Opinia, iulie 1899 (Anul 3, nr. 48-73)
1899-07-22 / nr. 65
OPINIA Focul luă naştere de la chiriaşul Heinrich Pauker, ce’ locuia în etajul’ de sus. Apoi se comunică şi la etajul al doilea, întreaga clădire cu No. 24 compusă din 12 odăi a ars. Acele odăi erau locuite, etajul întăi de proprietar şi Heinrich Paucker, etajul al doilea de Eda Finchelstein cu magazin de pălării, M. L. Mendelsohn magazin de haine și Boris Braun magazin de cismărie. Casele acestea sunt asigurate la «Dacia». Din str. Veche focul se comunică la casele cu Nr. 8 din str. Armeană, compuse din 6 odăi, tot proprietatea lui Osias Marcovici. Casele acestea erau ocupate de d. D. Handoca, și sunt asigurate tot la «Dacia». Focul se comunică în urmă la casele cu No. 22 din str. Veche, proprietatea lui Hunia, asigurate la «Dacia», apoi la No. 26 locuită de d. I. Buicliu, proprietatea sa. La aceste case a ars numai pe jumătate de acoperemînt, fiind stricat mai mult de pompieri, pentru a împedeca întinderea focului. Incepindu-se cercetările, d. procuror Stoenescu a ordonat arestarea evreicei Dora Baron, servă la d. Paucker, pentru că nu vroia să dea nici o lămurire exactă asupra causei incendiului. 3 ULTIME INFORMAŢII In Bucureşti s’a ţinut la hotel Bristol, un congres al arendaşilor. Au luat parte peste top de invitaţi. In urma discuţiunilor urmate, congresul a luat următoarele decisiuni cu a căror executare a însărcinat un comitet de 21 persoane: 1) Să intervie pe lingă ministerul de domenii să dea arendaşilor Statului sămînţa de care au nevoe pentru semănături de toamnă şi primăvară, iar sămînţa pe care arendaşii o au acum să o distribue la săteni. 2) Să se înfiinţeze un sindicat agricol din care să facă parte toţi agricultorii, sindicat a cărei menire să fie de a îmbunătăţi starea agricolă şi de a micşora unele nevoi ale agricultorilor. 3) Să se înfiinţeze o Bancă agricolă care să vie în ajutorul agricultorilor deoarece Banca existentă nu face faţă nevoilor acestora 4) Să se înfiinţeze o societate de asigurare proprie pentru agricultori. Atît Banca Agricolă cit şi societatea de asigurare să se înfiinţeze numai de agricultori. Comitetul ales are însărcinare de a executa acum hotărîrea congresului in ce priveşte intervenţia pe lingă guvern în privinţa sămînţeî. Asupra celorlalte trei puncte, comitetul are însărcinarea de a le studia bine şi la Septembrie, cînd agricultorii vor fi convocaţi într’un congres general, să le supună memorii pentru a se lua rezoluţiuni definitive asupra lor. Din Popeşti lac, Brociner Alexandra, Mateescu Sc. Constantin, Grigorescu Traian, Mihăilescu Gh., Porubschy Scarlat, Orzescu Constantin, Petculescu I. Nicolae, Ionescu M. Ion, Smîntînescu Aurelian, Cair, Gr. Dumitriu, Wecksler Matias, Bodnărescu M. Victor, Clovis Hanard si Constantinescu Toma. Procesul lui Ion Pipa In ziua de 4 Iulie c. a avut loc, în corn. Popeşti, jud. Iaşi, solemnitatea distribuirea premiilor la şcolarii silitori de la şcoala primară din acea comună. Sala era foarte frumos decorată. Solemnitatea se deschide prin obicinuitul „Marş regal" cîntat în cor de elevi, sub conducerea învăţătorului P. Pomileanu. După aceasta un frumos discurs se ţinu de învăţător, arătînd importanţa şcoalei, datoriile părinţilor către copiii lor şi interesul ce trebue să pună cu toţii pentru ridicare acestei instituţiuni. Apoi mai multe poezii şi bucăţi în proză, foarte bine reuşite, fură recitate de cîţiva elevi. D. Al. Mavrocordat, proprietarul moşiei Popeşti, răspunse l la discursul ţinut de dr. Pomileanu, fugind în acelaşi timp administraţia comunală ca să pună mai mult interes pentru ca copiii sătenilor să frecventeze şcoala mai regulat. In urmă s’a procedat la distribuirea premiilor. D. Mavrocordat a dăruit mai multe cărţi ca premii pentru elevi, iar pentru şcoală a dăruit uni teritometru. Fapta d-lui Mavrocordatmerită toată lauda. t )■:' ţi r' După căldura arzătoare a zilei de Luni şi o noapte nu tral puţin înăbuşitoare, Marţi des de dimineaţă—singurul timp cînd poţi respira un aer curat şi răcoros — îmi îndrept paşii spre dealul Copoului. Grădina la aceste ore de dimineaţă e un adevărat paradis. Am respirat cu un adevărat nesaţir, aerul curat îmbălsămat de parfumul îmbătător al florilor şi parcă simţiam că renasc sub această influenţă bine-făcătoare. Eri ,dimineaţă a cîntat muzica mililitară Şi datorită timpului frumos lumea lua cu asalt grădina. Observ d-nele: Viorica locot. Leca, o frumuseţe rîpitoare, căp. Tăutu foarte drăgălaşe, colonel Stamatopol, Albineţ, Manoliu, Cocea, căp. Vasiliu, d-l Müller, Gavriliu, Gr. Scorpan (Fălticeni), Demetrescu, Olga Ianov, Arbore, major Benescu. D-rele : Diamandy, Mărioara Cerchez, Chesim, Alexandrina Mavrodi, Laura Stamatopol, cît se poate de simpatică, Pilescu, Ivanovici, Paladi, colonel Galerie, Cerne, Caranfil, Filomela Simionescu, Nebuneli, Hrisoscoliu, Albineţ, Renescu. S’a conferit medalia Răsplata muzicei pentru învăţămîntul primar : Clasa I,d-lor A. Coloman, V. Gr. Borgovan şi N. Cosăcescu, profesori de la şcoala normală de institutori din Bucureşti, şi d-nei Hrisi Th. Lupescu, foastă institutoare în Severin, actualmente pensionară ; Clasa II, d-lor M. Chiricescu, învăţător la şcoala din comuna Topeşti, judeţul Gorj; I. Dumitriu, institutor la şcoala primară No. 2 de băeţi, din PăcurariIaşi, şi V- Lohan, fost învăţător în comuna Buciumi, judeţul Iaşi. ■. Au fost admişi în anul I-ia al şcoalei de poduri şi şosele, secţiunea inginerilor următorii elevi: Tudor Ioan, Herman Leibu, Enăceanu Anighel, Christea Constantin, Radovici Gh. Alexandru, Papadopol Al., Enacovici Titus, Sterian Ion, Giuorghiu V.Ion, Cambureanu V. Vasile, Muzicescu G NicoLuni s’a judecat înaintea curţei de Apel în secţiuni unite, procesul lui Ion Pipa şi a complicilor săi Vasile Lupu Ferariu, Iorgu Budău, Dimitrie Budan, Gh. Bucur şi V. Paiu, acuzaţi pentru un furt săvîrşit la evreul Iţic Cotiugariu, din comuna Fîntînele, încă de la orele 12 sălile palatului Administrativ erau Înţesate de lume, nu mai puţin şi sala Curţei de Apel era plină de curioşi care aşteptau cu nerăbdare apariţia faimosului ucigaş. Poliţia şi armata ţineau cu mare greutate ordinea publică. La orele 2 p. m., se începe procesul lui Pipa. Curtea era compusă din d-nui: Grigoriu, preşedinte, Roiu şi Suţu, membrii. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Sadoveanu. Partea civilă era reprezentată prin d. avocat Manu. Apararea era representată prin d. avocat Mandrea. Preşedintele dă ordin să se introducă acuzaţii. La intrarea lui Pipa se produce un murmur şi mişcare în auditor. D. Suţu, membru, dă citire dosarului in care se spune toate mărturisirile, concluziunile şi modul cum Pipa şi banda ei au făcut o spargere la evreul Iţic .Cotiugariu, din Fîntînele, în una din nopţile lunei Ianuar 1898. Tot în acest dosar se găsesc mărturiile acuzaţilor prin care zic că după ce a dispărut Pipa, dînşii au fost maltrataţi ca să mărturisească culpabilitatea lor, aşa au depus înaintea Tribunalului de Bucureşti. Declaraţia unui jandarm contrazice depunerile lor. Se dă cuvîntul d-luî procuror Sadoveanu. D-sa îşi începe rechizitorul prin a arata modul cum Pipa a făcut spargerea, modul cum a scăpat şi declaraţia pe care a făcut-o la Bucureşti, prin care dinsul declară că nici nu cunoaşte pe complicii lui. D. Procuror roagă, pe d. preşedinte, să întrebe pe Pipa ce a mărturisit la instrucţie relativ la nişte haine ce a văzut la Gh. Bucur. Preş. Pipa, ce ştii despre haine ? Pipa. Am fost întrebat dacă am văzut hainele la Bucur şi am răspuns că le-am văzut dar nu ştiu de unde le avea. D.procuror roagă pe d. preşedinte să întrebe pe Pipa dacă cunoaşte pe acei ce sunt complicii lui. Pipa. Nul cunosc. Preş. Iţi aduci aminte dacă ai făcut hoţia de care eşti acuzat? Pipa. Nu ştiu nimic. D. procuror Savodeanu care pină la aceste răspunsuri a lui Pipa îşi făcea rechizitorul foarte liniştit, înfuriat de modul neruşinat cu care acuzatul tăgăduia faptele sale Începe a învinovăţi pe Pipa nu numai de hoţie dar încă şi de un neruşinat care caută sa ascundă adevărul Apoi d-sa scoate o scrisoare scrisă de Pipa în timpul cînd era în penitenciarul din localitate unui arestat, tratîndu-l de cumetre Gheorghe, în care scrisoare dinsul îl făcea cunoscut că fiind întrebat de directorul penitenciarului ce ştie relativ la furtul din Fîntînele, dinsul a respuns că nu ştie nimic. Iată şi scrisoarea în extenzo: Cumetre Gheorghe. A venit directorul penitenciarului la mine. I-am spus că nu ştiu nimic. Am mai spus că numai cinci luni am mai stat în serviciul lui Alexandrescu şi nu în 98, ci în 97. Am mai spus c’am fost bătut. Să ştii că la casa noastră nu s’a găsit nimic. Ion Pipa D. Procuror se întreabă cum, dacă dinsul nu cunoaşte pe complicii sei, atunci cum se explică faptul că a scris la Gh. Bucur, căci numai pe Bucur dintre acuzaţi îl chiamă Gheorghe. Dar dinsul a fost prins de directorul penitenciarului tocmai cînd aruncase scrisoarea pe fereastră. Preş. Pentru ce ai scris şi cum ţi’ai procurat creion? Pipa. Aşa mi-a venit mie să scriu şi creionul l-am avut de la procurorul din Bucureşti. D. procuror mai arată că lucrurile care s’au furat de la Iţic Cotiugariu s’au găsit la complicii lui Pipa. D-lor, zice d-sa, dacă nu avem dovezi puternice de culpabilitatea lor, apoi acele care le avem sunt destul de temeinice pentru a dovedi vinovăţia lor. De aceea cer admiterea apelului cu aplicarea art 310, al. II, cu 40 din codul penal pentru V. L. Ferariu, I. Budan, D. Budan, Gh. Bucur şi V. Paiu , iar pentru Pipa art. 50 și 63 ca minor. Se dă cuvîntul părței civile reprezentată prin d. avocat Manu. D-Sa începe pledoaria prin a arăta că V. L. Ferariu, Bucur şi I. Budan, au mai fost condemnaţi pentru furt. Citeşte o declaraţie a lui Gh. Bucur prin care acesta zice că bucăţile de fer găsite la dînsul au fost găsite de dinsul înaintea casei, dar cît priveşte pentru cele 25 pachete de tutun şi o hârtie de ţigară nu ştie nimic. D-sa mai citeşte o declaraţie a lui V. L. Ferariu care a spus că într’adevăr au furat, dar planul a fost dat de Pipa. D-sa roagă curtea să ţie seamă de aceste mărturisiri care sunt de o mare importanţă, şi faţă cu pagubele suferite de Iție Cotiugariu d-sa declară că s’a constituit parte civilă 1000 lei. Se dă cuvîntul apărărei representată prin d. avocat Mandrea. D. Mandrea într’o călduroasă cuvîntare arată meritul lui Pipa de a fi mărturisit ceea ce a făcut, dar ce n’a făcut nu poate mărturisi. Deoarece judecată nu aduce probe că lucrurile au fost furate ei nu sunt vinovaţi. D-sa face apel la înţălepciunea curţei rugîndu-se să ţie seamă de cînd acuzaţii stau în închisoare. Curtea trece în deliberare. Un incident După ce curtea trecuse în deliberare evreul Iţie Cotiugariu adresează cîteva cuvinte lui Pipa. Pipa la aceste cuvinte ca şi cînd ar fi fost muşcat de un şarpe răspunde: Taci măi jidane că te omor aici. D. procuror Sadoveanu care din intîmplare se afla în sală Îi spune lui Pipa că are ac de cojocul lui, îl pune trei luni să nu mînlnce. Imediat d. procuror a dat ordin să se izoleze pe Pipa. După o deliberare de aproape jumătate de oră, curtea intră în sală. Sentinţa D. Preşedinte Grigoriu citeşte sentinţa curtei. Curtea admite apelul primului procuror. Curtea condamnă pe V. L. Ferariu, Gh. Bucur, I. Budan, D. Budan şi V. Puiu la cîte un an închisoare cu circumstanţe atenuante. Cazul lor este prevăzut de art. 310 din codul penal. Cit priveşte pe Ion Pipa cazul lui este prevăzut de art. 50 şi 63 ca minor. Curtea condamnă pe Ion Pipa la trei luni închisoare , iar pe toţi solidari la 500 lei despăgubiri lui Iţic Cotiugariu. Aleman „Opinia“ la Strunga Duminică seara a avut loc la Strunga, băile de sub proprietatea d-lui dr. Manolescu, un bal dat în sala de dans, frumos împodobită şi iluminată cu electricitate. Dansul a început pe la orele 9 şi jumătate in sunetul unei muzici din Bucureşti de sub conducerea d-luî Panaitescu. In timpul balului, nişte tineri cari se aflau acolo, a dat o mică reprezentaţie, care a reuşit pe deplin. Observ d-nele: dr. Bogdan, Grigoriu, Duca, Teodorescu, Alevra, Smîdu, Tessaro, Alexandrescu, Cocolia, Ballif, Dembinschi, Mille, N. A. Bogdan, Zamfirescu, Motăş, Litarşevschi, Olănescu, Cucu, Turbure. D-rele Eugenie Ballif, Tessaro, Mănescu, Calcantraur, Ionescu, Stoenescu. Direcţiunea societăţei pentru iluminarea oraşului cu electricitate a răspuns adresei primăriei prin care aceasta cerea de la numita direcţiune să-şi recruteze personalul dintre Romînî, că acest lucru e foarte greu, deoarece trebuesc oameni specialişti. Cu toate acestea va căuta pentru viitor să se conformeze cererei, formînd specialişti Romînî. „ Aflăm cu multă părere de rău că eminentul nostru concetăţean, d. A. D. Heiban, s’a îmbolnăvit într’un mod grav la Slănic. Urăm d-lui A. D. Heiban cea mai grabnică însănătoşire. X BIBLIOGRAFIE Primim la redacţie: Pelagra în Romînia, conferinţa ţinută la al IlI-lea congres al asociaţiunei generale a medicilor din ţară, de d. dr. I. Neagoe, fost medic primar al eforiei spitalelor civile. Astăzi,licitaţiunea fixată pentru arendarea unui număr de 26 moşii ale Statului n’a dat nici un rezultat, neprezentîndu-se nici un concurent serios. Locuitorii din comunele Stinca, Cârpiţi şi din împrejurimile Iaşului s’au înscris astăzi la primăria din Copou pentru cumpărarea loturilor de pe moşia Cîrlig. „ D. prefect al judeţului a dispus aşezarea unei linii telefonice între oraşul nostru şi comunele Ungheni, Holboca şi Bosia, şi aflăm că această linie va fi inaugurată chiar în cursul acestei septămîni. Focul din str. Veche Astă-noapte pe la oarele 3, un puternic incendiu isbucni în str. Veche, la casele cu No. 24, proprietatea evreului Osias Marcovici. Străzile de prin prejur erau luminate de limbile de foc ce se ridicau în aer. Cînd sosiră pompierii, aproape întreaga clădire, compusă din două etaje, era în flăcări. ULTIMA ORA — Serviciul special al Opiniei — Paris 21 Iulie Figaro publică mai multe scrisori inedite ale lui Dreyfus, adresate Camerei şi Senatului, protestînd de nevinovăţia sa şi cerind să se facă lumină. Asemenea publică depunerile lui Roget, Gonse şi Bertulus.. Acesta combate acuzaţia lui Roget. L’Frdlaire anunţă că succesorul lui Negrier va fi designat astazi. Le Matin zice că Dreyfus va cita 25 martori, între cari pe Lebrun Renault, Freystaetter şi Hartman. Viena, 21 Iulie. Fremdenblatt arata că nu se poate vorbi despre eşuarea conferinţei pace, ci mai dagrabă că rezultatele nu pot fi încă definite prin faptul că mai multe state n’au semnat convenţiile. Declaraţiile lor nu pot fi privite ca refuz, pentru că aceste State îşi rezervă facultatea adesiunnei pană la 31 Decembre. Paris 19 Iulie D. Pouis a făcut cunoscut consiliului la Eliseu respunsul d-lui Mazeau, care nu se află in Paris de mai multe zile, la cererea de explicaţii in privinţa interviewului apărut in Echo de Paris în care se zice că hotărîrea curţei de Casaţie nu limitează de loc procesul de la Rennes. Din acest respuns resultă că conversaţia publicată nu era destinată publicităţeî. Ea a fost reprodusă in mod neexact şi i s’a dat o însemnătate ce nu avea. Bruxeela 21 Iulie Cabinetul şi-a dat demisiunea în urma votului comisiunei electorale. D. de Sinet de Nayer va fi probabil însărcinat cu formarea noului minister. Bruxela 21 Iulie D. de Sinet de Nayer este însărcinat de a forma noul cabinet. D-sa a cerut un termin de două zile pentru îndeplinirea misiuneî ce i s’a încredințat. Londra, 21 Iulie. In camera comunelor, d. Brodrick subsecretar de stat parlamentar, declară că schimbul documentelor privitoare la conferința de pace se va publica precît se va putea maî curînd, dar este de temut că nu se va distribui înainte de închiderea parlamentului. New-York 21 Iulie. In urma furtunei de la 16 Iulie trei vase s’au scufundat în raza de la Saint-Domingue, iar echipajele lor s’a înecat. Madrid 21 Iulie Generalii Pareau şi Torai au justificat Înaintea consiliului suprem de resboiu predarea Santiagului prin lipsa de mijloace defensive şi prin boalele de care sufereau soldaţii. Generalul Blanco afirmă că el a recomandat necontenit resistenţa, dar că generalul Torai a capitulat fără ordinul său. La 1 Septembrie stil nou se deschide la Cernăuţi un pensionat francez de d-şoare. In această instituţiune se va preda limba franceză atît cît şi limba germană, iar cit pentru piano va fi predat cu o deosebită îngrijire, de o profesoară diplomată a Conservatorului din Viena. Un curs de limba Romină va fi organisat pentru elevele care ar dori să înveţe această limbă. Persoanele care doresc a lua informaţiune, li se vor trimite prospektusul. 24—1 Cernăuţi, Franzensgasse 12. Doctor L. GHELERTER De la Copou X XX are onoare a anunţa că s’a stabilit în acest oraş STR. PRIMĂRIEI 13 Ungă „Pomul Verdeu şi dă consultaţiuni în toate zilele de la: 8 10 dim. şi 2—4 după amiază Pentru sărâie Consultaţii gratuite D-r M. Bayer -Strada Goliei No. 52.—In aceiaşi carS cu Tipografia „Miron Costin". Consultaţii de la 80 £^10 £ si de la 2—4 27—20 ÎTJacpes Wassermann MEDIC-ROMÎN ALTE WIESE. „BLAUERSCHLÜSSEL„ i.-- un-mum Comandamentul Corpului 4 Armată PUBLICAŢIE Se face cunoscut că în ziua de 20 August 1899, ora 10 dimineaţa se va ţine licitaţie publică, atît la Comandamentul Corpului 4 Armată din Iaşi, cît şi la acele ale Diviziilor Roman şi Botoşani precum şi la fiecare garnizoană în parte, pentru aprovisionarea furagiului necesar pe timpul de la 1 Septembrie 1899 la 1 Octombrie 1900, după cum se prevede în tabloul de mai jos : Licitaţiile se vor ţine prin oferte sigilate in conformitate cu art. 68—79 din legea comptabilitaţei publice. Supralicitaţii nu se vor ţine, nici oferte posterioare licitaţii nu se vor admite. Cadtul de sarcine ce stabileşte condiţiunile relative acestei întreprinderi se poate vedea în toate zilele lucrătoare de la oarele 8—11 a. m. şi 2—5 p. m. la fiecare din garnizoanele prevăzute în tabelul cuprins în corpul acestei publicaţii. Doritorii de a lua în antrepriză predarea de furaje notate, sunt rugaţi a se presenta la licitaţie In ziua şi ora fixată însoţiţi fiind de oferte închise şi garanţia de 10°/o din valoarea cantităţilor ce voesc a oferta, şi in modul următor: La Iaşi pentru toate garnizoanele: « Botoşani, pentru garnizoana Botoşani, Bacau, « Peatra-Neamtţ, Fălticeni, Dorohoi, Roman, pentru garnizoana Roman, Vaslui şi Birlad şi la fiecare garnizoană In parte numai pentru cantităţile necesare acele garnizoane. No. 23055 Intendentul Corpului 4 Armată 19 Iunie, 1899. M. I. Petrovici Garnizoanele PURAGIUL INCHILOGRAME Observaţii:N Orz Ovăz Paie Porumb Presat Nepresat Iași 1358000 60000 979000 850000 23000 Botoșani 1003000 61000 704000 644000 S 2 Bacău 695000 20000 510000 4500006,g Peatra-Neamț 25600 20500 15400 a. Fălticeni 54000 44000 46000 Dorohoi 48600 26300 5000 25200 CD+-P Roman 1531000 1185600 82000 7500 ca ca 0 5® . Vaslui 39000 15000 12000 27000 Blrlad 1761000 9100013179001133000 CA GO 5 ® g Husi 18300 14300 11000 .S c p. Total : 6533500 27330047923003283600 30500 l e X