Opinia, iulie 1899 (Anul 3, nr. 48-73)

1899-07-22 / nr. 65

OPINIA Focul luă naştere de la chiriaşul Hein­rich Pauker, ce’ locuia în etajul’ de sus. Apoi se comunică şi la etajul al doilea, întreaga clădire cu No. 24 compusă din 12 odăi a ars. Acele odăi erau lo­cuite, etajul întăi de proprietar şi Hein­rich Paucker, etajul al doilea de Ed­a Finchelstein cu magazin de pălării, M. L. Mendelsohn magazin de haine și Bo­­ris Braun magazin de cismărie. Casele acestea sunt asigurate la «Dacia». Din str. Veche focul se comunică la casele cu Nr. 8 din str. Armeană, com­puse din 6 odăi, tot proprietatea lui O­­sias Marcovici. Casele acestea erau ocu­pate de d. D. Handoca, și sunt asigu­rate tot la «Dacia». Focul se comunică în urmă la casele cu No. 22 din str. Veche, proprietatea lui Hunia, asigurate la «Dacia», apoi la No. 26 locuită de d. I. Buicliu, proprie­tatea sa. La aceste case a ars numai pe jumătate de acoperemînt, fiind stri­cat mai mult de pompieri, pentru a îm­­pedeca întinderea focului. Incepindu-se cercetările, d. procuror Stoenescu a ordonat arestarea evreicei Dora Baron, servă la d. Paucker, pen­tru că nu vroia să dea nici o lămurire exactă asupra causei incendiului. 3 ULTIME INFORMAŢII In Bucureşti s’a ţinut la hotel Bristol, un congres al arendaşilor. Au luat parte peste top de invitaţi. In urma discuţiunilor urmate, congre­sul a luat următoarele decisiuni cu a căror executare a însărcinat un comitet de 21 persoane: 1) Să intervie pe lingă ministerul de domenii să dea arendaşilor Statului să­­mînţa de care au nevoe pentru semă­nături de toamnă şi primăvară, iar să­­mînţa pe care arendaşii o au acum să o distribue la săteni. 2) Să se înfiinţeze un sindicat agricol din care să facă parte toţi agricultorii, sindicat a cărei menire să fie de a îm­bunătăţi starea­ agricolă şi de a micşora unele nevoi ale agricultorilor. 3) Să se înfiinţeze o Bancă agricolă care să vie în ajutorul agricultorilor de­oare­ce Banca existentă nu face faţă ne­voilor acestora 4) Să se înfiinţeze o societate de asi­gurare proprie pentru agricultori. Atît Banca Agricolă cit şi societatea de asigurare să se înfiinţeze numai de agricultori. Comitetul ales are însărcinare de a executa acum hotărîrea congresului in ce priveşte intervenţia pe lingă guvern în privinţa sămînţeî. Asupra celor­l­alte trei puncte, comi­tetul are însărcinarea de a le studia bine şi la Septembrie, cînd agricultorii vor fi convocaţi într’un congres general, să le supună memorii pentru a se lua re­­zoluţiuni definitive asupra lor.­ ­ Din Popeşti lac, Brociner Alexandra, Mateescu Sc. Constantin, Grigorescu Traian, Mihăilescu Gh., Porubschy Scarlat, Orzescu Constan­tin, Petculescu I. Nicolae, Ionescu M. Ion, Smîntînescu Aurelian, Cair, Gr. Dumitriu, Wecksler Matias, Bodnărescu M. Victor, Clovis Hanard si Constantinescu Toma.­­ Procesul lui Ion Pipa In ziua de 4 Iulie c. a avut loc, în corn. Popeşti, jud. Iaşi, solemnitatea dis­tribuirea premiilor la şcolarii silitori de la şcoala primară din acea comună. Sala era foarte frumos decorată. So­lemnitatea se deschide prin obicinuitul „Marş regal" cîntat în cor de elevi, sub conducerea învăţătorului P. Pomi­leanu. După aceasta un frumos discurs se ţinu de învăţător, arătînd importanţa şcoalei, datoriile părinţilor către copiii lor şi in­teresul ce trebue să pună cu toţii pen­tru ridicare acestei instituţiuni. Apoi mai multe poezii şi bucăţi în proză, foarte bine reuşite, fură recitate de cîţi­va elevi. D. Al. Mavrocordat, proprietarul mo­şiei Popeşti, răspunse­ l la discursul ţinut de d­r. Pomi­leanu, fugind în acelaşi timp administraţia comunală ca să pună mai mult interes pentru ca copiii săte­nilor să frecventeze şcoala mai regulat. In urmă s’a procedat la distribuirea pre­miilor. D. Mavrocordat a dăruit mai multe cărţi ca premii pentru elevi, iar pentru şcoală a dăruit uni teritom­­etru. Fapta d-lui Mavrocordat­­merită toată lauda. t )■:' ţi r' După căldura arzătoare a zilei de Luni şi o noapte nu tr­al puţin înăbuşi­toare, Marţi des de dimineaţă—singurul timp cînd poţi respira un aer curat şi răcoros — îmi îndrept paşii spre dealul Copoului. Grădina la aceste ore de dimineaţă e un adevărat paradis. Am respirat cu un adevărat nesaţir, aerul curat îmbălsămat de parfumul îm­bătător al florilor şi parcă simţiam că renasc sub această influenţă bine-făcă­­toare. Eri ,dimineaţă a cîntat muzica mili­­litară Şi datorită timpului frumos lumea lua cu asalt grădina. Observ d-nele: Viorica locot. Leca, o frumuseţe rîpitoare, căp. Tăutu foarte drăgălaşe, colonel Stamatopol, Albineţ, Manoliu, Cocea, căp. Vasiliu, d-l Müller, Gavriliu, Gr. Scorpan (Fălticeni), De­­metrescu, Olga Ianov, Arbore, major Benescu. D-rele : Diamandy, Mărioara Cerchez, Chesim, Alexandrina Mavrodi, Laura Stamatopol, cît se poate de simpatică, Pilescu, Ivanovici, Paladi, colonel Ga­lerie, Cerne, Caranfil, Filomela Simio­­nescu, Nebuneli, Hrisoscoliu, Albineţ, Renescu. S’a conferit medalia Răsplata muzicei pentru învăţămîntul primar : Clasa I,­­d-lor A. Colom­an, V. Gr. Bor­­govan şi N. Cosăcescu, profesori de la şcoala normală de institutori din Bucu­reşti, şi d-nei Hrisi Th. Lupescu, foastă institutoare în Severin, actualmente pen­sionară ; Clasa II, d-lor M. Chiricescu, învăţă­tor la şcoala din comuna Topeşti, jude­ţul Gorj; I. Dumitriu, institutor la şcoala primară No. 2 de băeţi, din Păcurari­­Iaşi, şi V- Lohan, fost învăţător în co­muna Buciumi, judeţul Iaşi.­ ­ ■. Au fost admişi în anul I-ia al şcoalei de poduri şi şosele, secţiunea ingineri­lor următorii elevi: Tudor Ioan, Herman Leibu, Enăceanu Anighel, Christea Constantin, Radovici Gh. Alexandru, Papadopol Al., Enacovici Titus, Sterian Ion, Giuorghiu V.Ion, Cam­­bureanu V. Vasile, Muzicescu G Nico­Luni s’a judecat înaintea curţei de A­­pel în secţiuni unite, procesul lui Ion Pipa şi a complicilor săi Vasile Lupu Ferariu, Iorgu Budău, Dimitrie Budan, Gh. Bucur şi V. Paiu, acuzaţi pentru un furt săvîrşit la evreul Iţic Cotiugariu, din comuna Fîntînele, încă de la orele 12 sălile palatului Administrativ erau Înţesate de lume, nu mai puţin şi sala Curţei de Apel era plină de curioşi care aşteptau cu nerăb­dare apariţia faimosului ucigaş. Poliţia şi armata ţineau­ cu mare gre­utate ordinea publică. La orele 2 p. m., se începe procesul lui Pipa. Curtea era compusă din d-nui: Grigo­­riu, preşedinte, Roiu şi Suţu, membrii. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Sadoveanu. Partea civilă era reprezentată prin d. avocat Manu. Apararea era representată prin d. a­­vocat Mandrea. Preşedintele dă ordin să se introducă acuzaţii. La intrarea lui Pipa se produce un murmur şi mişcare în auditor. D. Suţu, membru, dă citire dosarului in care se spune toate mărturisirile, con­­cluziunile şi modul cum Pipa şi banda ei au făcut o spargere la evreul Iţic .Cotiugariu, din Fîntînele, în una din nop­ţile lunei Ianuar 1898. Tot în acest dosar se găsesc mărtu­riile acuzaţilor prin care zic că după ce a dispărut Pipa, dînşii au fost maltrataţi ca să mărturisească culpabilitatea lor, aşa au depus înaintea Tribunalului de Bucureşti. Declaraţia unui jandarm contrazice de­punerile lor. Se dă cuvîntul d-luî procuror Sado­veanu. D-sa îşi începe rechizitorul prin a a­­rata modul cum Pipa a făcut spargerea, modul cum a scăpat şi declaraţia pe care a făcut-o la Bucureşti, prin care dinsul declară că nici nu cunoaşte pe compli­cii lui. D. Procuror roagă, pe d. preşedinte, să întrebe pe Pipa ce a mărturisit la instrucţie relativ la nişte haine ce a vă­zut la Gh. Bucur. Preş. Pipa, ce ştii despre haine ? Pipa. Am fost întrebat dacă am vă­zut hainele la Bucur şi am răspuns că le-am văzut dar nu ştiu de unde le avea. D.­­procuror roagă pe d. preşedinte să întrebe pe Pipa dacă cunoaşte pe acei ce sunt complicii lui. Pipa. Nul cunosc. Preş. Iţi aduci aminte dacă ai făcut hoţia de care eşti acuzat? Pipa. Nu ştiu nimic. D. procuror Savodeanu care pină la a­­ceste răspunsuri a lui Pipa îşi făcea re­chizitorul foarte liniştit, înfuriat de mo­dul neruşinat cu care acuzatul tăgăduia faptele sale Începe a învinovăţi pe Pipa nu numai de hoţie dar încă şi de un neruşi­nat care caută sa ascundă adevărul Apoi d-sa scoate o scrisoare scrisă de Pipa în timpul cînd era în penitenciarul din locali­tate unui aresta­t, tratîndu-l de cumetre Gheorghe, în care scrisoare dinsul îl fă­cea cunoscut că fiind întrebat de di­rectorul penitenciarului ce ştie relativ la furtul din Fîntînele, dinsul a res­­puns că nu ştie nimic. Iată şi scrisoarea în extenzo: Cumetre Gheorghe. A venit directorul penitenciarului la mine. I-am spus că nu ştiu nimic. Am mai spus că numai cinci luni am mai stat în serviciul lui Alexandrescu şi nu în 98, ci în 97. Am mai spus c’am fost bătut. Să ştii că la casa noastră nu s’a găsit nimic. Ion Pipa D. Procuror se întreabă cum, dacă din­sul nu cunoaşte pe complicii sei, atunci cum se explică faptul că a scris la Gh. Bucur, căci numai pe Bucur dintre a­­cuzaţi îl chiamă Gheorghe. Dar dinsul a fost prins de directorul penitenciarului tocmai cînd aruncase scri­soarea pe fereastră. Preş. Pentru ce ai scris şi cum ţi’ai procurat creion? Pipa. Aşa mi-a venit mie să scriu şi creionul l-am avut de la procurorul din Bucureşti. D. procuror mai arată că lucrurile ca­re s’au furat de la Iţic Cotiugariu s’au găsit la complicii lui Pipa. D-lor, zice d-sa, dacă nu avem dovezi puternice de culpabilitatea lor, apoi a­­cele care le avem sunt destul de temei­nice pentru a dovedi vinovăţia lor. De aceea cer admiterea apelului cu aplicarea art 310, al. II, cu 40 din co­dul penal pentru V. L. Ferariu, I. Bu­dan, D. Budan, Gh. Bucur şi V. Paiu , iar pentru Pipa art. 50 și 63 ca minor. Se dă cuvîntul părței civile reprezen­tată prin d. avocat Manu. D-Sa începe pledoaria prin a arăta că V. L. Ferariu, Bucur şi I. Budan, au mai fost condemnaţi pentru furt. Citeşte o declaraţie a lui Gh. Bucur prin care acesta zice că bucăţile de fer găsite la dînsul au fost găsite de dinsul înaintea casei, dar cît priveşte pentru cele 25 pachete de tutun şi o hârtie de ţigară nu ştie nimic. D-sa mai citeşte o declaraţie a lui V. L. Ferariu care a spus că într’adevăr au furat, dar planul a fost dat de Pipa. D-sa roagă curtea să ţie seamă de aceste mărturisiri care sunt de o mare importanţă, şi faţă cu pagubele suferite de Iție Cotiugariu d-sa declară că s’a constituit parte civilă 1000 lei. Se dă cuvîntul apărărei representată prin d. avocat Mandrea. D. Mandrea într’o călduroasă cuvîn­­tare arată meritul lui Pipa de a fi măr­turisit ceea ce a făcut, dar ce n’a făcut nu poate mărturisi. De­oare­ce judecată nu aduce probe că lucrurile au fost fu­rate ei nu sunt vinovaţi. D-sa face apel la înţălepciunea curţei rugîndu-se să ţie seamă de cînd acuzaţii stau în închisoare. Curtea trece în deliberare. Un incident După ce curtea trecuse în deliberare evreul Iţie Cotiugariu adresează cîte­va cuvinte lui Pipa. Pipa la aceste cuvinte ca şi cînd ar fi fost muşcat de un şarpe răspunde: Taci măi jidane că te omor aici. D. procuror Sadoveanu care din in­­tîmplare se afla în sală Îi spune lui Pipa că are ac de cojocul lui, îl pune trei luni să nu mînlnce. Imediat d. procuror a dat ordin să se izoleze pe Pipa. După o deliberare de aproape jumătate de oră, curtea intră în sală. Sentinţa D. Preşedinte Grigoriu citeşte sentin­ţa curtei. Curtea admite apelul primului procuror. Curtea condamnă pe V. L. Ferariu, Gh. Bucur, I. Budan, D. Budan şi V. Puiu la cîte un an închisoare cu circumstan­ţe atenuante. Cazul lor este prevăzut de art. 310 din codul penal. Cit priveşte pe Ion Pipa cazul lui este prevăzut de­ art. 50 şi 63 ca minor. Cur­tea condamnă pe Ion Pipa la trei luni închisoare , iar pe toţi solidari la 500 lei despăgubiri lui Iţic Cotiugariu. Aleman „Opinia“ la Strunga Duminică seara a avut loc la Strunga, băile de sub proprietatea d-lui dr. Ma­­nolescu, un bal dat în sala de dans, fru­mos împodobită şi iluminată cu electri­citate. Dansul a început pe la orele 9 şi ju­mătate in sunetul unei muzici din Bucu­reşti de sub conducerea d-luî Panaitescu. In timpul balului, nişte tineri cari se aflau acolo, a dat o mică reprezentaţie, care a reuşit pe deplin. Observ d-nele: dr. Bogdan, Grigoriu, Duca, Teodorescu, Alevra, Smîdu, Tes­­saro, Alexandrescu, Cocolia, Ballif, Dem­­binschi, Mille, N. A. Bogdan, Zamfires­­cu, Motăş, Litarşevschi, Olănescu, Cucu, Turbure. D-rele Eugenie Ballif, Tessaro, Mănescu, Calcantraur, Ionescu, Stoe­­nescu. Direcţiunea societăţei pentru ilumina­rea oraşului cu electricitate a răspuns adresei primăriei prin care aceasta cerea de la numita direcţiune să-şi recruteze personalul dintre Romînî, că acest lucru e foarte greu, de­oare­ce trebuesc oa­meni specialişti. Cu toate acestea va că­uta pentru viitor să se conformeze ce­­rerei, formînd specialişti Romînî. „ Aflăm cu multă părere de rău că e­­minentul nostru concetăţean, d. A. D. Heiban, s’a îmbolnăvit într’un mod grav la Slănic. Urăm d-lui A. D. Heiban cea mai grabnică însănătoşire. X BIBLIOGRAFIE Primim la redacţie: Pelagra în Ro­­mînia, conferinţa ţinută la al IlI-lea con­gres al asociaţiunei generale a medici­lor din ţară, de d. dr. I. Neagoe, fost medic primar al eforiei spitalelor civile. Astăzi,­licitaţiunea fixată pentru aren­darea unui număr de 26 moşii ale Sta­tului n’a dat nici un rezultat, neprezen­­tîndu-se nici un concurent serios. Locuitorii din comunele Stinca, Câr­piţi­ şi din împrejurimile Iaşului s’au în­scris astăzi la primăria din Copou pen­tru cumpărarea loturilor de pe moşia Cîrlig. „ D. prefect al judeţului a dispus aşe­zarea unei linii telefonice între oraşul nostru şi comunele Ungheni, Holboca şi Bosia, şi aflăm că această linie va fi ina­ugurată chiar în cursul acestei septămîni.­­ Focul din str. Veche Astă-noapte pe la oarele 3, un puter­nic incendiu isbucni în str. Veche, la ca­­sele cu No. 24, proprietatea evreului O­­sias Marcovici. Străzile de prin prejur erau luminate de limbile de foc ce se ridicau în aer. Cînd sosiră pompierii, aproape întreaga clădire, compusă din două etaje, era în flăcări. ULTIMA ORA — Serviciul special al Opiniei — Paris 21 Iulie Figaro publică mai multe scri­sori inedite ale lui Dreyfus, adre­sate Camerei şi Senatului, pro­­testînd de nevinovăţia sa şi cerind să se facă lumină. Asemenea pu­blică depunerile lui Roget, Gonse şi Bertulus.. Acesta combate acu­zaţia lui Roget. L’Frdlaire anunţă că succesorul lui Negrier va fi designat as­­ta­zi. Le Matin zice că Dreyfus va cita 25 martori, între cari pe Le­­brun Renault, Freystaetter şi Hart­man. Viena, 21 Iulie. Fremdenblatt arata că nu se poate vorbi despre eşuarea conferinţei pa­ce, ci mai dagrabă că rezultatele nu pot fi încă definite prin faptul că mai multe state n’au semnat con­venţiile. Declaraţiile lor nu pot fi privite ca refuz, pentru că aceste State îşi rezervă facultatea adesiu­­nnei pană la 31 Decembre. Paris 19 Iulie D. Pouis a făcut cunoscut con­siliului la Eliseu respunsul d-lui Mazeau, care nu se află in Paris de mai multe zile, la cererea de explicaţii in privinţa intervie­­wu­lui apărut in Echo de Paris în care se zice că h­otărîrea curţei de Casaţie nu limitează de loc procesul de la Rennes. Din acest respuns resultă că conversaţia pu­blicată nu era destinată publi­­cităţeî. Ea a fost reprodusă in mod neexact şi i s’a dat o însem­nătate ce nu avea. Bruxeela 21 Iulie Cabinetul şi-a dat demisiunea în urma votului comisiunei e­­lectorale. D. de Sinet de Nayer va fi probabil însărcinat cu for­marea noului minister. Bruxela 21 Iulie D. de Sinet de Nayer este însărcinat de a forma noul cabinet. D-sa a cerut un termin de două zile pentru îndeplini­rea misiuneî ce i s’a încredințat. Londra, 21 Iulie. In camera comunelor, d. Brodrick subsecretar de stat parlamentar, de­clară că schimbul documentelor pri­vitoare la conferința de pace se va publica precît se va putea maî cu­­rînd, dar este de temut­­ că­ nu se va distribui înainte de închiderea parlamentului. New-York 21 Iulie. In urma furtunei de la 16 Iu­lie trei vase s’au scufundat în raza de la Saint-Domingue, iar echipa­jele lor s’a înecat. Madrid 21 Iulie Generalii Pareau şi Torai au­ jus­tificat Înaintea consiliului suprem de resboiu predarea Santiagului prin lipsa de mijloace defensive şi prin boalele de care sufereau soldaţii. Generalul Blanco afirmă că el a recomandat necontenit resistenţa, dar că generalul Torai a capitulat fără ordinul său. La 1 Septembrie stil nou se deschide la Cernăuţi un pensionat francez de d-şoare. In această instituţiune se va preda limba franceză atît cît şi limba germană, iar cit pentru piano va fi pre­dat cu o deosebită îngrijire, de o profe­soară diplomată a Conservatorului din Viena. Un curs de limba Romină va fi orga­­nisat pentru elevele care ar dori să în­veţe această limbă. Persoanele care doresc a lua informa­­ţiune, li se vor trimite prospektusul. 24—1 Cernăuţi, Franzensgasse 12. Doctor L. GHELERTER De la Copou­ X X­X are onoare a anunţa că s’a stabilit în a­­cest oraş STR. PRIMĂRIEI 13 Ungă „Pomul Verdeu şi dă consultaţiuni în toate zilele de la: 8 10 dim. şi 2—4 după amiază Pentru să­râie Consultaţii gratuite D-r M. Bayer -Strada Goliei No. 52.—In aceiaşi carS cu Tipografia „Miron Costin". Consultaţii de la 80 £^10­ £ si de la 2—4 27—20 ÎTJacpes Wassermann MEDIC-ROMÎN ALTE WIESE. „BLAUERSCHLÜSSEL„ i.-- un-mum Comandamentul Corpului 4 Armată PUBLICAŢIE Se face cunoscut că în ziua de 20 August 1899, ora 10 dimineaţa se va ţine licitaţie publică, atît la Comandamentul Corpului 4 Armată din Iaşi, cît şi la acele ale Diviziilor Roman şi Botoşani precum şi la fie­care garnizoană în parte, pentru aprovisionarea furagiului necesar pe timpul de la 1 Septembrie 1899 la 1 Octombrie 1900, după cum se prevede în tabloul de mai jos : Licitaţiile se vor ţine prin oferte sigilate in conformitate cu art. 68—79 din legea comptabilitaţei publice. Supra­licitaţii nu se vor ţine, nici oferte posterioare licitaţii nu se vor admite. Cadtul de sarcine ce stabileşte condiţiunile relative acestei întreprinderi se poate vedea în toate zilele lucrătoare de la oarele 8—11 a. m. şi 2—5 p. m. la fie­care din garnizoanele prevăzute în tabelul cuprins în corpul acestei publicaţii. Doritorii de a lua în antrepriză predarea de furaje notate, sunt rugaţi a se presenta la licitaţie In ziua şi ora fixată însoţiţi fiind de oferte închise şi ga­ranţia de 10°/o din valoarea cantităţilor ce voesc a oferta, şi in modul următor: La Iaşi pentru toate garnizoanele: « Botoşani, pentru garnizoana Botoşani, Bacau, « Peatra-Neamtţ, Fălticeni, Dorohoi,­­ Roman, pentru garnizoana Roman, Vaslui şi Birlad şi la fie­care gar­nizoană In parte numai pentru cantităţile necesare acele­ garnizoane. No. 23055 Intendentul Corpului 4 Armată 19 Iunie, 1899. M. I. Petrovici Garnizoanele PUR­AGIUL INCHILOGRAME Observaţii:­N Orz Ovăz Paie Porumb Presat Nepresat Iași 1358000 60000 979000 850000 23000 Botoșani 1003000 61000 704000 644000 S 2 Bacău 695000 20000 510000 4500006,­g Peatra-Neamț 25600 20500 15400 a. Fălticeni 54000 44000 46000 Dorohoi 48600 26300 5000 25200 CD­­+-P Roman 1531000 1185600 82000 7500 ca ca 0 5® . Vaslui 39000 15000 12000 27000 Blrlad 1761000 9100013179001133000 CA GO 5 ® g Husi 18300 14300 11000 .S c p. Total : 6533500 27330047923003283600 30500 l e X

Next