era suprema voinţă. Tu, care i-ai dat viaţă, cînd va muri, îi vei relua sufletul ; tu, Tellus, osemintele sale, căci numai asta-ţi aparţine; şi tu, Grijo, tatăl său, îl vei poseda în viaţă. Cit de mult timp va respira, tu nu-ţi vei părăsi nici o dată copilul. Asemănător ţie, el se va înclina din zi in zi spre mormînt. Oracolul Destinului este îndeplinit şi această fiinţă se chiamă om: în viaţă aparţine Grijei, după moarte, pământului şi lui Dumnezeu. Anibal. Ştiinţi-Litere-Arte A apărut de sub tipar o foarte interesantă broşură asupra dezarmăreî. Lucrarea, foarte meritorie, se datoreşte d-lui G. C. Bou, profesor onorific. * Observatorul din Paris a fost pus în cunoştinţă despre descoperirea, intr’o noapte clară, a şase planete mici. Aceste corpuri cereşti au fost semnalate de către savantul englez Wolff, care de curind și-a instalat un observator propriu la Heidelberg. Descoperirea lui Wolff dovedește că suntem încă departe de a cunoaște toate micile planete vecine lui Marte. Savantul englez își urmează cercetările prin un procedeu astronomic al cărui inventator e. * A apărut un număr nou din revista literară Floare albastră. Materie variată și aleasă, datorită lul St. O. Iosif, Al. Antemireanu, I. Adam, G. Madan, etc. etc. * Piesa d-lui Prassin, Ceea ce nu moare, lucrare despre care a transpirat pînă acum mult bine, a fost primită de comitetul teatral din localitate și va fi reprezintată In cursul stagiunel. Vom reveni asupra ei. * Un comerciant din Noul Brunswick, admirator entuziast al amiralului Dewey şi cunoscînd slăbiciunea acestuia pentru colecţiile de mărci poştele, i-a adresat o astfel de colecţie. In schimb, însă, el a cerut amiralului să-i dea părechea de cizme pe care a purtat-o în lupta de la Manilla. Acesta i-a răspuns printr-o scrisoare reprodusă prin Nem-York Herald, că nu-i poate mulţumi dorinţa, căci nepurtînd două zile de-a rindul aceieaşi încălţăminte, nu ştie pe care le-a avut in picioare în ziua numitei lupte. Ca semn de înmnghere, însă, trimite corespondentului său un talisman minunat, o labă de epure care, zice el, i-a purtat noroc întotdeauna, şi pe care o meneşte să fie tot aşa de folositoare şi noului el stăpîn. Zi treburi americane, şi pace. * Foaea intereselor ţărăneşti apărind săptămânal la Craiova, se ocupă, după cum arată şi titlul pe care-l poartă, de toate chestiunile care privesc pe săteni. Abonamentul e de 5 lei pe an. Cutia cu Scrisori I, căpitan Hoptkins, extraordinarul călăreţ care a procurat atîta plăcere publicului iaşan în Circul Jockey, unde producţiile sale artistice erau atit de apreciate, ne adresază o scrisoare pe care din lipsă de spaţiu nu o putem publica în întregime. Prin această scrisoare artistul relevează o nedreptate ce s’a făcut direcţiunea circului de către confraţii de la Evenimentul, cari într’un număr trecut ar fi afirmat că artiştii circului ar avea de primit leafa pe mai multe luni şi că din această cauză, acei artişti s’ar fi găsind în cea mal mare jenă. „Protestez, zice d. Hoptkins, In numele „tuturor camarazilor mei, şi aducem aici „cele mai sincere sentimente de respect şi „devotament iubitului nostru director, prinsului Albert C. Ghica, care n’a încetat nici „odată să ne trateze ca amici şi cu multă „blîndeţă, făcînd abnegaţie de ori ce profit „şi interesîndu-se de noi mai mult decît „trebuie s’o facă un director.“ Apoi, după ce arată considerabilele avansuri băneşti ce artiştii au primit la sosirea lor, d. Hopkins, termină afirmînd că direcţia se găseşte în întârziere cu salarul trupei cu o sumă atît de minimă încît nici nu merită atenţie. Sentimentele bune şi judecata dreaptă de care d. căpitan dă dovezi In această scrisoare îl fac cinste. XHFORMAŢII Toţi d-nii corespondenţi din judeţe şi localitate sunt rugaţi ca cel mai târziu până la 3 Decembrie viitor să binevoiască a ne presenta socoteala tuturor oamenilor trimese din ziarul nostru „Opinia“ precum şi banii pentru costul lor. Cu această ocazie îi rugăm să ne facă cunoscut pentru viitor numărul exact al ziarelor ce le pot vinde, căci am luat dispoziţii să nu mai primim retururi. Celor cari nu vor fi următori acestui aviz, le vom suspenda trimiterea ziarului de la 1 Decembrie. A doua serie de elevi ai clasei a Vil-a al liceului externat a vizitat Sîmbăta trecută institutul antirabic. D. dr. Lebell le-a făcut diferite demonstraţiuni asupra, microbilor. Dumineca viitoare se vor face aceleaşi experienţe cu elevii liceului model şi cu elevele de la institutul d-relor Variam. Dl Ernest Thorn un artist prestidigitator foarte iscusit, zice-se, a sosit în oraşul nostru, unde va da Sîmbătă şi Duminică două serate în teatrul Circ Sidoli. Presa străină vorbeşte foarte elogios despre acest artist, unic oarecum in felul său, şi credem că publicul se va grăbi să asiste în număr mare la aceste două interesante representaţiuni, ale căror detalii sunt cuprinse în afişe speciale. Opereta germană va debuta negreşit la teatrul naţional Luni 30 Noemvrie. Se va juca marele succes al zilei: „Der Opernball“, operetă în trei acte, muzica de Heuberger. Această operetă a fost jucată timp de şase săptămînî în fiecare seară consecutiv la teatrul An der Wien din Viena. Orchestra numără 18 muzicanţi afară de d. Mezetti, care va ţine pianul şi va fi condusă de capelmaistrul Waller din Viena. ( FOIŢA ZIARULUI «OPINIA» 4) EL Herotanu POVEŞTI SENTIMENTALE FLOARE VEŞTEDA Era frumoasă, avea 17 ani, şi era de o debilitate ce dădea vitregei sale făpturi un parfum de floare care se usucă. Totuşi, cu paliditatea ei blondă, cu gingăşia nedezvoltată a formelor sale rotunde, ea respîndea încă mirosul puternic şi ameţitor de femeie tînără. Cu asemenea calităţi era imposibil să nu tulbure mintea acestui senzual care, în necunoştinţa legilor, îşi închipuia cu putinţă căsătoria dintre el şi epitropisită. Ca şi Maria, Ana spunea tot ce avea pe suflet şi în gînd: visuri, deziluzii, bănueli şi dureri. Povestirea ei era calmă şi tristă, vocea sa luase tonul unei tînguiri lungi. Maria ascultase cu o încordată băgare de samă, într’un avînt de compătimire mereu crescînd. Ea avea ochii plini de lacrămi și suferea împreună cu amica ei, căci cine altul ar fi putut-o înțelege mai bine, decît din ea, pe care nevoia de dragoste o chinuia cu atîta tărie ? Acum o dezmierda ca pe un copil, cu vorbe dulci, cu banalităţi de mîngîiere, cînd uşa se izbi de păreţi în navala zgomotoasă a unui grup de fete. O suflare de veselie umplu întreaga odae. Cele două camarade, surprinse în duioasa lor intimitate, se ridicară în picioare. — Cine e acolo? Marie, Ana... A! ați dezertat d-voastră...? Pedeapsa trei valsuri de-a rîndul. Și fără mofturi... Prin ușa întredeschisă o carte filuită zbură pînă în fundul odăiei. După ce trenul se puse în mișcare, Ana mai stătu la geam pînă cînd cele din urmă lumini ale laşului dispărură în întuneric. Atunci se întoarse şi-şi lua locul, în faţa epitropului său care o întovărăşea. In cabină nu mai era decît un bătrîn care moţăia de somn într’un ungher. Lumina lămpei din tavan era numai o iluzie ; mult mai puternic se simţea în căldura sufocantă a încăperei, mirosul uleiului verde care se prelingea pe fundul globului de sticlă. Privind în jurul ei, Ana gîndi: «Ce tristă şi nesfîrşită va fi noaptea aceasta de călătorie!» Tapeturile păreţilor, întunecate ca şi stofa celor două divanuri, adăogau încă la tristeţea celor împrejmuitoare, mărind neliniştea copilei. ( Va urma) P Jalnicii Dimitrie şi Evanghelia Nebuneli cu fiii, George şi Olga Nebuneli, Maria Popovici cu fiii, au durerea a încunoştiinţa încetarea din viaţă a mamei, soacrei, bunicăi şi cuscrei lor Sevastia N. Nebuneli în etate de 90 ani, sevîrşită din viaţă ora 23 Noembrie oara 6 sara, la locuinţa sa din Iaşi strada Pojărniciei No. 12. Şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii să bine voiască a asista la înmormîntarea sa care va avea loc în ziua de 25 curent ora 1 p. m. la cimitirul Eternitatea. i meniare mmm iur msm uaterneip aid impet Uşina centrală de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU Str. Ştefan cel mare No. 2 (casa Neuschotz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instil laţiunni exterioare şi Interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţionatelor instalaţiunî. Avem întotdeauna un deposit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a face, preţurile cele mai avantajoase esecutînd lucrările în modul cel mai solid şi după regulele technice,luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expoziţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi orice alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biururile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2—7. Cu toată stima DIBE€ţIlJNEAV II - Gendarmeria din comuna Ţiganaşî a reuşit a prinde pe soldaţii dezertori din regimentul 13 Ştefan cel Mare , Moîse sin Meir şi Bejănariu Mihai, cari de cîtva timp se ţineau numai de prădăciunî prin acea parte. Autorităţile din Ungheni au reuşit să prindă pe autorii furtului de la locuitorul Simon Croitoru din Golăeşti. Eu sunt Gh. Albu şi Silică N. Botez. Ambii au mărturisit faptul şi au arătat locul unde au ascuns lucrurile furate. Relativ la cele două picioare găsite pe teritorul comunei Băiceni, aflăm următoarele : d. procuror Popovici împreună cu d-rul Motaş plecînd la faţa locului, au constatat că picioarele sunt din corpul lui Gh. Dudău, ucis la Belceşti, şi că ucigaşii, pentru a induce in eroare justiţia, au tăiat corpul în două ducînd jumătate din corp pe comuna Băiteni, la locul numit Filipeasca, iar căruţa cu care Tau dus, au lăsat’o pe teritorul comunei Cotnari. Cu începere de la 1 Decembrie stil nou s’au pus în circulaţie, pe linia Bucureşti-Iaşi, vagoanele cele nouă. Comisarul comunal Dimitriu a confiscat ieri 175 de pîini de la evreul I Ihilovicî, din despărţirea a doua, strada Nicolinel, iar de la Mendel Neiderman din strada Cucu s’au confiscat 185 J de pîini. Toate pîinile erau lipsă la cintar. D. George Constantinescu a depus eri cu un deosebit succes al cincilea examen în medicină. Primar al oraşului Tecuciu a fost ales d. Cincu, iar ajutor d. Bobeică. In toţi anii beneficiile actorilor se dădeau în timpul şi cam pe la sfîrşitul stagiunei, şi aceasta conform regulamentului teatral. Anul acesta meşterul Fîntînaru a dispus, contrar reglementului, ca beneficiile să fie date după închiderea stagiunei. Acest veninos om, care s’a pus în evidenţă numai prin slujba ce ocupă la teatru, bineînţeles prin răutatea şi nepriceperea ce necontenit a arătat, după ce a înglodat societatea într’un deficit enorm, acum vroeşte cu orice preţ să zugrume pe bieţii societari. La institutul antirabic au fost internaţi locuitorul Constantin Niţă şi Anica N. Marcu, din comuna Pleşeşti, muşcaţi de un dine turbat. Individul Neculai Neamţu din comuna Bucium, a fost depus pentru furt. S’a pus in construcţie un pod de lemn peste o scurgere ce dă în Calcavia şi care înlesneşte circulaţia între mahalaua Ştefan cel Mare şi strada Cucu. Biserica Sf. Neculai din Socola restaurîndu-se din nou, sfinţirea va avea loc Duminica viitoare cu ceremonialul cunoscut. Domnişoara Roza Misir, absolventă a conservatorului din Iaşi, a fost numită, pe ziua de 15 Noembre, profesoară de muzică la şcoala Reuniunei Femeilor Române din localitate, post înfiinţat anul acesta. In sala de 20 Noembre, trei indivizi au intrat în crişma locuitorului Vasile Stan, din comuna Nicoreşti, judeţul Tecneifi, prin ajutorul unei chei false, şi au furat din saltarul tejghelei suma de 140 lei şi dintr’un raft 6 valuri de priză în valoare de 300 lei.