Opinia, iulie 1899 (Anul 3, nr. 48-73)

1899-07-01 / nr. 48

te HBHHBBBBDHDHHPnBVB şi împărţirea Premiilor | -------- 1 Ieri, 28 iunie, a avut loc la Teatrul­­ Naţional, împărţirea premiilor la elevii­­ »coalelor primare şi secundare din ora- r­­ul nostru. . . La oarele 9, sala şi lojile teatrului arad ticsite de lumea cea mai aleasă, galeriile debordau de elevi şi de un pu­blic numeros venit ca să asiste la a­­ceastă impozantă solemnitate. Pe scenă se aflau autorităţile şcolare, profesorii şcoalelor secundare, instituto­rii şcoalelor primare şi elevii premianţi. Ceremonia era prezidată de d. A. D. Xenopol, venerabilul rector al Universi­tăţi din Iaşi, care avea la dreapta sa pe d. A. A. Bădărău, primarul oraşului şi pe d. V. I. Radu, directorul şcoalei co­merciale de gr. al 2-lea, iar la stingă, pe d. V. Burlă, directorul Liceului na­ţional, pe S. S. părintele Savin, direc­torul seminarului Veniamin şi pe d. Hur­­muzescu, directorul Liceului­ internat. Corul elevilor liceali a intonat trei imnuri; cel din urmă „Deşteaptă-te Ro­mâne“ a fost viu aclamat. Apoi au în­ceput discursurile. Inițiul orator, care a luat cuvîntul a fost d. Sachelarescu. D-sa într-o cuvin­­tare foarte îngrijită ca stil şi ca fonda­­ment pedagogic, insistă asupra necesi­­tăţei de a da copiilor o serioasă educa­­ţiune morală pe lingă cea intelectuală. O asemenea educaţiune, zice d-sa, des­­destinată a procura ţarei cetăţeni inte­ligenţi şi virtuoşi, de cari avem nevoe, nu se poate da numai de dascăli, ci tre­­bue ca părinţii copiilor să ne ajute în misiunea noastră. Părinţii au sfinta în­datorire de a supraveghea pe copiii lor mai de aproape, pentru ca sămînţa să­nătoasă răspîndită de şcoală să nu fie ză­dărnicită de familie. Al doilea orator, care ia cuvîntul este d-l V. I. Radu. Distinsul director al şcoa­lei comerciale de gradul al 2-lea cu cla­ritatea sa obicinuită şi cu soliditatea argumentelor ce­ caracterizează, arată importanţa studiilor comerciale şi dato­ria ce are statul de a încuraja şcoalele profesionale în genere, că sînt menite a pre­para o clasă de oameni indispen­sabili la des­­voltarea economică a ţarei. Recunoaşte cu un sentiment de bucurie, că astă­zi Statul nu se dă înapoi de nici un sacri­­­­ficiu pentru ca aceste aşezăminte şcolare să prospereze din ce în ce mai mult şi îndeamnă pe părinţi să aibă în vedere că, trimiţind pe copiii lor la şcoalele co­merciale, ei vor asigura un bun viitor atît odraslelor lor cit şi­ naţiune­ română. Deocamdată cel mai mare număr din absolvenţii şcoalelor comerciale au putut să se plaseze în mod foarte avan­tajos pe la diferitele institute financiare din ţară, mai tirziu absolvenţii­ acestor şcoli vor întră direct în cariera comer­ţului propriu zis, şi atunci România va putea să se lupte cu siguranţa de izbindă chiar pe terenul comerciului internaţio­nal. Conchide zicind că o ţară nu poate în timpurile actuale, să înainteze pe cale intelectuală de cit prosperul, pe cale economică, şi temeiul progresării econo­mice îl avem în şcoalele profesionale de unde vor eşi mai târziu elementele cele mai folositoare României. D. V. M. Burlă, directorul liceului na­ţional, citeşte mai int­iu o statistică a elevilor ce au frecventat în anul acesta liceul pe care­­ sa îl dirijază. Arată că din 666 de înscrişi abia 64 au rămas repetenţi. Reaminteşte însă dispoziţiile noului Regulament în cea ce prive­şte promovarea elevilor din şcoalele se­cundare şi atrage atenţiunea părinţilor şi elevilor asupra unui punct de mare însemnătate. Dacă în anul acesta s’ar fi aplicat regulamentul în toată rigoarea sa, mai bine de o jumătate din elevii liceului n’ar fi fost nici măcar admişi la examen. D. ministru al instr. publ. con­siderind că mulţi dintre cei interesaţi nu şi-afi dat seamă de cele cuprinse in noul ragulament, a bine-voit să tempereze in­tru cît­va dispoziţiile severe, însă bine chibzuite, ce se conţin intr’insu. Dar mo­dificarea aceasta n’a fost de cît o mă­sură excepţională şi temporară; în vii­tor poate nu se va’ mai aplica; deci d. director îndeamnă pe părinţi să se în­grijască mai mult de soarta copiilor lor,­­ pe elevi să nu scumpteze o indulgenţă care, probabil, nu se vor mai bucură. Burlă îşi termină folositoarea sa ex­punele prin nişte cuvinte bine simţite viu aplaudate: «Dacă nepoţii lui Tra- J, cari sunt intr’adevăr cel mai inteli­nt­ dintre toate neamurile, voesc a fi unul de numele de Rominî, el trebue muncească din răsputeri pentru a scă­­tara de robia străinului». Urmează d-1 Hurmuzescu. Simpaticul , eruditul director al liceului internat ratează într’un discurs, ceva mal lung cit a promis la început, despre fo­­­sinţa examenelor. D-sa e convins că examenele de fine­ţe anului nu sunt, pentru majoritatea e­­vilor, de­cît un surmenagiu stricăcios, o tortură barbară. Pentru elevii în­­cstraţi de o inteligenţă rară şi cari au silit tot anul, ev­­enul general re nici o important -u cel slabi ^carl in timp ' •­ -----:cSt- 'os ît foarte puţin la studiu şi pun toată ădejirea in trecerea examenului gene­­al graţie unei preparaţiuni pripite şi u­­nei sforari de memorie. Ei poate să in­­lucă in eroare pe un profesor noviciu, nici odată însă pe un examinator cu ex­­perienţă. Trecerea examenelor in ase­­nenea condiţiune este un râu, căci ori­ine ştie că tot ce se învaţă în pripă epede se uită, şi că elevul care îşi ba­­zează ştiinţa sa numai pe memorie, va ivea o aparenţă de cultură, care nu-i va folosi nici lui nici societăţii. D-1 Hur­­­uzescu ar vedea cu plăcere suprima­ta examenelor generale şi înlocuirea er prin nişte examene eşelonate în cur­sul anului în care materia învăţată s’ar îm­­­părţi in mai multe secţiuni, fie­care por­­nind obiectul unei examinări speciale. In a­­cest mod elevii ar fi siliţi să acorde s impil necesar la dobindirea cunoştinţe­lor, şi materia bine ordonată în crier­ii­ lăsa urme mai adînci şi mai folosit boala pentru desvoltarea ulterioară a inteligenţei. Şi noi împărtăşim cu totul vederile d-lui Hurmuzescu, şi am aplau­dat cuvintele sale din toată inima. Cel din urmă care a vorbit d. A. D. Xenopol, eminentul Rector al Universi­tăţii din Iaşi, delegatul Ministerului, pen­tru a prezida solemnitatea de astă­zi. D-sa, intr’o­ admirabilă improvizaţiune plină de spirit, în care talentul oratoric al e-intrecutului conferenţiar schinte­­iază mai viu la fie­care perioadă, pro­fită e această ocaziune pentru a spune nişte adevăruri pe cari numai o minte de o vastă cultură le poate concepe, şi numi o conştiinţă înaltă şi independen­tă de curaju de’a le exprima. Eil cutez a spune că, dacă am avea mai mulţi oameni cari ar cugeta aşa de sănăos ca d. Xenopol şi cari ar avea franceţa d-sale, ţara ar cîştiga foarte mult şi am vedea repede introducîndu-se nişte reforme ce ne ar atrage, mai tir­ziu, ţine cuvin­tarea nepoţilor noştri. D. Xenopl începe prin a stabili că de­şi toţi amenii au un cap, nu toţi au o in­­telignţă capabilă de a se desvolta în acela grad. Şi că prin urmare ar fi bine să o gîndim de a face o selecţiune, cînd e vorbă de şcoală: cari sunt aspi­­ranţi la învăţănfintul liceal, cari arată dispoiţiuni la speculanţiuni abstracte ale fiosofiei, ale ştiinţelor şi ale litera­ture!­ Cari sunt aceia cari intrînd pe a­­ceastă cale grea şi lungă nu se vor ră­tăci,pierzind un timp preţios? Nu toţi tineii pot pretinde de a fi meniţi a de­­veni oment de litere sau de ştiinţe; nu toţi­ oamenii pot aspira a fi licenţiaţi sau lectori. Şi apoi, ce ar face ţara cu atiţaînvăţaţi, cu atiţa diplomaţi? Oare numi dintr’inşii se hrăneşte şi prospe­­reaz ? Dacă vom încuraja peste măsură beuctîîţă cuven­tului nostrul de a dobindi titlun academice cu scop de a ocupa funicţuul retribuite de Stat sau de a e­­xersi profesiuni aşa zise liberale, cine va nai cultiva pămîntul, cine va îngriji de minufacturarea produselor prime, cine va vă să facă negoţ ? In toate ţările accidentate oamenii caută să-şi facă un drum in viaţă prin activitatea lor indi­­viduaă. Numai la noi fie­care cetăţean îşi aşeaptă bunul train de la budgetul Statuar, fără a se îngriji de aprob­area ■spiritual de iniţiativa privată; numai la noi ne e ruşine de a pune inteligenţa noastă în serviciul muncei economice. Dar ţra romînească aspiră a fi cea mai arîstoratică prin toate ţările democra­tice în secolul nostru? Nu e ruşine de a fi comercianţi! da pentr ce? Ooare condiţiunea com­erci­­antuli nu e tot aşa de respectabilă ca şi acea a funcţionarului? mai respecta­bilă pare ? Ar părea că Românul fuge de la comerţ pentru că se crede înjosit servind pe clienţii săi. Dan­­ observă cu mult humour emi­­nentu orator—este oare mai puţin în­­josita de a apleca şira spinărel înain­tea unui ministru sau a unui şef de ser­­viciu pentru a cerşitori o funcţie ? Cel puţin agricultorul, industriaşul, comer­­san­tul sunt oameni independenţi; dacă au datoria de a fi politicoşi cu muşte­riii lor, această politeţă le aduce în pungă bani; pe cînd noi ceilalţi, sluj­başi a statului, ne aplecăm pentru a rămâni veşnic şaraci! Să căutăm deci de a reforma moravurile noastre şi ide­ile noistre asupra educaţiune!­ Să dăm copiilor noştri­­direcţiunea cea mai po­trivită inteligenţei lor; să alegem ceea ce le convine mai bine ; să ne gîndim la viitorul lor, şi la interesele ţării noas­tre , să nu perpetuăm ideia greşită că există o profesiune mai puţin nobilă de­cit alh: adevărata nobleţă stă în mun­ca cinstită. Intradevăr, e frumos să cultivăm fi­­losofia să ne desfătăm cu litere, să pă­­trundem în taianele ştiinţei. Că e fru­mos ! ştiinţa este idealul tuturor, dar ea nu este pentru toţi, şi apoi le mai trebue brate pentru numeroasele sale a­­ptirahurii. Domnul Ministru al I. P. a procedat deci foarte înţelepţeşte cînd a mărginit la 50 şi la 40 numărul elevi­­or ce se vor admite în fie­care clasă din fieceu. Ar fi şi mai bine dacă s ar face de’ la începutul anului şcolar o se­­ecţiune prin concurs. Actea cari nu au destulă aptitudine pentru a intra într’o carieră în care se cere o deosebită do­ză de inteligenţă să se apuce de arte Să nu ne fie ruşine de a mun­­c aţele noastre proprii. Din con­­inteligenţii şi a braţelor va eşi­ul economic şi moral al Naţiunei. Iată ideile, dacă nu tocmai cuvintele­­ care au fost exprimate la frumoasa ser­bare de ieri. Discursul d-lui rector a fost des în­trerupt de aplauze călduroase şi unani­me. Dar cîţi sînt dintr’acia cari au a­­plaudat, care se simt curajul de a urma şi de a practica ideile eminentului o­­rator ?... După aceasta a început distribuirea premiilor. Noul Pimar al Iaşului, D. A. A. Bădărăul, figură cît se poate de sim­patică în serioasa sa înfăţişare, şi în o­­chii căruia să citeşte acea inteligenţă vie şi acel spirit ager ce sau ridicat la cele mai înalte demnităţi, împarte cu­nune la elevii cei mai­­meritoşi. Pentru fie­care el are un cuvînt de laudă şi de încurajare. Copiilor sîrguitori­ fiţi mîndri d’a fi primit din mînile primului magistrat al comunei noastre o cunună ce reprezintă fructul activităţii voastre. Şi această o­­noare bine meritată să ne îndemne a lucra şi pe viitor cu aceiaşi ardoare ca şi in anul şcolar ce s’a încheiat prin a­­ceastă nobilă serbare. Ţara, mai târziu, se va făli cu voi. L. E. Sinigaglia ! OPINIA WOMAT11 Absolvenţii Liceului Naţional Iată în ordine alfabetică, numele ele­vilor absolvenţi al liceului «Naţional», cărora în puterea art. 109 al. 4 din le­gea învăţământului secundar şi superi­or di­n 23 Martie 1898, li s-a eliberat certificate echivalente cu diploma de ba­calaureat : Abramovici Halm, Alevra Alex., A­­lexandrescu B., Alistar Gr. Apoteker V., Alabu N., Avramovici A., Ballif Gh., Balinschi L, Bonciu M., Brief Andrieș, Brucăr S., Carp Alter, Ciornei N., Cos­­ma Const., Dîmboviceanu C., David C., Deleanu C., Dospinescu D., Elefant J., Gălușcă C., Genoi C., Gheb­erg Samsa, Gheorghiu Emil, Glasberg S., Goldenberg, L., Gruhol E., Herfurt Gh., Herman M., Hobincu S., Holoney Leib, Horovit Mel­­lah, Iarmaş Gh., Ionescu Teod., Ionescu Titus, Ionescu I., Löbel Heinrich, Lübel L., Macarovici A., Macovei Gh., Malcoci C., Mîrzescu Ip., Matasaru Const., Matteş Herşcu Saia, Mogoş Mihai, Nazare N., Neilicht I., Niţescu E., Olivenbaum B., Panaitescu A., Panu Titus, Petit Eug., Petrescu C., Petrescu O., Petroni C., Pşepilinschi L., Racoviţă Oct., Săghines­­cu V., Sava Matei, Savini Em., Silber­stein Alb., Sincu P., Şipoteanu Ştef., Spiru A. M., Şuţman D., Vasiliu V., Zal­man Avram, Zbyszewschi Leon. ‘ X D. dr. Obreja, directorul general al serviciului sanitar, care se afla de cîte­­va zile în oraşul nostru, a plecat asară cu trenul de 9.5 spre Bucuresti. ^ ■* O batae in tren. Primim din partea d-lui M. G. Ignat, învăţător în comuna Drăguşani, jud. Vas­lui, următoarele şire, care arată reaua deprindere a conductorilor de tren de a înjura şi chiar ghionti lumea. Atragem atenţiunea celor în drept. Domnule Redactor, Vă rog să aveţi bunătatea a insera în Onor. dv. ziar următoarele: D-lul Director General al C. F. R. In seara zilei de 27 iunie a. c., ve­neam cu trenul No. 121 de la Vasluiu spre Iaşi, întorcîndu-mă de la revizora­­tul şcolar, unde fusesem chemat în afa­cerile serviciului. Ajungînd în gara Bu­­hăeşti, un coleg al meu, mă roagă să-i cobor ceva bagaj jos. Aceasta am fă­­cut-o nu mai puţin de jura­ minut. Cînd se mă urc îndărăt, apucase a se sui pe scările vagonului clasa III nişte săteni şi dau să mă urc şi eu. Sătenii aveau greutate cu dinşii, ceea­ ce ’i făcea să umble încet. Fiind pe scară, d. conduc­tor, de cl. III, al cărui nume nu lam­ putut afla, vine repede la mine şi în­cepe a răcni să împing pe cel de dinaintea mea ca să aibă timp şi cel din urmă să se sue. In acelaşi timp să apropie iute de mine şi-mi aplică două ghionturi la coaste cu cleştele de găurit biletele, îm­­brîncindu-mă şi cu un genunchiu. Timp de zece minute abia m’am putut răsuflă. E trist d-le Director, dacă în adminis­traţia căilor ferate ajung nişte mizera­bili lipsiţi cu totul de caracter, mai a­­les acuma cînd zicem că domnesc le­gile. Un ast­fel de om şi-ar deschide viito­rul mai mult aţinîndu-se cu bîta la Bor­­dea, iar nici de cum să fie hrănit de stat pentru ca să schilodească lumea pa­sageră. Mai trist ar fi cînd nu mi s’ar face dreptate. Vă rog, dar, d-le Director a pedepsi pe numitul conductor pentru ca să ştie că nu toată lumea e îngustă la minte ca d-sa, ci mai sunt şi oameni culţi, cu care trebue să se poarte mai amabil — caracteristica unui bun con­ductor. Primiţi, etc. M. *G IGNAT învăţător Drăguşenî-Vaslui. 28 Iunie, 1899. [Colu. MP ■" Lista premianţilor din şcoala lolice primare «le bâeţî din I.­».. Şcoala primară de băeţi Carol I. I. Pop E. C., Chiri­ţescu V. C., Gănes­­cu Sc. Gh N­. Gircineanu P. Câinii, Cernătescu E. Aurel, Ghibănescu D. Aurel. III. Dascălul L. Emanuel, Spiridoneanu V. Eduard, Cupfer I. Aurelius. IV. Pop E. Iulian, Gheorghiu S. C., Paul I. Enea. Școala primară Gh. Asachi I. Copolovici H. Leib, Manal­iu M. Mihai. II. Popovici A. Eugen, Ostapovici Va­sile, Botez Gh. Camil. III. Rosenstain Leib, Gotcu Petru, Her­furt I. Mihai. IV. Galan Gh. Anastase. Şcoala primară mixtă din Păcurari I. Premianţi nu sunt. Menţiune speci­ală merită Dumbrăveanu Tasia. II. Stocker V. Arnold. Alţi premianţi nu mai sunt. Cu menţiune specială, Ra­coviţă I. Aurelian. Şcoala primară V. Alexandri I. Lupu Gh. Constantin. II. Grigoriu Alexandru, Musteaţă A­­lexandru, Bantaş Mihail. III. Posa Virgil, Radu Virgil, Veiler Martin. IV. Buţureanu Valeriu, Litarczek Gri­­gore, Soroceanu Constantin. Şcoala M. Cogălniceanu I. Penescu Răsvan, Lipan George, Dră­­ghici Romeo. II. Raşcu Ion, Ştefănescu Ion, Lazer Nicolae. III. Cosmovici Nicolae, Ciolan Mitul, Leonarde­scu Grigore. IV. Nicolau Alex., Martac Ion, Vişine­­scu Ion. Şcoala primară Trei-Erarchi I. Borcea Neculai, Constantinescu A­­drian, Stamboliu Mihai II. Gavrilescu Eug., Heul Dionisie, Strasberg Emil. III. Gristodule I. Atanasie, Petrescu, Const., Vasiliu C. Const. IV. Irimia Dim., Cotariu Irimia, Vasi­liu Gh. Şcoala de băeţi „Principele Ferdinand“ I. Sebastian Alexandru. Aramă Const. II. Ionescu Gh., Zapalcea M., Fomen Nazarie. III. Benescu Victor, Grecea Oct., Be­­jan Gavril. , IV. Vasiliu Gh. Şcoala primară de băeţi „Adamache“ I. Beceanu Otelo, Ulea Gh., Vasiliu loan şi Hertenberg Alex. II. Climescu A., Brădescu Sp., Anas­­tasiu Aurel. III. Sovaschi Ilie, Alexandrescu Alex., Vasil­escu Stef. IV. Diaconescu V., Costandachi Eug., Tanasiu I Şcoala primară de băeţi No. 4 „ Vasile Conta“ I. Dimitriu Const., Pădurariu Gh., Han­­ganu H. Gh. II. Hanganu Const., Dimitriu Gh., Co­gălniceanu P. III. Strat D., Dimitriu Alex. IV. Dimitriu I., Cojan Gh., Botez Emil, Florian M. (Va urma) 8 U­ ­­LTIMA ORA — Serviciul special al Opiniei — Paris 29 Iunie In ultimul consiliu de miniştrii ce sta ţinut, d. Waldeck-Rousseau a făcut cunos­cut consiliului că în adevăr s'a cerut prefecture! de poliţie un raport pe cînd se făcea instrucţia afacerei privitoare la diferitele linii ferate, dar că se va pro­­cede la o anchetă asupra publicărei a­­cestui document. Paris, 29 Iunie. D. Albert Grevy senator inamovibil vechiu guvernator al Algeriei, a murit la Mont-Sous-Vandrey. Rennes 29 Iunie. Etinil «rin închisoarea militară. 11. Deman­ge a kín­ică a găsit­­»e Dreyfus în excelentă «ă nat­ale, a­­«lăogind că acesta era foarte Îna­intat In stu«ilarea dosarului afa­cere! sale. Londra 29 Iunie A 37 baterie a primit ordin de a mer­ge să întărească serviciul din Africa de­­ Sud. Pănă acum 5 baterii au primit or­dinul de a merge la Cap.­­ Petersburg, 29 Iunie. Starea sămănăturilor de iarnă şi de vară nu este satisfăcătore în guberniile de sud; în Basarabia ieste chiar rea. Petersburg 29 Iunie In urma morţei marelui duce ereditar,­­ curtea a luat doliul pentru trei luni. Oficialul publică un manifest prin ca­re Ţarul, pe baza legei de succesiune la tron, proclamă pe fratele seu ducele Mi­hail Alexandrovici, prinţ moştenitor, pe cită vreme împăratul nu va avea un fiu. „ Un serviciu funebru s’a celebrat la ca­tedrala Sfintuluî Isac cu ocazia morţeî marelui duce ereditar Sergiu­. In asis- I tenţă s'a observat presenţa corpuluî di-­­ plomatic, autorităţile civile şi militare precum şi ofiţerii vasuluî-şcoală german.­­ Charlotte şi acei ai chiurasateî daneze Nondens Ruold. Petersburg 29 Iunie Guvernul a suprimat cu desăvîr­­­­şire apariţia ziarului Nad­ale.­­ Budă-Pesta 29 Iunie Camera magnaţilor a adoptat cu una­nimitate de voturi, minus unul, toate legile relative la compromisul cu Austria. Bruxelles, 29 Iunie. Lscom­otul a scăzut cu o ju­mătate la sută. P. S. S. D. D. Ioanikie Fior Episcop al Eparchiei Roman în etate de 63 ani Sevîrşindu-se din viaţă la 28 iunie ora 3 p. m., familia adine pătrunsă de această dureroasă perdere, roagă pe toţi prietenii şi cunoscuţii, cari din eroare nu ar fi primit învitaţiune, se o consi­dere aceasta, şi să bine­voiască a asista la ceremonia funebră, ce va avea loc în ziua de Joi 1 Iulie ora 1 p. m. Roman 1899. Comandamentul Corpului 4 Armată PUBLICAŢIE Se face cunoscut că în ziua de 20 August 1899, ora 10 dimineaţa se va ţine licitaţie publică, atît la Comandamentul Corpului 4 Armată din Iaşi, cît şi la acele ale Diviziilor Roman şi Botoşani precum şi la fie­care garnizoană în parte, pentru aprovisionarea furagiului necesar pe timpul de la 1 Septembrie 1899 la 1 Octombrie 1900, după cum se prevede in tabloul de mai jos : Licitaţiile se vor ţine prin oferte sigilate in conformitate cu art. 68—79 din legea comptabilităţei publice. Supra­licitaţii nu se vor ţine, nici oferte posterioare licitaţii nu se vor admite. Cadtul de sarcine ce stabileşte condiţiunile relative acestei întreprinderi se poate vedea în toate zilele lucrătoare de la oarele 8—11 a. m. şi 2—5 p. m. îa fie­care din garnizoanele prevăzute în tabelul cuprins in corpul acestei publicaţii. Doritorii de a lua în antrepriză predarea de furaje notate, sunt rugaţi a se prezenta la licitaţie în ziua şi ora fixată însoţiţi fiind de oferte închise şi ga­ranţia de 10% din valoarea cantităţilor ce voesc a oferta, şi în modul următor la Iaşi pentru toate garnizoanele: « Botoşani, pentru garnizoana Botoşani, Bacău. « Peatra-Neamţ, Fălticeni, Dorohoi. « Roman, pentru garnizoana Roman, Vaslui şi Bîrlad şi la fie­care gar­nizoană în parte numai pentru cantităţile necesare acelei garnizoane. No. 23055 19 Iunie, 1899, Intendentul Corpului 4 Armată M. I. Petrovici Garnizoanele PUR­­GIUL II CHILOGRAME Observații F î N Orz Ovez Paie Porumb Presat Nepresat Iași 1358000 60000 979001 850000 230002 Botoșani 1003000 61000 704000 644000 Bacău 695000 20000 510000 450000 II Peatra-Neamț 25600 20500 15400 CL Fălticeni 54000 44000 46000 53 c u w Dorohoi 48600 26300 5000 25200 Oi -4_i Roman 1531000 1185600 920000 7500 73 CB O £ . Vaslui 39000 15000 12000 27000 Bîrlad 1761000 9100013179001133000 3 a a. Huși 18300 14300 11000 6 £ Oh Total : 6533500 2733004792300412160*' 30500 cö £ u: cm

Next