Opinia, noiembrie 1898 (Anul 2, nr. 146-169)

1898-11-25 / nr. 165

. De atunci n’am mai auzit de­cît foar­te rar «Domna lui Raţiu»,—dar am păs­trat impresia adîncă pe care am avut-o cînd am auzit-o întâi; şi în­totdeauna mi-a răsunat în urechi versul Seghedine, Seghedine, Dumnezeu cum te mai ţine... cu crîmpeiul de melodie care-l însu­fleţeşte. De acum, însă, am perspectiva de a o auzi și mai rar—doina aceasta «a lui Raţiu ». îmi pare rău,—dar mă mîngîiu cu gîndul că și d-1 Muzicescu regretă cea ce a făcut. Drag.—Primit. Va fi pentru mai tîrziu, după terminarea actualului foileton. In tot cazul mul­țumesc. Hero. Noul local al primăriei din Negreşti posedă 8 camere dintre care 2 saloane. Toate în sala de 21 Noembrie erau lu­minate a giorno. Muzicele, două la nu­măr, intonau valsurile cele mai frumoa­se. Rînduri, rinduri se aduna lumea. Cu­rioşii umpluseră ograda primăriei şi pe la ferestre stateau clae peste grămadă. Pentru întăiaşi dată se da un bal pu­blic în Negreşti. In dulcele legănări ale valsului, pă­­rechi, părechi se învirteau în salonul de dans. Aci îşi dăduse întîlnirea: funcţio­nari, proprietari, negustori... O înfrăţire domnea între toţi. Deosebirea de castă, la care orbiş ţin unii, dispăruse. Aceasta a făcut ca balul să răuşască cît se poate de bine. Bufetul a fost foar­te bine pregătit şi ales cu mult gust, datorită aceasta d-lui Grigoriu institutor Vaslui. Asemenea au fost rezervate şi săli pentru joc de cărţi. Nimic n’a lăsat de dorit. Totul s’a petrecut în cea mai per­fectă linişte. Pînă despre ziuă, lumea nici nu se gîn­­dea să părăsească sala. Interesele co­merciale au făcut ca pe la orele 4 să ne părăsească negustorii. Pe la 5 au ră­mas numai surtucanii. Toţi s’au adunat în salonul de bufet. Aci în împrejurul unei mese mari, s’au destupat sticle de şampanie, vin de malaga, vermut, dife­rite liquioruri, căci tot în această zi s’a făcut şi inaugurarea noului local de pri­mărie. Discursuri nenumărate s’au ridi­cat în sănătatea d-lui primar de Negreşti şi de Vaslui, care a fost şi preşedintele membrilor corpului didactic, organizato­rii balului. Asemenea s’a ridicat toas­turi şi în sănătatea membrilor corpului didactic. Această animaţie veselă de tot a du­rat pînă la ivirea* soarelui, a cărui raze se înbătau în paharele de şampanie. Ne-am despărţit cu regret, dar de ne­voie, căci la amează trebuia să avem întrunirea populară. Dintre d-ne am observat: d-nele Va­­siliu, Sion, Motăş, Gidionescu institutoa­re Vaslui, Galin, Vilara, Zenisache Mo­tăş, Petrescu, Ţurcanu, Cîmpianu, Sbe­­ra, Irimiade, Gafencu, Oprescu, Ignat, Ciureanu, Ghiorghiu. Dintre d-şoare am observat pe d-ra Vasiliu,institutareVaslui, care a lasat cea mai dulce impresie în tot publicul din causa blîndului săli ca­racter, d-ra Rîşcanu o dansatoare neo­bosită, d-ra Timoftescu, David, Nivinschi și alte multe pe care nu le cunosc. Sensul bărbătesc era representat prin d-nul P. Irimiadi primarul de Vaslui, C. Handoca primar de Negreşti, I. Motăş judecător Negreşti, Gh. Motăş sub-pre­­fect, I. Vlădescu administrator moşiei Negreşti, d-nul Grigoriu, Motaş, Pastia, Stoenescu, Olaru institutori în Vaslui, d-nul Popescu, Spiridon şi Berbier pro­fesor la gimnasiul din Vaslui, d-nul Chi­­rilă Rîşcanu învăţător Negreşti şi d-nul Ciureanu, Peptu, Ignat, Sandovici, Ma­­rinciu, Vasilache, Hăulică, Gafincu, Bă­­lăuţă toţi învăţători. D-nul Sion şi Di­­nescu, un aprig dansator, ambii militari sub-locotenenţi, căpitan Petrescu, Cuza, A. Cîmpianu farmacist, Sbiera conduc­tor, Oprescu, I. Gheorghiu etc... *** A doua zi, 22 Noembrie, se svonise prin sat și prin împrejurimi, că pe la amiază toată lumea are să fie la primă­rie, că are să fie ceva frumos. Curioșii se strînseră de pe la orele 11. In curtea primăriei s’a adus o catedră de la şcoa­lă şi toate băncele s’au aşezat pe Grin­duri. La ambele capete erau aşezate steaguri naţionale, aseminea şi lingă tribună. La 2 treimea să se deschidă serbarea, la­­ lumea era aşa de multă că nu mai încăpea în ogradă. In acea zi la Negreşti a fost iarmaroc şi oame­nii şi-au lăsat carul cu boii şi au venit să asculte ce se va spune la serbare. La orele 2 s-a deschis serbarea, la care a fi luat parte d-1 Constantin Stoicescu ministru de justiţie şi d-na Stoicescu, d-1 Lupaşcu prefect de Vaslui şi tot pu­blicul ce a fost la balul din sala pre­cedentă. In aplausele tuturora s’a declarat pre­şedinte al serbărei d-1 ministru Stoicescu, dîndu-i-se d-lui ministru o carea roşă cu fiong pe care a atirnat-o de gît şi pe care era scris cu litere a unui preşe­dinte. In urmă d-1 Pastia institutor Vas­lui a vorbit oamenilor despre folosul ce aduc cantinele, şcolarilor săraci. D. Popescu Spiridon, directorul gim­naziului din Vaslui, a citit sătenilor o bucată în stil popular din cele taifasuri cu moş Gheorghe publicate în Albina. Toţi sătenii zîmbeau şi toţi ascultau cu drag. Succesul d-sale a fost cît se poate de mare. D-nul Dunea a vorbit sătenilor des­pre binefacerile ce a făcut d-nu Stoicescu Negreştenilor. D. învăţător din Negreşti Chirilă Răş­­canu a făcut apel la sentimentul pa­triotic al sătenilor mulţumindu-le că au avut plăcerea de a veni într’un număr aşa de mare la această sărbare scolas­tică. A arătat importanţa învăţăturei şi a arătat sătenilor că învăţătorii nu sunt nişte călăi puşi asupra capului lor ci numai nişte aplicatori ai lege! şi că ţăranii trebue să-şi dea copiii la şcoală fără a aştepta să fie amendaţi. D-sa u­­rează viaţă lungă poporului,a dinastiei, d-lui ministru Stoicescu, şi ca semn de iubire propune să se facă o horă mare la care să ia parte toţi, surtucari şi o­­pincari. D. Ministru Stoicescu, voind să vor­­biască, se urcă la tribună. Se face o li­nişte perfectă. D-sa arată însemnătatea acestei serbări din punct de vedere na­ţional, din punct­­de vedere că la ea ia parte atîta lume, proprietarul moşiei şi un ministru al ţărei (lumea aplaudă). Mulţumeşte din toată inima corpului didactic care şi-au luat greaua sarcină de a lumina poporul. Explică poporului cum şi pentru care scop s’a format ca­sa şcoalelor, şi s’a dispus înfiinţarea de cantine şcolare. A arătat cum din pri­ma noastră desvoltare oamenii de bine au susţinut şcoalele, pentru luminarea poporului, şi mai cu samă liberalilor în­tâi li se cuvine această onoare. D-sa în­deamnă pe popor să-şi dea copiii la şcoa­lă şi să aibă încredere in învăţător­, Sus­ţine cantinele şcolare şi oferă 100 lei comitetului Organisator (urale nesfîrşite) * In urmă o horă mare se întinde în ograda primăriei şi pe la carele 4J£ serbarea se închide, plecînd fie­care la căminul seu, cu toţi încredinţaţi că ziua de azi nu s’a petrecut în zadar. 1898 Noembrie 23 Tanasa. OPINIA TRADUCERE DIN HERDER Copilul Grija. Intr’o zi, Grija cugeta, pe malul unui fiu viu­ murmurînd. Cufundată în visurile gîndirei sale, modela cu mînele o figu­ră de lut. — Ce ai tu acolo, zeiţă gînditoare ? îi zise Jupiter, care se apropia. — O figură formată din lut; te rog foarte mult s’o însufleţeşti o, zeule ! — Ei bine, fie ! să trăiască! Aceas­tă fiinţă să trăiască şi să-mi aparţie! — Nu, răspunse Grija ; lasă-mi-o mie Doamne, degetele mele i-au dat forma. — Şi eu am dat viaţă lutului, zise Jupiter. Pe cînd vorbeau ast­fel, apăru şi Tellus. — Aces­t copil este al meu. Grija l-a răpit din sînu-mi. — Ei bine! zise Jupiter, aşteptaţi, iată că vine Saturn care va hotărî ches­tiunea. Saturn zice: El va aparţine tuturor ; astfel era suprema voinţă. Tu, care i-ai dat viaţă, cînd va muri, îi vei relua su­fletul ; tu, Tellus, osemintele sale, căci numai asta-ţi aparţine; şi tu, Grijo, ta­tăl său, îl vei poseda în viaţă. Cit de mult timp va respira, tu nu-ţi vei pă­răsi nici o dată copilul. Asemănător ţie, el se va înclina din zi in zi spre mor­­mînt. Oracolul Destinului este îndeplinit şi această fiinţă se chiamă om: în via­ţă aparţine Grijei, după moarte, pămân­tului şi lui Dumnezeu. Anibal. Ştiinţi-Litere-Arte A apărut de sub tipar o foarte intere­santă broşură asupra dezarmăreî. Lucra­rea, foarte meritorie, se datoreşte d-lui G. C. Bou, profesor onorific. * Observatorul din Paris a fost pus în cu­noştinţă despre descoperirea, intr’o noapte clară, a şase planete mici. Aceste corpuri cereşti­ au fost semnalate de către savantul englez Wolff, care de curind și-a instalat un observator propriu la Heidelberg. Descoperirea lui Wolff dovedește că sun­tem încă departe de a cunoaște toate micile planete vecine lui Marte. Savantul englez își urmează cercetările prin un procedeu astronomic al cărui inventator e. * A apărut un număr nou din revista lite­rară Floare albastră. Materie variată și aleasă, datorită lul St. O. Iosif, Al. Ante­­mireanu, I. Adam, G. Madan, etc. etc. * Piesa d-lui Prassin, Ceea ce nu moare, lu­crare despre care a transpirat pînă acum mult bine, a fost primită de comitetul tea­tral din localitate și va fi reprezintată In cursul stagiunel. Vom reveni asupra ei. * Un comerciant din Noul­ Brunswick, admi­rator entuziast al amiralului Dewey şi cu­­noscînd slăbiciunea acestuia pentru colec­ţiile de mărci poştele, i-a adresat o ast­fel de colecţie. In schimb, însă, el a cerut a­­miralului să-i dea părech­ea de cizme pe care a purtat-o în lupta de la Manilla. Acesta i-a răspuns printr-o scrisoare re­produsă prin Nem-York Herald, că nu-i poate mulţumi dorinţa, căci nepurtînd două zile de-a rindul aceieaşi încălţăminte, nu ştie pe care le-a avut in picioare în ziua numitei lupte. Ca semn de înmngh­ere, însă, trimite corespondentului său un talisman minunat, o labă de epure care, zice el, i-a purtat noroc în­totdeauna, şi pe care o me­neşte să fie tot aşa de folositoare şi noului el stăpîn. Zi treburi americane, şi pace. * Foaea intereselor ţărăneşti apărind săp­tămânal la Craiova, se ocupă, după cum a­­rată şi titlul pe care-l poartă, de toate ches­tiunile care privesc pe săteni. Abonamentul e de 5 lei pe an. Cutia cu Scrisori I­, căpitan Hoptkins, extraordinarul călă­reţ care a procurat atîta plăcere publicului iaşan în Circul Jockey, unde producţiile sale artistice erau atit de apreciate, ne adresază o scrisoare pe care din lipsă de spaţiu nu o putem publica în întregime. Prin această scrisoare artistul relevează o nedreptate ce s’a făcut direcţiunea circului de către confraţii de la Evenimentul, cari într’un număr trecut ar fi afirmat că artiştii circului ar avea de primit leafa pe mai multe luni şi că din această cauză, acei artişti s’ar fi găsind în cea mal mare jenă. „Protestez, zice d. Hoptkins, In numele „tuturor camarazilor mei, şi aducem aici­­ „cele mai sincere sentimente de respect şi „devotament iubitului nostru director, prin­sului Albert C. Ghica, care n’a încetat nici „o­dată să ne trateze ca amici şi cu multă „blîndeţă, făcînd abnegaţie de ori ce profit „şi interesîndu-se de noi mai mult decît „trebuie s’o facă un director.“ Apoi, după ce arată considerabilele a­­vansuri băneşti ce artiştii au primit la so­sirea lor, d. Hopkins, termină afirmînd că direcţia se găseşte în întârziere cu salarul trupei cu o sumă atît de minimă încît nici nu merită atenţie. Sentimentele bune şi judecata dreaptă de care d. căpitan dă dovezi In această scri­soare îl fac cinste. XHFORMAŢII Toţi d-nii corespondenţi din judeţe şi localitate sunt rugaţi ca cel mai­­ târziu până la 3 Decembrie viitor să bine­voiască a ne presenta socoteala tuturor oamenilor trimese din ziarul nostru „Opinia“ precum şi banii pen­tru costul lor. Cu această ocazie îi rugăm să ne facă cunoscut pentru viitor numărul exact al ziarelor ce le pot vinde, căci am luat dispoziţii să nu mai primim retururi. Celor cari nu vor fi următori acestui aviz, le vom suspenda trimiterea ziarului de la 1 Decembrie. A doua serie de elevi ai clasei a Vil-a al liceului externat a vizitat Sîmbăta trecută institutul antirabic. D. dr. Lebell le-a făcut diferite demon­­straţiuni asupra, microbilor. Dumineca viitoare se vor face aceleaşi experienţe cu elevii liceului model şi cu elevele de la institutul d-relor Variam. Dl Ernest Thorn un artist prestidigita­tor foarte iscusit, zice-se, a sosit în o­­raşul nostru, unde va da Sîmbătă şi Du­minică două serate în teatrul Circ Sidoli. Presa străină vorbeşte foarte elogios despre acest artist, unic oare­cum in felul său, şi credem că publicul se va grăbi să asiste în număr mare la aceste două interesante representaţiuni, ale că­ror detalii sunt cuprinse în afişe speciale. Opereta germană va debuta negreşit la teatrul naţional Luni 30 Noemvrie. Se va juca marele succes al zilei: „Der Opernball“, operetă în trei acte, muzica de Heuberger. Această operetă a fost jucată timp de şase săptămînî în fie­care seară consecutiv la teatrul An der Wien din Viena. Orchestra numără 18 muzicanţi afară de d. Mezetti, care va ţine pianul şi va fi condusă de capelmaistrul Waller din Viena. ( FOIŢA ZIARULUI «OPINIA» 4) EL Herotanu POVEŞTI SENTIMENTALE FLOARE VEŞTEDA Era frumoasă, avea 17 ani, şi era de o debilitate ce dădea vitregei sale făp­turi un parfum de floare care se usucă. Totuşi, cu paliditatea ei blondă, cu gin­găşia nedezvoltată a formelor sale ro­tunde, ea respîndea încă mirosul puter­nic şi ameţitor de femeie tînără. Cu a­­semenea calităţi era imposibil să nu tul­bure mintea acestui senzual care, în ne­­cunoştinţa legilor, îşi închipuia cu pu­tinţă căsătoria dintre el şi epitropisită. Ca şi Maria, Ana spunea tot ce avea pe suflet şi în gînd: visuri, deziluzii, bă­­nueli şi dureri. Povestirea ei era calmă şi tristă, vocea sa luase tonul unei tîn­­guiri lungi. Maria ascultase cu o încordată băgare de samă, într’un avînt de compătimire mereu crescînd. Ea avea ochii plini de lacrămi și suferea împreună cu amica ei,­­ căci cine altul ar fi putut-o înțelege mai bine, de­cît din ea, pe care nevoia de dragoste o chinuia cu atîta tărie ? Acum o dezmierda ca pe un copil, cu vorbe dulci, cu banalităţi de mîngîiere, cînd uşa se izbi de păreţi în navala zgo­motoasă a unui grup de fete. O suflare de veselie umplu întreaga odae. Cele două camarade, surprinse în duioasa lor intimitate, se ridicară în pi­cioare. — Cine e acolo? Marie, Ana... A! ați dezertat d-voastră...? Pedeapsa trei val­suri de-a rîndul. Și fără mofturi... Prin ușa întredeschisă o carte filuită zbură pînă în fundul odăiei. După ce trenul se puse în mișcare, Ana mai stătu la geam pînă cînd cele din urmă lumini ale laşului dispărură în întuneric. Atunci se întoarse şi-şi lua locul, în faţa epitropului său care o în­tovărăşea. In cabină nu mai era de­cît un bă­­trîn care moţăia de somn într’un un­gher. Lumina lămpei din tavan era nu­mai o iluzie ; mult mai puternic se sim­ţea în căldura sufocantă a încăperei, mi­rosul uleiului verde care se prelingea pe fundul globului de sticlă. Privind în jurul ei, Ana gîndi: «Ce tristă şi ne­­sfîrşită va fi noaptea aceasta de călăto­rie!» Tapeturile păreţilor, întunecate ca şi stofa celor două divanuri, adăogau încă la tristeţea celor împrejmuitoare, mărind neliniştea copilei. ( Va urma) P Jalnicii Dimitrie şi Evanghelia Nebu­neli cu fiii, George­ şi Olga Nebuneli, Maria Popovici cu fiii, au durerea a în­­cunoştiinţa încetarea din viaţă a mamei, soacrei, bunicăi şi cuscrei lor Sevastia N. Nebuneli în etate de 90 ani, sevîrşită din viaţă ora 23 Noembrie oara 6 sara, la locuinţa sa din Iaşi strada Pojărniciei No. 12. Şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii să bine voiască a asista la înmormînta­­rea sa care va avea loc în ziua de 25 curent ora 1 p. m. la cimitirul Eterni­tatea. i meniare mmm iur msm uaternei­p aid im­pet Uşina centrală de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU Str. Ştefan cel mare No. 2 (casa Neuschotz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instil laţi­unni exterioare şi Interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţio­natelor instalaţiunî. Avem în­totdeauna un deposit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat a­sortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a face, preţurile cele mai avantajoase esecutînd lucră­rile în modul cel mai solid şi după regulele technice,luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expozi­ţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi ori­ce alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biururile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2—7. Cu toată stima DIBE€ţIlJNEAV II - Gendarmeria din comuna Ţiganaşî a reuşit a prinde pe soldaţii dezertori din regimentul 13 Ştefan cel Mare , Moîse sin Meir şi Bejănariu Mihai, cari de cît­­va timp se ţineau­ numai de prădăciunî prin acea parte. Autorităţile din Ungheni au reuşit să prindă pe autorii furtului de la locuito­rul Simon Croitoru din Golăeşti. Eu sunt Gh. Albu şi Silică N. Botez. Ambii au mărturisit faptul şi au arătat locul unde au ascuns lucrurile furate. Relativ la cele două picioare găsite pe teritorul comunei Băiceni, aflăm ur­mătoarele : d. procuror Popovici împre­ună cu d-rul Motaş plecînd la faţa locu­lui, au constatat că picioarele sunt din corpul lui Gh. Dudău, ucis la Belceşti, şi că ucigaşii, pentru a induce in eroare justiţia, au tăiat corpul în două ducînd jumătate din corp pe comuna Băiteni, la locul numit Filipeasca, iar căruţa cu care Tau dus, au lăsat’o pe teritorul co­munei Cotnari. Cu începere de la 1 Decembrie stil nou s’au pus în circulaţie, pe linia Bu­­cureşti-Iaşi, vagoanele cele nouă. Comisarul comunal Dimitriu a confis­cat ieri 175 de pîini de la evreul I Ihi­­lovicî, din despărţirea a doua, strada Nicolinel, iar de la Mendel Neiderman din strada Cucu s’au confiscat 185 J de pîini. Toate pîinile erau lipsă la cintar. D. George Constantinescu a depus eri cu un deosebit succes al cincilea examen în medicină. Primar al oraşului Tecuciu a fost a­­les d. Cincu, iar ajutor d. Bobeică. In toţi anii beneficiile actorilor se dă­deau în timpul şi cam pe la sfîrşitul stagiunei, şi aceasta conform regulamen­tului teatral. Anul acesta meşterul Fîn­­tînaru a dispus, contrar reglementului, ca beneficiile să fie date după închide­rea stagiunei. Acest veninos om, care s’a pus în e­­videnţă numai prin slujba ce ocupă la teatru, bine­înţeles prin răutatea şi ne­priceperea ce necontenit a arătat, după ce a înglodat societatea într’un deficit enorm, acum vroeşte cu ori­ce preţ să zugrume pe bieţii societari. La institutul antirabic au fost internaţi locuitorul Constantin Niţă şi Anica N. Marcu, din comuna Pleşeşti, muşcaţi de un d­ine turbat. Individul Neculai Neamţu din comuna Bu­cium, a fost depus pentru furt. S’a pus in construcţie un pod de lemn peste o scurgere ce dă în Calcavia şi care înlesneşte circulaţia între mahalaua Ştefan cel Mare şi strada Cucu. Biserica Sf. Neculai din Socola restaurîn­­du-se din nou, sfinţirea va avea loc Dumi­nica viitoare cu ceremonialul cunoscut. Domnişoara Roza Misir, absolventă a con­servatorului din Iaşi, a fost numită, pe ziua de 15 Noembre, profesoară de muzică la şcoala Reuniunei Femeilor Române din lo­calitate, post înfiinţat anul acesta. In sala de 20 Noembre, trei indivizi au intrat în crişma locuitorului Vasile Stan, din comuna Nicoreşti, judeţul Tecneifi, prin ajutorul unei chei false, şi au furat din saltarul tejghelei suma de 140 lei şi din­­tr’un raft 6 valuri de priză în valoare de 300 lei.­ ­

Next