Opinia, ianuarie 1899 (Anul 2, nr. 195-214)

1899-01-14 / nr. 199

4. Telegramele Strâinătatea Petersburg 12 Ianuarie Ministrul de externe Murawleff ar fi garantat sultanului că Austria şi Rusia s-au înţeles spre a împiedica ca Statele Balcanice să se ridice în chestia Mace­doneană. Viena, 12 Ianuarie O telegramă din Constăntinopol anun­­ţa­tă că România a declarat, pe cale diplo­matică, către Sublima Poartă, că se va ţine departe de ori şi ce agitaţiuni în Macedonia. In urma acestei declaraţiuni, s’a înce­tat supraveghierea riguroasă a Romînilor din Macedonia. Paris 12 Ianuarie O telegramă din Petersburg confirmă sirea că conferinţa pentru dezarmare se va întruni la Bruxelles la începutul lunei Martie st. n. — In aceaşi telegramă se spune că îm­păratul Rusiei va pleca la Antibes pe Ri­viera, lângă Nizza, la sfîrşitul lunei Ia­nuarie st. n. şi va sosi acolo pe la înce­putul lui Februarie. Viena 11 Ianuarie Ducele de Abbruzzi va pleca în luna Martie din Christiania. El speră ca în August 1900 să ajungă la polul Nord, intorcându-se peste 3 ani. E probabil că exploratorul Nansen '1 va însoți cu nava sa„Fram“, cu care a mai întreprins această călătorie.­ ­ Un epilot al băilor de la Ungheni Vara se întîmplă multe incidente între public şi personalul drumului de fer, da­torit enervărei produse de prea marea îm­­bulzală a călătorilor, de căldură, de vivaci­tatea la care se simt obligaţii, oameni care se duc ca să petreacă. Unul din ultimele incidente ale verei trecute, a fost rezolvit abia ieri de Curtea noastră. Şeful de tren Şerban sa plîns că cu ocazia unuia din trenurile de plăcere, a avut neplăcerea să fie ultrajat de d-nii d-ni Stihi şi căpitan Mihailescu. Tribuna­lul a fost condamnat pe ambii inculpaţi la amendă. Căpitanul Mihailescu a făcut apel şi Curtea conform cu rechizitorul d-luî procuror Sadoveanu Ta achitat. Poliţia secretă din Brăila, a trimes peş­cheş poliţiei noastre secrete, pe un oare­care David Cohn bănuit că ar fi parti­ CUTIA CU SCRISORI Onor Redacţie, a Ziarulu­i Opinia* Loco Azi luînd cunoştinţă de o dare ţie sea­mă, asupra incendiului ce s’a declarat la casele mele din strada Buzdugan No. 10, apărută în coloanele ziarului d-voastră No. 197 din 12 Ianuarie a. c. observ că publicaţi în acea dare de seamă că­ unul din copii mei ducîndu-se cu lumina­rea în latrină ar fi uitat’o acolo. Mai întriu incendiul s’a declarat la ora 1 noaptea cînd copii mei dormeau, apoi incendiul s’a declarat în interiorul graj­dului, care este situat în dosul latrinei, care este de zid, și de unde nu s’ar fi putut declara incendiu la nici un cas. Causa ce a produs incendiul încă nu este cunoscută, şi stă sub cercetare. Vă rog să bine voiţi a da în primul număr al ziarului d-voastră, cuvenita rectificare celor publicate de d-voastră, şi a primi asigurarea consideraţiuneî mele. Inspector de tracţiune Inginer, M. Ene. Ultime informaţii In ziua de 15 Ianuar 1899, consiliul de război va ţinea şedinţă, sub preziden­ţia d-lui colonel Alexandrescu. In noaptea de 7 spre 8 Ianuar 1899 mai mulţi făcători de rele, au prădat bi­serica din comuna Cotnari. Şeful secţiei de gendarmî, împreună cu primarele a­­celei comuni s’au pus pe urma lor. Geandarmul rural din secţia Bucium jud. Iaşi, după o urmărire de 7 zile a reuşit a prinde pe individul Th. Tiron, zis şi Tache Buzdugan, condamnat la 7 ani închisoare pentru omor. Numitul era ca servitor la arestul preventiv din Iaşi. In noaptea de 7 —8 ianuarie a. c. şe­ful secţiei gendr. din Buda, jud. R.­Sarat a reuşit să prindă pe individul Nică Mo­­canu din Com. Dănuleşti care a omorît pe locuitorul loan C. Dascălescu dîndu-i cu un par în cap, cipat cu o bandă, la s furtul de la ceasor­nicarul Macuschi. David Cohn pretinde că se numeşte David Margulies şi că nici o dată nu s’a numit Grunberg, cum se numeşte acel denunţat de tovarăşi că ar fi participat la furt. D-l Botez cercetează pentru a convin­ge sau învinge pe bănuit. O linie strategică S’aîi terminat studiele provisorii care au să servească la un proect de lege pentru construirea unei noi linii de fer, care va tăia de a curmezişul judeţele Vaslui, Ro­man şi Bacau, începînd de la gara Bu­hă­­eşti şi mergînd la gara Galbeni. Linia se face mai ales după stăruinţele d-lu­i Stoicescu, ministru de justiţie şi pro­prietarul domeniului Negreşti. De­şi sus­ţinătorii liniei, s’ar fi putut prevala nu­mai de utilitatea necontestabilă a liniei, totuşi, conform obiceiului­ colectivist de a acoperi interesele particulare ale partiza­nilor, cu clişee pompoase, această linie se va numi linie strategică şi construirea ei va fi susţinută pe nevoia de asigurarea, apărarea văei spiretului. Ori­cum, noi, representanţii intereselor Moldovei de Sus, ne vom bucura intre­ cei întăi­, cînd proectul acestei linii va de­veni o realitate. Incidentul Rosetti-Danielescu Ieri, judecătorul de instrucţie a confrun­tat pe d. Danielescu cu d. judecător Ro­­setti. In faţa acestuia, d. Danielescu a recunoscut că reclamaţia sa e de fanta­sie, că d. Rosetti nu i-a datorit nici o dată nimic şi că a reclamat numai ca să-l poată recuza, pentru că era obsedat de ideea fixă că judecătorul îl persecută. Intr’o declaraţie cătră primul procuror, d. Danielescu citează vr’o 5 cărţi de ju­decată, date în daraverurile personale ale d-sale de d. Rosetti, cari cărţi de judecată i-a produs acea idee fixă de persecuţie. Din aceste 5 cărţi, despre 4 se plînge că nu i-a dat cheltueli de şi d. Danielescu era parte cîştigătoare, eară despre a 5-a spune următoarele: D. Motăş proprietar a reclamat contra chiriaşului Danielescu, cerind rezilierea contractului şi evacuarea, casei. Contractul era de 2200 lei. D. Danielescu a opus incompetenţa judecătorului. D. Rosetti a respins incidentul şi a condemnat pe d. Danielescu. Intr’o jumătate de oară car­tea de judecată a fost redactată, trecută în registre şi s’a ordonat executarea­ fiind dată cu exe’cuţia provisorie. In numărul de erî, din eroare s’a omis sfirşitul articolului de sub rubrica Oa­meni şi lucruri. Complectăm astăzi. Noile cercetări asupra vieţei obscure a­­le poetului francez Gilbert, au stabilit că acesta nu trăise toată viaţa in mizerie şi suferinţă. Cu mult mai înainte de a mu­ri, prin un nenorocit accident de călărie, el căpătase o rentă din caseta regală ca­­re-l făcea să-şi poată permite un train de burghez. S’a mai descoperit că sufletul a­­cela care ştiea să scoată accente aşa de duioase, aşa de melancolice, aparţinea u­­nuî ambiţios ros de gelozie şi de vanita­te. La Sorbona, unde discuţia s’a încins zilele aceste cu prilejul unei teze de doc­torat, a fost un strigăt de triumf pentru izbînda adevărului. Un idol mai puţin ! Da, dar în acelaşi timp dureroasă deziluzie mai mult. Iată textul scrisoarei adresată de că­tre secretarul M. Sale Regina, către so­cietatea locală Carmen Sylva. Domnule Preşedinte, Măria Sa Regina mă însărcinează cu onoarea de a vă trimite acest portret pe care-L destină Societăţei „Carmen Sylva“ în semnul interesului ce-l poartă şi a do­rinţei de a asista măcar în efigie la de­liberările membrilor săi. Primiţi, Domnule Preşedinte, asigurarea destinsei mele consideraţii. Edgar Dali’Orsa Secretarul particular al M. Sale Regina. Astăzi s-a prezentat înaintea Curţea de Apel secţia a II-a procesul soţilor Iacob­­sohn. Au lipsit toţi inculpaţii. Au răs­puns la apel vreo 30 de martori. Atît partea civilă cît şi procurorul au cerut amînarea, pentru că procedura nu era bine îndeplinită faţă cu soţii Iacob­­sohn. Ofiţerul de poliţie se mulţămise să constate că inculpaţii au dispărut, că le a lipit citaţia pe uşa ultimului domicili cunoscut, dar n’a încunoştiinţat la timp şi Curtea, pentru a dispune publicarea citaţielor prin gazeta de Iaşi. Curtea a am­înat cauza, dispunînd ca chemarea inculpaţilor să se facă în con­formitate cu observaţiunile prezentate în instanţă de partea civilă. Conform nouei legi a învăţamîntuluî se­cundar, ce se pune în aplicare la 1 Sep­tembrie 1899, toate gimnastice clasice, reale, şi cursurile inferioare de licee vor avea programă uniformă, iar cursurile superioare de la licee se trifurcă în curs clasic, curs real şi curs modern. Vor avea curs clasic şi modern liceele Sf. Sava şi Lazăr din Bucureşti, liceul C. I. Maxim (actualul liceu clasic) din Brăila, liceul Unirea din Focşani şi liceul Naţional din Iaşi. Vor avea curs real şi modern liceele Mateiu Basarab şi Mihai Viteazu din Bu­cureşti, liceul „N. Basilescu“ (actualul li­­ceu real) din Brăila şi liceul internat din Iaşi. Vor avea toate trei cursurile real, mo­dern şi clasic liceele „Sf. Petru şi Paul“ din Ploeşti şi liceul «Carol I» din­ Cra­iova. Vor avea numai curs modern liceele din Bîrlad, Botoşani, Buzau, Bacau, Ga­laţi, Piteşti, Piatra-Neamţ, T. Severin şi Tulcea, D. Mrazek, profesor de petrografie la Universitatea din Bucureşti, căzînd şi-a rupt piciorul, pe cînd făcea studii în îm­­prejurimele Tîrgului Ocna. Primăria a luat disposiţia să se dărîme cazarma pompierilor din Sărărie, şi a în­sărcinat pe d. architect Albineţ să facă devizul estimativ al materialului vechiei clădiri. D. Albineţ a făcut devizul, ară­­tînd că m­­aterialul nu valorează mai mult de­cît 200 lei. Primarul, văzînd această mică estima­­ţiune, a forţat pe d. Albineţ să facă un alt deviz, şi în al doilea deviz d-sa a a­­ratat că materialul valorează 708 lei. Tot e bine cînd primarul se pricepe şi în architectură, căci poate interveni cel puţin în... greşelele architecţilor. Prefectura Judeţului a trimes ministe­rului de Interne, dosarul alegerea consi­liului comunei Cotnari Dl. Petru Ionescu a fost numit per­ceptor la comuna Hermeziu. Locuitorii Ion Signeanu şi Gh. Gărbă­­nescu din comuna Sineştî, luîndu-se la batac s’au rînit reciproc cu cuţitele şi cu ciomegele în mod aşa de grav că ambii au fost transportaţi la Spitalul din Po­­du-Iloaie. Compania de Jandarmi­ Rurali a înaintat parchetului pe locuitorul Costache Bun­­duc bănuit pentru faptul de lovire şi tentativă de crimă contra brigadierului de Jandarmi Mathei Gheorghe. Fata Profira Lohan prunc-ucigaşa de la Bivolari a fost trimeasă în căutarea Institutului Gregorian din localitate. Ea va fi dată în judecata tribunalului co­­recţional, fiind minoră. Comisie a IV-a a trimes pe indivizii Fila­­ret Jalbă, Ion Jalbă şi Natbaliţa Marinescu la parchet pentru îndrăzneţul furt de la dl. Octav Sofian telegrafist. Cu privire la recentul conflict în admi­nistraţia­­comunei Băiceni, ni se relatea­ză următoarele: In ziua de 4 curent Medicul Plăşea Căr­­rigătura declară stinsă epidemia de Mor­­bili în Comuna Băiceni. Sub-prefectul respectiv, în ziua de 5 ale curentei, vine în anchetă şi constată neglijenţa Primarului, neglijenţă pe care am arătat-o la timp. Sub-Prefectul împreună cu primarele constată că Ion a spus doctorul că epi­demia s-a stins şi că constată încă 12 cazuri noi de morbili, pe cari le pun la cunoştinţa d-lui Prefect. La 8 ale curentei Doctorul respectiv vine şi constata că cazurile arătate de Sub-prefect împreună cu primarele n’au nici un temeiu, şi tot odată deschide şi şcoala din acea comună supunînd cazul medicului primar. Intr’un cuvînt e o adevărată halima. Autoritarismul administranţilor a ajuns la aşa de colectivistă obrăznicie încît nu mai recunoaşte nici prestigiul medicului. O, scumpă ţară, pe ce mini ai ajuns ! OPINIA Femeea Zoiţa Iordache, servă la Insti­tutul Gregorian, a băut aseară 2 pastile de sublimat corosiv disolvate în apă. Ea a fost dusă într’o stare disperată la Spi­talul Sft. Spiridon. Nu se cunoaşte cauza care a împins-o la acest act disperat. Evreul Leizer Fridel din Sculenî erî pe cînd vroia să se scoboare din căruţă a căzut jos rupându-şî piciorul. El a fost transportat la Spitalul Sf. Spiridon şi internat în secţia clinică. Organizarea liceelor O farsă ^electrică O întîmplare destul de glumeaţă, s’a desfăşurat nu de mult timp intr’o noapte în împrejurimile Operei din Paris. In una din casele din jurul marelor Bulevardurî care, ocupate în totalitate de magazii, n’au nici un locatar în timpul nopţei, consieriul, lucrător electician, plă­nuise pentru a’şi ocupa oarele fără lucru, aplicînd şi meşteşugul său pretutindinea în imobil, aşăzănd peste tot locul contac­te electrice, care devenise o adevarată capcană pentru hoţi. In vr’o 2 — 3 rîndurî, reî făcătorii fuseseră prinşi prin trucurile ingenioase ale consieriului cu mîna în sac, şi consieriul a fost felicitat de instanţele judecătoreşti pentru îngeniositatea sa.’ Ingeniositatea sa i-a jucat la urmă o farsă neplăcută. Intr’o dimineaţă, pe la 3 oare, unul din înştiinţătorii electrici începe a suna ne­buneşte, în loja consieriului. Acesta, sigur că s’a Introdus vr’un talhar, se suie tip­til pe scară şi la etajul al doilea, vede o uşă deschisă şi odaia luminată. Un om deschidea o ladă de fer. Consieriul se aruncă pe la spete asu­pra lui, incercînd a-1 da la pămînt. Cel atacat, avînd o forţă mare, scutură pe consieri şi să pregătea s-l iee la batac, crezînd la rîndul său că este atacat de un hoţ. In acest moment însă recunoaşte pe consieri. Cel atacat era şeful magaziei, care făcînd o încasare neprevăzută, se grăbise să ştie s’o depue în ladă şi din nebăgare de samă calcase pe un averti­­seur, pe care cei din casă îl cunoşteau de alt fel. Erî dimineaţă s’a presentat la primărie un număr însemnat de cetăţeni din Ta­­taraşî, în frunte cu mai mulţi preoţi, pen­tru a cere o explicaţie administraţiei a­­supra traseului tramvaiului. In lipsa D-lui Primar D-nii Ajutori de primari Săndu­­lescu şi Sterea temându-se de o manifes­taţie simpatică au găsit de cuviinţă că în loc de respuns să se retragă pe uşa de din dos. Şi delegaţiunea n’a putut vorbi de­cît cu uşierul care le-a comunicat această fugă sănătoasă. Vom reveni. ULTIMA ORA Serviciul telagrafic al «Opinie» Conferinţa de dezarmare Petersburg 13 Ianuarie 1899. Guvernul rusesc a trimis o circulară cătră reprezentanţii Ru­siei de pe lingă celel­alte state, prin care propune un program prealabil al lucrărilor conferinţei şi anume : 1) Ca forţele de pe uscat şi de pe apă să nu se mai spo­rească pe un timp fixat, în ve­derea unui studiu ce se va face relativ la reducerea efectivelor şi a bugetelor. 2) Să nu se întrebuinţeze arme noue, nici explozibile noui, nici cele actuale. 3) Să se oprească de a se a­­runca explozibile de prin ba­loane. 4) In războaiele navale, să se oprească întrebuinţarea torpile­lor sau a altor materii distru­gătoare. 5) Să nu se mai construiască corăbii e­speror. 6) In războaiele maritime să se aplice convenţia din Geneva. Ocaziune rară Fac cunoscut onor, public cît şi onor clientele mei, că ne­ştiind că se va dă­râma magaziile mele la Sf. George, am adus un mare şi bogat asortiment de jucării pentru copii precum şi un foarte mare asortiment cu diferite obiec­te elegante ca: Bronzării, Bpulzuri, Pedestale, măsuţe, bijuterii etc., patru cadouri de anul nou­ şi le­gînd mai eftin de cît preţul fabricei Rog dar pe Onor Public să bine­voias­­că cu venirea lor la­ această rară ocaziu­ne, şi se vor convinge de eleganţa măr­­furilor şi eftinătatea preţului. Cu stimă Marcus Schwamm. De vînzare Casele, cu 2 apartamente, No. 83 Strada Sărăriei, informaţiunî în loco. ro Afacerea Dreyfus Paris 13 Ianuarie 1899 Esterhazy continuă încă depo­­ziţiea sa înaintea Curţeî­­de Ca­saţie. Intervievat de redactorul unui ziar, el a respuns că a fă­cut o depoziţie la care nu s’a aş­teptat. El a mai spus că curtea la interogat nu ca pe un infor­mator ci ca pe un acuzat, ș­i este hotărît să spună tot. Se crede că dezbaterile vor începe după vre-o 8 zile, cînd RJ. Piteşti 13 Ianuarie 1899, probabil se aşteaptă la grave in­cidente. Redactorul ziarului ((Journal"» a intervievat pe generalul Mer­­cier care a afirmat că maiorul Esterhazy nu a avut nici o în­sărcinare de contra - spionagiu ; prin urmare el a lucrat de la sine, fără nici un ordin de îm­puternicire. El confirmă că Drey­fus este vinovat. Ziarul dGauloisi.­ anunță că maiorul Esterhazy a cerut dosa­rul înainte de a fi făcut depozi­­ţiea sa înaintea Curţei de Casa­ţie, fără ca să aibă vre­un drept la aceasta, că este dator să răs­pundă la întrebările, ce i se pun. Viena 13 ianuarie 1899. Comitetul miniştrilor Camerei au­­striace care formează uniunea inter­parlamentară, a acceptat rezoluţiunea de a se lucra în favoarea păcei ge­nerale. Opoziţia din camera deputaţilor continuă obstrucţiunea, cetind cu sgo­­mot textul petiţiunilor, al moţiunilor nominal. Compromisul Austro-Ungar. Buda-Pesta 13 Ian. 1899. Deputatul Szell a fost chemat, după propunerea d-lui Banffy, la Viena de împăratul Franz Iosif. Co­roana a acceptat modificările com­promisului, propuse de Szell, şi Ta însărcinat ca să sprijine pe Banffy. Bucureşti 13 Ianuar 1899 Drapelul spune că chestia rentei din Braşov s’ar fi tranşat, în ur­ma intervenţiei recente a guvernu­lui budapestan şi a eforiei bisericeî din Brașov, în sensul ca statul ro­mân să acorde pentru totdeauna capitalul de 960.200 lei ce repre­zintă acea rentă. București 13 Ianuar 1899 Colaboratorii Adevărului de Joi retrăgîndu-se, numita revistă va a­­părea la 21 Ianuarie în pagini mari, independent de redacţia A­­devărului politic. București 13 Ianuarie 1899 Un mare incendiu a isbucnit astă noap­te în strada Dudeşti la cheresteaua lui Josef Tendier. Sunt mari perderi. Consfătuirea Drapeliştilor deasera de la d. Lascar, a ţinut pînă la orele 12 noaptea. Au luat parte la această consfătuire d-niî Aurelian, Em. Costinescu, P. Bor­­dea, Delavrancea, N. Xenopol, Şt. Şen­­drea şi Vilacros. întrunirea s’a ocupat despre apropiata intrare a d-luî Stătescu în guvern, despre atitudinea viitoare a grupărei şi despre activitatea sa de pînă acum. Discuţiunea a fost foarte animată. Nu s’a luat nici o hotărîre definitivă, şi s’a hotărît o nouă întrunire. Otrăvirea din Piteşti Farmacistul Orezeanu s a otrăvit cu opium. Societatea Piteşteană este viu emoţio­nată de această sinucidere.

Next