Opinia, iulie 1899 (Anul 3, nr. 48-73)
1899-07-01 / nr. 48
te HBHHBBBBDHDHHPnBVB şi împărţirea Premiilor | -------- 1 Ieri, 28 iunie, a avut loc la Teatrul Naţional, împărţirea premiilor la elevii »coalelor primare şi secundare din ora- rul nostru. . . La oarele 9, sala şi lojile teatrului arad ticsite de lumea cea mai aleasă, galeriile debordau de elevi şi de un public numeros venit ca să asiste la această impozantă solemnitate. Pe scenă se aflau autorităţile şcolare, profesorii şcoalelor secundare, institutorii şcoalelor primare şi elevii premianţi. Ceremonia era prezidată de d. A. D. Xenopol, venerabilul rector al Universităţi din Iaşi, care avea la dreapta sa pe d. A. A. Bădărău, primarul oraşului şi pe d. V. I. Radu, directorul şcoalei comerciale de gr. al 2-lea, iar la stingă, pe d. V. Burlă, directorul Liceului naţional, pe S. S. părintele Savin, directorul seminarului Veniamin şi pe d. Hurmuzescu, directorul Liceului internat. Corul elevilor liceali a intonat trei imnuri; cel din urmă „Deşteaptă-te Române“ a fost viu aclamat. Apoi au început discursurile. Inițiul orator, care a luat cuvîntul a fost d. Sachelarescu. D-sa într-o cuvintare foarte îngrijită ca stil şi ca fondament pedagogic, insistă asupra necesităţei de a da copiilor o serioasă educaţiune morală pe lingă cea intelectuală. O asemenea educaţiune, zice d-sa, desdestinată a procura ţarei cetăţeni inteligenţi şi virtuoşi, de cari avem nevoe, nu se poate da numai de dascăli, ci trebue ca părinţii copiilor să ne ajute în misiunea noastră. Părinţii au sfinta îndatorire de a supraveghea pe copiii lor mai de aproape, pentru ca sămînţa sănătoasă răspîndită de şcoală să nu fie zădărnicită de familie. Al doilea orator, care ia cuvîntul este d-l V. I. Radu. Distinsul director al şcoalei comerciale de gradul al 2-lea cu claritatea sa obicinuită şi cu soliditatea argumentelor ce caracterizează, arată importanţa studiilor comerciale şi datoria ce are statul de a încuraja şcoalele profesionale în genere, că sînt menite a prepara o clasă de oameni indispensabili la desvoltarea economică a ţarei. Recunoaşte cu un sentiment de bucurie, că astăzi Statul nu se dă înapoi de nici un sacrificiu pentru ca aceste aşezăminte şcolare să prospereze din ce în ce mai mult şi îndeamnă pe părinţi să aibă în vedere că, trimiţind pe copiii lor la şcoalele comerciale, ei vor asigura un bun viitor atît odraslelor lor cit şi naţiune română. Deocamdată cel mai mare număr din absolvenţii şcoalelor comerciale au putut să se plaseze în mod foarte avantajos pe la diferitele institute financiare din ţară, mai tirziu absolvenţii acestor şcoli vor întră direct în cariera comerţului propriu zis, şi atunci România va putea să se lupte cu siguranţa de izbindă chiar pe terenul comerciului internaţional. Conchide zicind că o ţară nu poate în timpurile actuale, să înainteze pe cale intelectuală de cit prosperul, pe cale economică, şi temeiul progresării economice îl avem în şcoalele profesionale de unde vor eşi mai târziu elementele cele mai folositoare României. D. V. M. Burlă, directorul liceului naţional, citeşte mai intiu o statistică a elevilor ce au frecventat în anul acesta liceul pe care sa îl dirijază. Arată că din 666 de înscrişi abia 64 au rămas repetenţi. Reaminteşte însă dispoziţiile noului Regulament în cea ce priveşte promovarea elevilor din şcoalele secundare şi atrage atenţiunea părinţilor şi elevilor asupra unui punct de mare însemnătate. Dacă în anul acesta s’ar fi aplicat regulamentul în toată rigoarea sa, mai bine de o jumătate din elevii liceului n’ar fi fost nici măcar admişi la examen. D. ministru al instr. publ. considerind că mulţi dintre cei interesaţi nu şi-afi dat seamă de cele cuprinse in noul ragulament, a bine-voit să tempereze intru cîtva dispoziţiile severe, însă bine chibzuite, ce se conţin intr’insu. Dar modificarea aceasta n’a fost de cît o măsură excepţională şi temporară; în viitor poate nu se va’ mai aplica; deci d. director îndeamnă pe părinţi să se îngrijască mai mult de soarta copiilor lor, pe elevi să nu scumpteze o indulgenţă care, probabil, nu se vor mai bucură. Burlă îşi termină folositoarea sa expunele prin nişte cuvinte bine simţite viu aplaudate: «Dacă nepoţii lui Tra- J, cari sunt intr’adevăr cel mai intelint dintre toate neamurile, voesc a fi unul de numele de Rominî, el trebue muncească din răsputeri pentru a scătara de robia străinului». Urmează d-1 Hurmuzescu. Simpaticul , eruditul director al liceului internat ratează într’un discurs, ceva mal lung cit a promis la început, despre fosinţa examenelor. D-sa e convins că examenele de fineţe anului nu sunt, pentru majoritatea evilor, decît un surmenagiu stricăcios, o tortură barbară. Pentru elevii încstraţi de o inteligenţă rară şi cari au silit tot anul, evenul general re nici o important -u cel slabi ^carl in timp ' • -----:cSt- 'os ît foarte puţin la studiu şi pun toată ădejirea in trecerea examenului geneal graţie unei preparaţiuni pripite şi unei sforari de memorie. Ei poate să inlucă in eroare pe un profesor noviciu, nici odată însă pe un examinator cu experienţă. Trecerea examenelor in asenenea condiţiune este un râu, căci oriine ştie că tot ce se învaţă în pripă epede se uită, şi că elevul care îşi bazează ştiinţa sa numai pe memorie, va ivea o aparenţă de cultură, care nu-i va folosi nici lui nici societăţii. D-1 Huruzescu ar vedea cu plăcere suprimata examenelor generale şi înlocuirea er prin nişte examene eşelonate în cursul anului în care materia învăţată s’ar împărţi in mai multe secţiuni, fiecare pornind obiectul unei examinări speciale. In acest mod elevii ar fi siliţi să acorde s impil necesar la dobindirea cunoştinţelor, şi materia bine ordonată în crierii lăsa urme mai adînci şi mai folosit boala pentru desvoltarea ulterioară a inteligenţei. Şi noi împărtăşim cu totul vederile d-lui Hurmuzescu, şi am aplaudat cuvintele sale din toată inima. Cel din urmă care a vorbit d. A. D. Xenopol, eminentul Rector al Universităţii din Iaşi, delegatul Ministerului, pentru a prezida solemnitatea de astăzi. D-sa, intr’o admirabilă improvizaţiune plină de spirit, în care talentul oratoric al e-intrecutului conferenţiar schinteiază mai viu la fiecare perioadă, profită e această ocaziune pentru a spune nişte adevăruri pe cari numai o minte de o vastă cultură le poate concepe, şi numi o conştiinţă înaltă şi independentă de curaju de’a le exprima. Eil cutez a spune că, dacă am avea mai mulţi oameni cari ar cugeta aşa de sănăos ca d. Xenopol şi cari ar avea franceţa d-sale, ţara ar cîştiga foarte mult şi am vedea repede introducîndu-se nişte reforme ce ne ar atrage, mai tirziu, ţine cuvintarea nepoţilor noştri. D. Xenopl începe prin a stabili că deşi toţi amenii au un cap, nu toţi au o intelignţă capabilă de a se desvolta în acela grad. Şi că prin urmare ar fi bine să o gîndim de a face o selecţiune, cînd e vorbă de şcoală: cari sunt aspiranţi la învăţănfintul liceal, cari arată dispoiţiuni la speculanţiuni abstracte ale fiosofiei, ale ştiinţelor şi ale literature! Cari sunt aceia cari intrînd pe această cale grea şi lungă nu se vor rătăci,pierzind un timp preţios? Nu toţi tineii pot pretinde de a fi meniţi a deveni oment de litere sau de ştiinţe; nu toţi oamenii pot aspira a fi licenţiaţi sau lectori. Şi apoi, ce ar face ţara cu atiţaînvăţaţi, cu atiţa diplomaţi? Oare numi dintr’inşii se hrăneşte şi prospereaz ? Dacă vom încuraja peste măsură beuctîîţă cuventului nostrul de a dobindi titlun academice cu scop de a ocupa funicţuul retribuite de Stat sau de a exersi profesiuni aşa zise liberale, cine va nai cultiva pămîntul, cine va îngriji de minufacturarea produselor prime, cine va vă să facă negoţ ? In toate ţările accidentate oamenii caută să-şi facă un drum in viaţă prin activitatea lor individuaă. Numai la noi fiecare cetăţean îşi aşeaptă bunul train de la budgetul Statuar, fără a se îngriji de aprobarea ■spiritual de iniţiativa privată; numai la noi ne e ruşine de a pune inteligenţa noastă în serviciul muncei economice. Dar ţra romînească aspiră a fi cea mai arîstoratică prin toate ţările democratice în secolul nostru? Nu e ruşine de a fi comercianţi! da pentr ce? Ooare condiţiunea comerciantuli nu e tot aşa de respectabilă ca şi acea a funcţionarului? mai respectabilă pare ? Ar părea că Românul fuge de la comerţ pentru că se crede înjosit servind pe clienţii săi. Dan observă cu mult humour eminentu orator—este oare mai puţin înjosita de a apleca şira spinărel înaintea unui ministru sau a unui şef de serviciu pentru a cerşitori o funcţie ? Cel puţin agricultorul, industriaşul, comersantul sunt oameni independenţi; dacă au datoria de a fi politicoşi cu muşteriii lor, această politeţă le aduce în pungă bani; pe cînd noi ceilalţi, slujbaşi a statului, ne aplecăm pentru a rămâni veşnic şaraci! Să căutăm deci de a reforma moravurile noastre şi ideile noistre asupra educaţiune! Să dăm copiilor noştridirecţiunea cea mai potrivită inteligenţei lor; să alegem ceea ce le convine mai bine ; să ne gîndim la viitorul lor, şi la interesele ţării noastre , să nu perpetuăm ideia greşită că există o profesiune mai puţin nobilă decit alh: adevărata nobleţă stă în munca cinstită. Intradevăr, e frumos să cultivăm filosofia să ne desfătăm cu litere, să pătrundem în taianele ştiinţei. Că e frumos ! ştiinţa este idealul tuturor, dar ea nu este pentru toţi, şi apoi le mai trebue brate pentru numeroasele sale aptirahurii. Domnul Ministru al I. P. a procedat deci foarte înţelepţeşte cînd a mărginit la 50 şi la 40 numărul elevior ce se vor admite în fiecare clasă din fieceu. Ar fi şi mai bine dacă s ar face de’ la începutul anului şcolar o seecţiune prin concurs. Actea cari nu au destulă aptitudine pentru a intra într’o carieră în care se cere o deosebită doză de inteligenţă să se apuce de arte Să nu ne fie ruşine de a munc aţele noastre proprii. Din coninteligenţii şi a braţelor va eşiul economic şi moral al Naţiunei. Iată ideile, dacă nu tocmai cuvintele care au fost exprimate la frumoasa serbare de ieri. Discursul d-lui rector a fost des întrerupt de aplauze călduroase şi unanime. Dar cîţi sînt dintr’acia cari au aplaudat, care se simt curajul de a urma şi de a practica ideile eminentului orator ?... După aceasta a început distribuirea premiilor. Noul Pimar al Iaşului, D. A. A. Bădărăul, figură cît se poate de simpatică în serioasa sa înfăţişare, şi în ochii căruia să citeşte acea inteligenţă vie şi acel spirit ager ce sau ridicat la cele mai înalte demnităţi, împarte cunune la elevii cei maimeritoşi. Pentru fiecare el are un cuvînt de laudă şi de încurajare. Copiilor sîrguitori fiţi mîndri d’a fi primit din mînile primului magistrat al comunei noastre o cunună ce reprezintă fructul activităţii voastre. Şi această onoare bine meritată să ne îndemne a lucra şi pe viitor cu aceiaşi ardoare ca şi in anul şcolar ce s’a încheiat prin această nobilă serbare. Ţara, mai târziu, se va făli cu voi. L. E. Sinigaglia ! OPINIA WOMAT11 Absolvenţii Liceului Naţional Iată în ordine alfabetică, numele elevilor absolvenţi al liceului «Naţional», cărora în puterea art. 109 al. 4 din legea învăţământului secundar şi superior din 23 Martie 1898, li s-a eliberat certificate echivalente cu diploma de bacalaureat : Abramovici Halm, Alevra Alex., Alexandrescu B., Alistar Gr. Apoteker V., Alabu N., Avramovici A., Ballif Gh., Balinschi L, Bonciu M., Brief Andrieș, Brucăr S., Carp Alter, Ciornei N., Cosma Const., Dîmboviceanu C., David C., Deleanu C., Dospinescu D., Elefant J., Gălușcă C., Genoi C., Gheberg Samsa, Gheorghiu Emil, Glasberg S., Goldenberg, L., Gruhol E., Herfurt Gh., Herman M., Hobincu S., Holoney Leib, Horovit Mellah, Iarmaş Gh., Ionescu Teod., Ionescu Titus, Ionescu I., Löbel Heinrich, Lübel L., Macarovici A., Macovei Gh., Malcoci C., Mîrzescu Ip., Matasaru Const., Matteş Herşcu Saia, Mogoş Mihai, Nazare N., Neilicht I., Niţescu E., Olivenbaum B., Panaitescu A., Panu Titus, Petit Eug., Petrescu C., Petrescu O., Petroni C., Pşepilinschi L., Racoviţă Oct., Săghinescu V., Sava Matei, Savini Em., Silberstein Alb., Sincu P., Şipoteanu Ştef., Spiru A. M., Şuţman D., Vasiliu V., Zalman Avram, Zbyszewschi Leon. ‘ X D. dr. Obreja, directorul general al serviciului sanitar, care se afla de cîteva zile în oraşul nostru, a plecat asară cu trenul de 9.5 spre Bucuresti. ^ ■* O batae in tren. Primim din partea d-lui M. G. Ignat, învăţător în comuna Drăguşani, jud. Vaslui, următoarele şire, care arată reaua deprindere a conductorilor de tren de a înjura şi chiar ghionti lumea. Atragem atenţiunea celor în drept. Domnule Redactor, Vă rog să aveţi bunătatea a insera în Onor. dv. ziar următoarele: D-lul Director General al C. F. R. In seara zilei de 27 iunie a. c., veneam cu trenul No. 121 de la Vasluiu spre Iaşi, întorcîndu-mă de la revizoratul şcolar, unde fusesem chemat în afacerile serviciului. Ajungînd în gara Buhăeşti, un coleg al meu, mă roagă să-i cobor ceva bagaj jos. Aceasta am făcut-o nu mai puţin de jura minut. Cînd se mă urc îndărăt, apucase a se sui pe scările vagonului clasa III nişte săteni şi dau să mă urc şi eu. Sătenii aveau greutate cu dinşii, ceea ce ’i făcea să umble încet. Fiind pe scară, d. conductor, de cl. III, al cărui nume nu lam putut afla, vine repede la mine şi începe a răcni să împing pe cel de dinaintea mea ca să aibă timp şi cel din urmă să se sue. In acelaşi timp să apropie iute de mine şi-mi aplică două ghionturi la coaste cu cleştele de găurit biletele, îmbrîncindu-mă şi cu un genunchiu. Timp de zece minute abia m’am putut răsuflă. E trist d-le Director, dacă în administraţia căilor ferate ajung nişte mizerabili lipsiţi cu totul de caracter, mai ales acuma cînd zicem că domnesc legile. Un astfel de om şi-ar deschide viitorul mai mult aţinîndu-se cu bîta la Bordea, iar nici de cum să fie hrănit de stat pentru ca să schilodească lumea pasageră. Mai trist ar fi cînd nu mi s’ar face dreptate. Vă rog, dar, d-le Director a pedepsi pe numitul conductor pentru ca să ştie că nu toată lumea e îngustă la minte ca d-sa, ci mai sunt şi oameni culţi, cu care trebue să se poarte mai amabil — caracteristica unui bun conductor. Primiţi, etc. M. *G IGNAT învăţător Drăguşenî-Vaslui. 28 Iunie, 1899. [Colu. MP ■" Lista premianţilor din şcoala lolice primare «le bâeţî din I.».. Şcoala primară de băeţi Carol I. I. Pop E. C., Chiriţescu V. C., Gănescu Sc. Gh N. Gircineanu P. Câinii, Cernătescu E. Aurel, Ghibănescu D. Aurel. III. Dascălul L. Emanuel, Spiridoneanu V. Eduard, Cupfer I. Aurelius. IV. Pop E. Iulian, Gheorghiu S. C., Paul I. Enea. Școala primară Gh. Asachi I. Copolovici H. Leib, Manaliu M. Mihai. II. Popovici A. Eugen, Ostapovici Vasile, Botez Gh. Camil. III. Rosenstain Leib, Gotcu Petru, Herfurt I. Mihai. IV. Galan Gh. Anastase. Şcoala primară mixtă din Păcurari I. Premianţi nu sunt. Menţiune specială merită Dumbrăveanu Tasia. II. Stocker V. Arnold. Alţi premianţi nu mai sunt. Cu menţiune specială, Racoviţă I. Aurelian. Şcoala primară V. Alexandri I. Lupu Gh. Constantin. II. Grigoriu Alexandru, Musteaţă Alexandru, Bantaş Mihail. III. Posa Virgil, Radu Virgil, Veiler Martin. IV. Buţureanu Valeriu, Litarczek Grigore, Soroceanu Constantin. Şcoala M. Cogălniceanu I. Penescu Răsvan, Lipan George, Drăghici Romeo. II. Raşcu Ion, Ştefănescu Ion, Lazer Nicolae. III. Cosmovici Nicolae, Ciolan Mitul, Leonardescu Grigore. IV. Nicolau Alex., Martac Ion, Vişinescu Ion. Şcoala primară Trei-Erarchi I. Borcea Neculai, Constantinescu Adrian, Stamboliu Mihai II. Gavrilescu Eug., Heul Dionisie, Strasberg Emil. III. Gristodule I. Atanasie, Petrescu, Const., Vasiliu C. Const. IV. Irimia Dim., Cotariu Irimia, Vasiliu Gh. Şcoala de băeţi „Principele Ferdinand“ I. Sebastian Alexandru. Aramă Const. II. Ionescu Gh., Zapalcea M., Fomen Nazarie. III. Benescu Victor, Grecea Oct., Bejan Gavril. , IV. Vasiliu Gh. Şcoala primară de băeţi „Adamache“ I. Beceanu Otelo, Ulea Gh., Vasiliu loan şi Hertenberg Alex. II. Climescu A., Brădescu Sp., Anastasiu Aurel. III. Sovaschi Ilie, Alexandrescu Alex., Vasilescu Stef. IV. Diaconescu V., Costandachi Eug., Tanasiu I Şcoala primară de băeţi No. 4 „ Vasile Conta“ I. Dimitriu Const., Pădurariu Gh., Hanganu H. Gh. II. Hanganu Const., Dimitriu Gh., Cogălniceanu P. III. Strat D., Dimitriu Alex. IV. Dimitriu I., Cojan Gh., Botez Emil, Florian M. (Va urma) 8 U LTIMA ORA — Serviciul special al Opiniei — Paris 29 Iunie In ultimul consiliu de miniştrii ce sta ţinut, d. Waldeck-Rousseau a făcut cunoscut consiliului că în adevăr s'a cerut prefecture! de poliţie un raport pe cînd se făcea instrucţia afacerei privitoare la diferitele linii ferate, dar că se va procede la o anchetă asupra publicărei acestui document. Paris, 29 Iunie. D. Albert Grevy senator inamovibil vechiu guvernator al Algeriei, a murit la Mont-Sous-Vandrey. Rennes 29 Iunie. Etinil «rin închisoarea militară. 11. Demange a kínică a găsit»e Dreyfus în excelentă «ă natale, a«lăogind că acesta era foarte Înaintat In stu«ilarea dosarului afacere! sale. Londra 29 Iunie A 37 baterie a primit ordin de a merge să întărească serviciul din Africa de Sud. Pănă acum 5 baterii au primit ordinul de a merge la Cap. Petersburg, 29 Iunie. Starea sămănăturilor de iarnă şi de vară nu este satisfăcătore în guberniile de sud; în Basarabia ieste chiar rea. Petersburg 29 Iunie In urma morţei marelui duce ereditar, curtea a luat doliul pentru trei luni. Oficialul publică un manifest prin care Ţarul, pe baza legei de succesiune la tron, proclamă pe fratele seu ducele Mihail Alexandrovici, prinţ moştenitor, pe cită vreme împăratul nu va avea un fiu. „ Un serviciu funebru s’a celebrat la catedrala Sfintuluî Isac cu ocazia morţeî marelui duce ereditar Sergiu. In asis- I tenţă s'a observat presenţa corpuluî di- plomatic, autorităţile civile şi militare precum şi ofiţerii vasuluî-şcoală german. Charlotte şi acei ai chiurasateî daneze Nondens Ruold. Petersburg 29 Iunie Guvernul a suprimat cu desăvîrşire apariţia ziarului Nadale. Budă-Pesta 29 Iunie Camera magnaţilor a adoptat cu unanimitate de voturi, minus unul, toate legile relative la compromisul cu Austria. Bruxelles, 29 Iunie. Lscomotul a scăzut cu o jumătate la sută. P. S. S. D. D. Ioanikie Fior Episcop al Eparchiei Roman în etate de 63 ani Sevîrşindu-se din viaţă la 28 iunie ora 3 p. m., familia adine pătrunsă de această dureroasă perdere, roagă pe toţi prietenii şi cunoscuţii, cari din eroare nu ar fi primit învitaţiune, se o considere aceasta, şi să binevoiască a asista la ceremonia funebră, ce va avea loc în ziua de Joi 1 Iulie ora 1 p. m. Roman 1899. Comandamentul Corpului 4 Armată PUBLICAŢIE Se face cunoscut că în ziua de 20 August 1899, ora 10 dimineaţa se va ţine licitaţie publică, atît la Comandamentul Corpului 4 Armată din Iaşi, cît şi la acele ale Diviziilor Roman şi Botoşani precum şi la fiecare garnizoană în parte, pentru aprovisionarea furagiului necesar pe timpul de la 1 Septembrie 1899 la 1 Octombrie 1900, după cum se prevede in tabloul de mai jos : Licitaţiile se vor ţine prin oferte sigilate in conformitate cu art. 68—79 din legea comptabilităţei publice. Supralicitaţii nu se vor ţine, nici oferte posterioare licitaţii nu se vor admite. Cadtul de sarcine ce stabileşte condiţiunile relative acestei întreprinderi se poate vedea în toate zilele lucrătoare de la oarele 8—11 a. m. şi 2—5 p. m. îa fiecare din garnizoanele prevăzute în tabelul cuprins in corpul acestei publicaţii. Doritorii de a lua în antrepriză predarea de furaje notate, sunt rugaţi a se prezenta la licitaţie în ziua şi ora fixată însoţiţi fiind de oferte închise şi garanţia de 10% din valoarea cantităţilor ce voesc a oferta, şi în modul următor la Iaşi pentru toate garnizoanele: « Botoşani, pentru garnizoana Botoşani, Bacău. « Peatra-Neamţ, Fălticeni, Dorohoi. « Roman, pentru garnizoana Roman, Vaslui şi Bîrlad şi la fiecare garnizoană în parte numai pentru cantităţile necesare acelei garnizoane. No. 23055 19 Iunie, 1899, Intendentul Corpului 4 Armată M. I. Petrovici Garnizoanele PURGIUL II CHILOGRAME Observații F î N Orz Ovez Paie Porumb Presat Nepresat Iași 1358000 60000 979001 850000 230002 Botoșani 1003000 61000 704000 644000 Bacău 695000 20000 510000 450000 II Peatra-Neamț 25600 20500 15400 CL Fălticeni 54000 44000 46000 53 c u w Dorohoi 48600 26300 5000 25200 Oi -4_i Roman 1531000 1185600 920000 7500 73 CB O £ . Vaslui 39000 15000 12000 27000 Bîrlad 1761000 9100013179001133000 3 a a. Huși 18300 14300 11000 6 £ Oh Total : 6533500 2733004792300412160*' 30500 cö £ u: cm