Opinia, august 1899 (Anul 3, nr. 74-98)

1899-08-05 / nr. 77

acel stăpin, şi neştiind că e vr’o plante cu numele de tirtan, ci, c’acest nume să atribue jidanului, mîntuind de tirguit— după listă, îşi aminteşte că are poruncă să ducă ş-un tirtan; deci, spune aceas­ta unul jidan, şi pleacă acasă împreună. Cînd stăpînă-sa SI ia socoteala, cerce­­tind lucrurile cumpărate, goleşte zimbi­­lul şi întreabă pe slugă : unde e tîrta­nul, Hristaki ? Aci, in bucătărie, cuco­niţă ; d’apoi nu l’ai pus in zimbil? Nu, c’o venit el singur, adă’l încoace! Cînd colo, se prezintă coşcogea jidan. D’apoi ce ai făcut nătărăule ? Pot dă, cuconiţă, eu, aista ştiu că se chiamă tirtan. Măăăi! da netot mai eşti ! Cum se făcu însă, că nici stăpî­­na nu ştia că jidanului i se zice şi tir­tan ; căci jidanilor mai mult pe la’ ţară li se zice şi tîrtani. Aşa că, din astă împrejurare, căpătară cunoştinţă de un fel de tirtan, sluga, iar de altfel de tir­tan, stăpîna. Cu mult haz mi-a istorisit această îm­prejurare Hristachi, omul ce, anul tre­cut, îl aveam in serviciu; era un fost răzeş din ţinutul Falciului -comuna Cur­teni, dintre acei cari au avut proces de pămint cu cucoana Aristiţa Mardare din Huşi. După cit­va timp—în serviciu la mi­ne, Hristachi, într’una din zile îmi fă­cu următoarea întrebare : Da nu mă cu­noştea!, cucoane Vasile ? Nu, pănă acum Hristachi.—Poi, m’ai învăţat carte in clasa I primară ; mi-ai fost profesor la Huşi în casele lui Vasilică Enachi de pe gu­­noiu; nu-ţi aduci aminte ? (aşa se che­maţi casele în cari era şcoala pri­mară de băeţi No. 2 din Huşi pe vre­mea aceea, vr’o 32 de ani in urmă). Era deja cărunt şi Hristachi.—După a­­ceastă descoperire, nu’l mai scoteam nici eu din d-le Hristachi, în vorbirea cu dinsul.—El fusese în ispita cu tîrtanul. V. Săghinescu E ! — Pleci, şi mă lași singur !.. E grozavă pentru mine hotărîrea ce ai luat, de a te duce să studiezi în altă țară. Peste o lună, cît de departe vom fi unul de altul! Ce mare desnădăjduire mă cuprinde, cînd mă gîndesc că nu te voi maî vedea apărînd zîmbitoare la fereastră, cînd mă gîndesc că nu voi maî putea admira o­­chii tăî frumoşi, dătători de fericire şi în cari se reflectează atîta drăgălăşie! Sunt fericit numai cînd te văd. Acum însă, cea mai crudă decepţie mă ame­ninţă , de a nu te maî vedea atîta vre­me. Ziua plecăreî tale, va fi o zi de du­rere, iar viaţa îmi va deveni o tortură. Numai poezia trecutului, de’mî va maî fi o mîngîere în momentele de liniște, cînd, retras de orî-ce sgomot, voî sta sin­gur, pentru a mă gîndi cu drag la tine. — Dar și atunci, grozăvia prezentului, mă va duce de sigur la desperare. Brg. GEOGRAFIE PITOREASCA Schitul Procop Prin împrejurimele mănăstirei Neamţ, ca excursiune şi distracţie , şi Procopu, căruia lumea monahă i-a consacrat un lung respect. Această localitate are şi a­­vantajul că fiind în apropiere, o poţi vi­zita şi pe jos, unde fără multă ocolire dai în o pădure antică de o frumuseţă demnă de cel maî măreţ model, îmbră­cată cu brazi de o talie atît de ridicată, în cît parte din ei nu s’ar putea com­para cu nici una din formele cele mai variate. Tot drmul nu’î de cît un tunel de verdeaţă, din care nouri odoranţî să înnalţă în aer, şi mii de arbori cu trun­chiuri măreţe desenate prin cercuri, lă­crămează fără să fie răniţi, esenţa cea mai perfectă şi reşina cea mai pură, iar florile atît de variate ce diferă prin for­me, parfumuri şi culori, sunt pentru ochi o adevărată sărbătoare. Scoborînd valea înclinată la încheerea muntelui, vezi un şipot înconjurat de la­­viţi, ce dă o apă atît de minunată—un adevărat liquid împărătesc; în acest re­­paos delicios stăm în o contemplaţie le­­noasă. De­odată sunetele clopotelor mă­­năstirea Neamţ mă smulse din această reverie, care sunete, purtate de limpe­­ze­­a aerului şi sonoritatea codrului, produse efectul cel mai dulce. Ele nu au o voce jalnică care să se asamene unui glas funebru; din contra, ele sună dulce, notele vin melodioase, pe urmă zgomotul se măreşte, dar acea armonie neegală are ceva de ceresc; no­tele e­iau numeroase, sonore, elocente, toate clopotele puse în mişcare era o i­­mensă sonerie în o religioasă veselie. Carilonul se amesteca cu gamele ce sue și scoboară. In fine, o adevărată muzică de­odată sonoră și dulce, la care ecoul codrului făcea un fel de acompaniment mai calm. Continuîndu mi calea spre schit, văzui în apropiere, pe coastă, un brad de o mărime colosală, pe care cerul îl trăs­nise. El acum era ca un schelet aerian, sprijinit pe braţele celorlalţi, la sînul că­rora s’a despărţit de viaţă. După cum se vede, acest decan al codrului s’a lup­tat, a murit mutilat, cu pîntecele spinte­cat, carbonizat şi a rămas tot pe picioare, acoperit de un linţoliu cenuşiu format de un muşchiu lînos, iar faţa, plină de nişte boabe transparente, reşinoase, în­tocmai ca sudoarea şi lacrimile ce apar în lupta agoniei, pe cari timpul le-a cristalizat. Creasta acestui martir e atît de difor­mată şi maltratată de furtuna ce a pre­cedat trăsnetul, în­cît îţi face efectul u­­nui condamnat, care, înainte de a fi e­­xecutat, i-ar smulge părul de pe cap. Pe cit e de sublimă natura, pe atît e de teribilă în mînia ei. Toţi arborii ce asistase la funerariile lui, par’că priveau şi astă­zi cu o durere, ce acompaniază tot­dea­una sublimul tris­teţe!, al morţei. Ei par atît de obosiţi a mai cultiva suvenirile acestei tristeţe în­cît la sosirea mea, mişcaţi de suflarea vîntuluî, pare că-şi făceau semn cu capul că a venit silvicultorul sau mai bine zis ofiţerul stărei civile, spre a da bilet de înmormîntare. Ajungînd la schit, în această linişte seculară, el are un aer picant de mister, nici un lux modern, nici o fragedă tine­­reţă.­­ Biserica e modestă, de o simplicitate constantă şi de o tristă arhitectură, cu un altar rustic ce imploară eternul, unde nişte candele solitare veghează sfîntul locaş; chiliele au devenit un adăpost vo­luptos al lăstunilor care clocesc în pace fructul amorului. Călugări sunt foarte puţini,—unul îmi vorbea în pilde ca Hristos ; el voea să’mî facă probă de ca­lităţi călugăreşti, altul era amator de le­­turghie, pe cînd superiorul în o politeţă de savant, ne trata cu cafele, dulceţî şi apă de la fîntîna cea cu patru plopi, pe care o păzesc ca nişte sentinele ca să nu o vrăjască Ielele sau Vîrcolacii. Iată că şi aici vezi cum galanteriile timpului se manifestează prin un progres de politeţă. Dr. Antoniu. Bîrlad «IM M—HI III' I 081 'THUf WMHHB—HMMMfll EDMOND DEMOLINS 17) Ang­loSS­axonii Programul indică deocamdată scopul care se urmăreşte : acest stabiliment se pune la dispoziţia tinerilor cari doresc să primească o formaţiune mai specială, pentru a complecta lacunele educaţiunii şcoalei. Observaţi totuşi că educaţiunea în şcoalele engleze este deja foarte prac­tică, după cît se ştie. (*) Intr-un cuvînt e interesul a da calităţile necesare (qua­lifications) pentru a întreprinde cu suc­ces «lupta pentru tra­u» ; adică, ca şi în programul Împăratului Germaniei (the struggle for existence). Directorii sunt în comunicaţiune cu toate coloniile, de unde li se adresază informaţiuni, date, care dau mijlocul ti­nerilor de a fi în cunoştinţă de cauză în alegerea cutărel sau cutărei direc­ţiuni. Ast­fel un mare număr de foşti elevi s’au stabilit deja cu succes în afară. Vin apoi date asupra situaţiunii în care se află şcoala, şi pentru ca să se­­ poată aprecia mai cu temelii lucrurile, s’a alăturat un plan care permite fie­căruia de aşi da samă despre organi­­zaţiunea materială a şcoaleî. Mai întăi­, această şcoală se află la ţară ; nu spuneţi că asta se înţelege de la sine, căci institutul agronomic al no­stru se află drept în mijlocul Parisului ! Stabilimentul englez este clădit pe un platou, între mare (open sea) şi un rîu (navigable river lade) departe, şi o regi­une în totul agricolă de cealaltă parte. Iată două condiţiuni care sunt mai pri­elnice pentru a pregăti emigranţi, co­­loni, de­cît năvala studenţilor germani în oraşe. Planul arată întinderea domeniului ru­ral, care este întocmit a da probe de toate sistemele de agricultură şi dife­rite varietăţi de producte. El arată, afară de aceasta, locul po­trivit pentru diferite construcţii de ex­ploatare şi menine a lor. Fermele, lăptăria (Dairy farm), ogra­da (Poultry farm), atelierele (Worksh­ops), şoproanele pentru vapoare (Boa­­thouse), etc. In sfîrşit, grija deosebită pentru cele religioase ese la iveală prin menţiunea celor două biserici din apro­piere. După aceste introduceri, programul face asupra tabloului de studii, în care se afirmă caracterul eminamente prac­tic al instrucţiunei. Cum vedem aici nu mai este preocupaţiunea de a face ca şcoala să slujască cu un scop politic, dar numai şi numai să înarmeze pe ti­neri cu toate cunoştinţele practice de care el ar putea să aibă nevoe. Contrar de ceia ce se petrece în In­stitutul agronomic de la noi, locul prin­cipal este acordat practicei. Clasele au de scop numai să dea explicaţiunea şi teoria lucrului săvîrşit. Aşa fel o întreagă colonie de lucră­tori şi de meşteşugari este într’una în­trebuinţată în stabiliment pentru a Î11- dămîna pe elevi cu diferite procedeuri trebuitoare, pentru a întreprinde coloni­zarea. Natural, agricultura ocupă intă­­iul loc. Elevii îndeplinesc el însu­şi toate detaliile muncei agricole. Li se pune în mină uneltele cele mai perfecţionate, în scop de a-i înveţa întrebuinţarea şi de a le înlesni ocazia să compare valoarea lor relativă. Ei au la expoziţie o gră­dină de zece «aere» (*) consacrate stu­diului celor mai bune varietăţi de fructe şi legume, şi metode care dau rezulta­tele cele mai bune. Cultura albinelor este obiectul unei atenţiuni particulare; ni­mic nu este mai practic, căci în ţerile nouă, albina dă resurse preţioase şi greu de procurat: materia zăhărită, sub for­mă de miere, materia care se întrebu­­inţază la facerea luminărilor, sub formă de ceară. O parte a domeniului, plan­tată cu arbori, dă mijlocul de a studia silvicultura, şi programul atrage aten­ţiunea asupra acestui studiu elevilor care au să se stabilească în Canada sau în Australia. (Va urma) 1) Să se consulte în această privinţă art. dr. Bureau în „Ştiinţa socială“, ton. IX, fig­. 52, 256;­­ pg. 64. OPINIA poznaşii ţărăneşti Maî dă odată Se plimba ţiganul prin tîrgul lăptă­­rieî. In lungul trotuarelor erau înşirate oalele pline cu frupt; bulgării de unt în­­galbineau de par’că erau gogoloși de aur. Țiganului îi lăsă gura apă, mai ales du­pă smîntînă. Cum să facă să nu-i cadă greu pofta ? Bani n’avea, să cumpere; din cei care vindeau nu se-ncumătrea cu el nimene,— era cum ii mai rau în lume. S’a gîndit la un șireclic : Se face a tîrgui dintr’un capăt. în­treabă femeea de preţ şi după ce să în­­voia, rămînea să guste smîntînă de bu­nă. îşi vîra degetele în oala uneia, cer­ca la alta şi nicăiri nu-şi nimerea pla­cul , ba că-i înăcrită, ba că s’o zărit, pe alta o găsea prea brînzoasă şi cîte cu- I sururi toate. O precupeaţă mai purtată, pricepe şmicheria şi cînd să-şi vîre ţiganul căn­­gile în budăi,­­umple un linguroi cu smîn­­tînă şi i-1 toarnă în numele tatălui. Ce­­­­la strînge mîna albiuţă ş’o trece cu li- i nişte in lungul feţei, de-alunică smînti­­na la vale, pân’o aduce în gură. —Mtaa.... asta-i bună. —mă rog, ia mai dă odată.... Ionică OTFORMAŢII In tipografia „Evenimentul“ a apărut: Anuarul institutului liceal de domnişoare din Iaşi, de sub direcţiunea d-nei Humpel. In cursul liceal, cele mai mari medii, după notele obţinute de la comisiunea examinatoare, le au elevele­: Eufrosina L. Trancu din cl. IV-a, Maria V. Dimitriu din clasa­ IlI-a şi­­ Margareta P. Petit din cl. II-a. De cătră un sergent de Strada s’a depus la poliție 4 trate din anul 1887, în ordinul d-lui H. Vexler, semnate de [Mendel Iacovitz. _ * Sergentul a declarat că a găsit tratele I pe stradă. 5 Ion Ionescu, muncitor din Ciurchi, a­­ fost arestat de poliţie fiind presupus a­­ fi autorul furtului comis acum cîte­va zile la femeea Anica Berban. Cu ocazia focului de astă noapte s-a arestat de poliţie mai mulţi indivizi care făceau scandal. Aflăm că societatea de petrol­ din Cau­­cazia şi din America au deschis o odi­oasă campanie de calomnii la Londra şi la Amsterdam în contra petrolului român. Din cauza acestei campanii scandaloase acţiunile unor societăţi de petrectKh Ro-­­­mînia au scăzut foarte mult la Londra,­­ iar la Amsterdam întîmpină oare­cari dificultăţi în plasare. Amănuntele interesante pe cari le vom obţine azi asupra acestei campanii, Ie împărtăşim mîne cetitorilor noştri. Spre a se veni în ajutorul sătenilor, consiliul de miniştri a hotărît facerea maî multor şosele mari, maî ales prin jude­ţele Teleorman, Olt, Ialomiţa, Ilfov,Vlaş­­ca, Brăila, Buzău, R.­Sărat, Tecuci şi Tuto­va. La lucrările acestor şosele nu vor fi primiţi de­cît numai ţăranii lipsiţi de mijloace. Ministrul lucrărilor publice va termina în curînd planurile privitoare la aceste şosele. Evreica Cheila Catz, din str. Capela Armeană No. 2, s’a plîns poliţiei că erî ziua i s’a furat, dintr’un dulap ce era încuiat, suma de 100 lei. Alaltăeri a încetat din viaţă Ioan M. Bujoreanu, fost director la Monitorul Oficial şi unul dintre organizatorii im­primeriei Statului. El a publicat trei volume din Colecţia legiuirilor noastre cu adnotări impor­tante, precum şi alte scrieri, pentru cari poseda medalia Bene-Merenti. Defunctul era membru şi soldat cre­dincios al partidului conservator. Astăzi a apărut în tipografia «Dacia» clasificaţia elevilor «Liceului Naţional» din localitate. Iată în ordinea clasificaţiei şi cu me­diile obţinute, absolvenţii acestui liceu: Savini Emil 9.49, Niţescu Emil 9.06, Gheorghiu Emil 8.95, Avramovici Avram 8.88, Olivenbaum Berman 8.62, Apote­­ker Wiliam 8.57, Alexandrescu B. Ba­­sile 8.54, Abramovici Haim Idlă 8.27,­­Ghelberg Samsa 8.07, Malcoci Constan­tin 7.91, Brucăr Solomon 7.58, Ballif Gheorghe 7.50, Şutman David 7.48, Ma­­carovici I. Alexandru 7.42, Balinschi I­­oan 7.36, Găluşcă Constantin 7.36, Pe­tit Eugen 7.31, Mates Saia Herş 7.21, Racoviţă G. Octav 7.17, Gruchol Emil 7.09, Săghinescu Victor 7.04, Deleanu Constantin 7.03, Arabu Neculai 7.01, Mîrzescu Ipolit 7.00, Mogoș Mihai 6.95, David Constantin 6.93, Horovit Meilah 6.93, Brief Andrei 6.91, Nazare Nicolae 6.86, Panu Titus 6.85, Alevra Constan­tin 6.75, Elefant Jacques 6.72, Glasberg Solomon 6.72, Genci Constantin 6.71, Petrescu Constantin 6.70, Zbyzewski Le­on 6.65, Löbel Heinrich 6.61, Silberstein Albert 6.61, Vasiliu Veniamin 6.60, Io­nescu Cl. Teodor 6.59, Löbel Leopold 6.55, Petroni Constantin 6.55, Matasar Constantin 6.53, Zalman Avram 6.53, Cosma Constantin 6.52, Farmas Gheor­ghe 6.47, Goldenberg Lipa 6.45, Spiru A. Mihai 6.44, Bonciu Mihai 6.42, Sincu Petru 6.41, Ciornei Nicolae 6.36, Nei­­licht Ioseph 6.34, Panaitescu Alexandru 6.35, Dîmboviceanu Const. 6.32, Herman Moses 6.33, Carp Alter 6.30, Hobincu Spiridon 6.26, Ionescu Titus 6.20, Alis­­tar Grigorie 6.19, Dospinescu Dimitrie 6.19, Petrescu Octavian 6 17, Holonel Leib 6.15, Sipoteanu Ștefan 6.15, Prepe­­linschi Leon 6.10, Macovei Gheorghe 6.09, Iornescu V. Ioan 6.07, Herfurt Gheorghe 6. 07, Sava Matei 5.97. D. căpitan Ianculescu, proprietarul băeî Sarata, a fost înştiinţat de primă­rie de a face reparaţiile necesare con­statate de serviciul tehnic, băeî Sarata-In caz contrar baia va fi închisă. Primăria comunei Bacău a intervenit pe lingă primăria comunei Iaşi de a i se trimite copie după contractul înche­iat cu societatea de Iluminaţie a oraşu­lui cu Electricitate pentru a-l servi la facerea unui proect de iluminaţie a ora­şului Bacǎu. Mişcarea In corpul diplomatic M. S. Regele a semnat următoarea mişcare în corpul diplomatic: D. N. R. Cantacuzino, actual al doilea secretar de legaţie la Viena, a fost nu­mit prim-secretar al aceleaşi legaţii. D. D. Ghika, actual cancear de con­sulat cu gradul de al treilea secretar, a fost numit al doilea secretar la Roma. D. N. Filodor, actual ataşat de lega­ţie, a fost numit cancelar de consulat în locul d-lui I. Ghika. D-nii Charles Adolphe Cantacuzino şi A. A. Catargi, licenţiaţi în drept, au fost numiţi sub-şefi de biurou la divizia politică a ministerului de externe. D-l C. Negri, Avocat exercitează in Bucureşti IO Str. Franklin IO D-l A.. Müller Medicul Societatei Tipografilor Gutenberg Strada Păcurari 14­iarele de consultaţie de la 8—10 a. m. şi de la 2—4 p. m. 1) Măsură agrară întrebuinţată altă dată în Franţa valorind aproape 52 arii. Astăzi în An­glia, aria e de 40 ‘/a arii. Ziarele din Atena anunţă că în curînd se va începe negocierile privitoare la În­cheerea unei convenţii comerciale între Romînia şi Grecia. In acest scop a fost numit ministru al Greciei la Bucureşti de Arghiropol. In ziua de 6 şi 7 Septembre se va ţinea licitaţie la prefectura judeţului pen­tru reconstruirea podului No. 66 şi a podeţelor cu n­rele 56, 76 şi 80 de pe şoseaua judeţeană Iaşi-Botoşani. Lucrările sunt în valoare de 3390 lei 77 bani. Delegaţia judeţeană a admis comunei Cucuteni deschiderea unui credit de 100 lei pentru reparaţiuni urgente. D-lui d-l Popovici medicul prăşel Cîrli­­gătura, i s’a acordat un concediu de 8 zile. In tot timpul concediului, d-sa va fi suplinit de d. d­ l Răşcanu medicul co­munei Tg. Frumos. Individul Sterea Baciu, precupeţ din piaţa Sf. Spiridon, a fost prins vînzînd cu două măsuri de cîte o jumătate ki­logram la cari lipseau 250 grame. El va fi dat în judecată pentru înşe­lăciune. A fost dus în cura Institutului Anti­­rabic fanaragiul Iacob Ciotă, mușcat de un cîne presupus a fi turbat. Comerciantul Lazer Melis, din strada Anastasie Panu, a fost declarat era din oficiu în stare de faliment. Deplasări. D. dr. Bejan cu familia, Odesa-Con­­stanța. La ministerul de domenii se pregă­teşte în momentul de faţă o măsură care va da rezultate excelente pentru populaţia rurală. Se pregăteşte anume regulamentul pentru distribuirea viţei şi lucernei la ţărani. Se ştie că sub guvernul precedent se comitea un adevărat scandal cu această distribuire. Favoriţii regimului aveau viţă berechet, pe cînd ţăranii nu aveau de loc. Ministerul de domenii va distribui a­­cum 2.500 de viţe numai la ţărani pen­tru plantarea unui pogon de vie şi lu­­cernă pentru o jumătate de pogon. Dar nu e numai atît. In vederea acestei distribuţii, au fost convocaţi la minister toţi inspectorii şi directorii viticoli de pe pepinierile Sta­tului. Ei au fost consultaţi pentru a se înfiinţa cîte un curs practic pe fie­care pepinieră în care să se predea noţiu­nile relative la cultura viilor, porum­bului şi plantelor furagere. La aceste cursuri vor asista învăţă­torii şi cîţi­va locuitori cari, la rindul lor, vor instrui pe toţi ţăranii. Şcolile acestea se vor deschide la 15 Octombrie şi vor dura 20 de zile. Apoi vor mai fi încă asemenea cur­suri 10 zile de primăvară,­ pe la înce­putul lui Februarie. De catră ofiţerul de sergenţi Leonte s’a arestat evreul Aron Schwartz, cu­noscutul vinzător de carne omenească, din Galiţia, găsit In str. Zugravilor la bărbierul Sigismund Diamant, şi pe Ana Zibel tot din Galiţia, vîndută de sus zi­sul, evreicei Safia Vaizer, din str. Moţoc. Din 70 marturi în procesul lui Drey­fus, de abea s’au ascultat 10 în aceste 7 şedinţe ţinute până acum. A ! O adevărată Băcănie Romînă PIAŢA SP. SPIRIDON No. 2 Subsemnatul, aduc la cunoştinţă atît a onorabilelor mele cliente şi clienţi, cit şi a domnilor cetitori, că cu începere de astă­zî fac cunoscut că prin mare sa­­crificiu am isbutit să înzestrez magazinul meu de coloniale cu toate mărfurile de o calitate cea mai bună, mai curată, şi cu preţurile cele mai avantajoase­ ­ PENTRU ORI­CE CLIENT — Totodată vă mai rog doamnelor şi domnilor atît clienţi cît şi cetitori a mă încuraja. Şi că pentru a vă convinge de cele zise mai sus bine voiţi a vizita magazi­nul meu. Cît priveşte despre serviciu atît este de bun în­cît puteţi fi serviţi chiar tri­­miţînd o carte poştală cu comanda, şi arătîndu-mî numele, pronumele, strada şi numărul locuinţei. Mulţumind clientelei noastre pentru bine voitorul concurs ce aşteptăm. CU STIMA Neculai I. Olănescu 70—13

Next