Opinia, august 1899 (Anul 3, nr. 74-98)
1899-08-05 / nr. 77
acel stăpin, şi neştiind că e vr’o plante cu numele de tirtan, ci, c’acest nume să atribue jidanului, mîntuind de tirguit— după listă, îşi aminteşte că are poruncă să ducă ş-un tirtan; deci, spune aceasta unul jidan, şi pleacă acasă împreună. Cînd stăpînă-sa SI ia socoteala, cercetind lucrurile cumpărate, goleşte zimbilul şi întreabă pe slugă : unde e tîrtanul, Hristaki ? Aci, in bucătărie, cuconiţă ; d’apoi nu l’ai pus in zimbil? Nu, c’o venit el singur, adă’l încoace! Cînd colo, se prezintă coşcogea jidan. D’apoi ce ai făcut nătărăule ? Pot dă, cuconiţă, eu, aista ştiu că se chiamă tirtan. Măăăi! da netot mai eşti ! Cum se făcu însă, că nici stăpîna nu ştia că jidanului i se zice şi tirtan ; căci jidanilor mai mult pe la’ ţară li se zice şi tîrtani. Aşa că, din astă împrejurare, căpătară cunoştinţă de un fel de tirtan, sluga, iar de altfel de tirtan, stăpîna. Cu mult haz mi-a istorisit această împrejurare Hristachi, omul ce, anul trecut, îl aveam in serviciu; era un fost răzeş din ţinutul Falciului -comuna Curteni, dintre acei cari au avut proces de pămint cu cucoana Aristiţa Mardare din Huşi. După citva timp—în serviciu la mine, Hristachi, într’una din zile îmi făcu următoarea întrebare : Da nu mă cunoştea!, cucoane Vasile ? Nu, pănă acum Hristachi.—Poi, m’ai învăţat carte in clasa I primară ; mi-ai fost profesor la Huşi în casele lui Vasilică Enachi de pe gunoiu; nu-ţi aduci aminte ? (aşa se chemaţi casele în cari era şcoala primară de băeţi No. 2 din Huşi pe vremea aceea, vr’o 32 de ani in urmă). Era deja cărunt şi Hristachi.—După această descoperire, nu’l mai scoteam nici eu din d-le Hristachi, în vorbirea cu dinsul.—El fusese în ispita cu tîrtanul. V. Săghinescu E ! — Pleci, şi mă lași singur !.. E grozavă pentru mine hotărîrea ce ai luat, de a te duce să studiezi în altă țară. Peste o lună, cît de departe vom fi unul de altul! Ce mare desnădăjduire mă cuprinde, cînd mă gîndesc că nu te voi maî vedea apărînd zîmbitoare la fereastră, cînd mă gîndesc că nu voi maî putea admira ochii tăî frumoşi, dătători de fericire şi în cari se reflectează atîta drăgălăşie! Sunt fericit numai cînd te văd. Acum însă, cea mai crudă decepţie mă ameninţă , de a nu te maî vedea atîta vreme. Ziua plecăreî tale, va fi o zi de durere, iar viaţa îmi va deveni o tortură. Numai poezia trecutului, de’mî va maî fi o mîngîere în momentele de liniște, cînd, retras de orî-ce sgomot, voî sta singur, pentru a mă gîndi cu drag la tine. — Dar și atunci, grozăvia prezentului, mă va duce de sigur la desperare. Brg. GEOGRAFIE PITOREASCA Schitul Procop Prin împrejurimele mănăstirei Neamţ, ca excursiune şi distracţie , şi Procopu, căruia lumea monahă i-a consacrat un lung respect. Această localitate are şi avantajul că fiind în apropiere, o poţi vizita şi pe jos, unde fără multă ocolire dai în o pădure antică de o frumuseţă demnă de cel maî măreţ model, îmbrăcată cu brazi de o talie atît de ridicată, în cît parte din ei nu s’ar putea compara cu nici una din formele cele mai variate. Tot drmul nu’î de cît un tunel de verdeaţă, din care nouri odoranţî să înnalţă în aer, şi mii de arbori cu trunchiuri măreţe desenate prin cercuri, lăcrămează fără să fie răniţi, esenţa cea mai perfectă şi reşina cea mai pură, iar florile atît de variate ce diferă prin forme, parfumuri şi culori, sunt pentru ochi o adevărată sărbătoare. Scoborînd valea înclinată la încheerea muntelui, vezi un şipot înconjurat de laviţi, ce dă o apă atît de minunată—un adevărat liquid împărătesc; în acest repaos delicios stăm în o contemplaţie lenoasă. Deodată sunetele clopotelor mănăstirea Neamţ mă smulse din această reverie, care sunete, purtate de limpezea aerului şi sonoritatea codrului, produse efectul cel mai dulce. Ele nu au o voce jalnică care să se asamene unui glas funebru; din contra, ele sună dulce, notele vin melodioase, pe urmă zgomotul se măreşte, dar acea armonie neegală are ceva de ceresc; notele eiau numeroase, sonore, elocente, toate clopotele puse în mişcare era o imensă sonerie în o religioasă veselie. Carilonul se amesteca cu gamele ce sue și scoboară. In fine, o adevărată muzică deodată sonoră și dulce, la care ecoul codrului făcea un fel de acompaniment mai calm. Continuîndu mi calea spre schit, văzui în apropiere, pe coastă, un brad de o mărime colosală, pe care cerul îl trăsnise. El acum era ca un schelet aerian, sprijinit pe braţele celorlalţi, la sînul cărora s’a despărţit de viaţă. După cum se vede, acest decan al codrului s’a luptat, a murit mutilat, cu pîntecele spintecat, carbonizat şi a rămas tot pe picioare, acoperit de un linţoliu cenuşiu format de un muşchiu lînos, iar faţa, plină de nişte boabe transparente, reşinoase, întocmai ca sudoarea şi lacrimile ce apar în lupta agoniei, pe cari timpul le-a cristalizat. Creasta acestui martir e atît de diformată şi maltratată de furtuna ce a precedat trăsnetul, încît îţi face efectul unui condamnat, care, înainte de a fi executat, i-ar smulge părul de pe cap. Pe cit e de sublimă natura, pe atît e de teribilă în mînia ei. Toţi arborii ce asistase la funerariile lui, par’că priveau şi astăzi cu o durere, ce acompaniază totdeauna sublimul tristeţe!, al morţei. Ei par atît de obosiţi a mai cultiva suvenirile acestei tristeţe încît la sosirea mea, mişcaţi de suflarea vîntuluî, pare că-şi făceau semn cu capul că a venit silvicultorul sau mai bine zis ofiţerul stărei civile, spre a da bilet de înmormîntare. Ajungînd la schit, în această linişte seculară, el are un aer picant de mister, nici un lux modern, nici o fragedă tinereţă. Biserica e modestă, de o simplicitate constantă şi de o tristă arhitectură, cu un altar rustic ce imploară eternul, unde nişte candele solitare veghează sfîntul locaş; chiliele au devenit un adăpost voluptos al lăstunilor care clocesc în pace fructul amorului. Călugări sunt foarte puţini,—unul îmi vorbea în pilde ca Hristos ; el voea să’mî facă probă de calităţi călugăreşti, altul era amator de leturghie, pe cînd superiorul în o politeţă de savant, ne trata cu cafele, dulceţî şi apă de la fîntîna cea cu patru plopi, pe care o păzesc ca nişte sentinele ca să nu o vrăjască Ielele sau Vîrcolacii. Iată că şi aici vezi cum galanteriile timpului se manifestează prin un progres de politeţă. Dr. Antoniu. Bîrlad «IM M—HI III' I 081 'THUf WMHHB—HMMMfll EDMOND DEMOLINS 17) AngloSSaxonii Programul indică deocamdată scopul care se urmăreşte : acest stabiliment se pune la dispoziţia tinerilor cari doresc să primească o formaţiune mai specială, pentru a complecta lacunele educaţiunii şcoalei. Observaţi totuşi că educaţiunea în şcoalele engleze este deja foarte practică, după cît se ştie. (*) Intr-un cuvînt e interesul a da calităţile necesare (qualifications) pentru a întreprinde cu succes «lupta pentru trau» ; adică, ca şi în programul Împăratului Germaniei (the struggle for existence). Directorii sunt în comunicaţiune cu toate coloniile, de unde li se adresază informaţiuni, date, care dau mijlocul tinerilor de a fi în cunoştinţă de cauză în alegerea cutărel sau cutărei direcţiuni. Astfel un mare număr de foşti elevi s’au stabilit deja cu succes în afară. Vin apoi date asupra situaţiunii în care se află şcoala, şi pentru ca să se poată aprecia mai cu temelii lucrurile, s’a alăturat un plan care permite fiecăruia de aşi da samă despre organizaţiunea materială a şcoaleî. Mai întăi, această şcoală se află la ţară ; nu spuneţi că asta se înţelege de la sine, căci institutul agronomic al nostru se află drept în mijlocul Parisului ! Stabilimentul englez este clădit pe un platou, între mare (open sea) şi un rîu (navigable river lade) departe, şi o regiune în totul agricolă de cealaltă parte. Iată două condiţiuni care sunt mai prielnice pentru a pregăti emigranţi, coloni, decît năvala studenţilor germani în oraşe. Planul arată întinderea domeniului rural, care este întocmit a da probe de toate sistemele de agricultură şi diferite varietăţi de producte. El arată, afară de aceasta, locul potrivit pentru diferite construcţii de exploatare şi menine a lor. Fermele, lăptăria (Dairy farm), ograda (Poultry farm), atelierele (Workshops), şoproanele pentru vapoare (Boathouse), etc. In sfîrşit, grija deosebită pentru cele religioase ese la iveală prin menţiunea celor două biserici din apropiere. După aceste introduceri, programul face asupra tabloului de studii, în care se afirmă caracterul eminamente practic al instrucţiunei. Cum vedem aici nu mai este preocupaţiunea de a face ca şcoala să slujască cu un scop politic, dar numai şi numai să înarmeze pe tineri cu toate cunoştinţele practice de care el ar putea să aibă nevoe. Contrar de ceia ce se petrece în Institutul agronomic de la noi, locul principal este acordat practicei. Clasele au de scop numai să dea explicaţiunea şi teoria lucrului săvîrşit. Aşa fel o întreagă colonie de lucrători şi de meşteşugari este într’una întrebuinţată în stabiliment pentru a Î11- dămîna pe elevi cu diferite procedeuri trebuitoare, pentru a întreprinde colonizarea. Natural, agricultura ocupă intăiul loc. Elevii îndeplinesc el însuşi toate detaliile muncei agricole. Li se pune în mină uneltele cele mai perfecţionate, în scop de a-i înveţa întrebuinţarea şi de a le înlesni ocazia să compare valoarea lor relativă. Ei au la expoziţie o grădină de zece «aere» (*) consacrate studiului celor mai bune varietăţi de fructe şi legume, şi metode care dau rezultatele cele mai bune. Cultura albinelor este obiectul unei atenţiuni particulare; nimic nu este mai practic, căci în ţerile nouă, albina dă resurse preţioase şi greu de procurat: materia zăhărită, sub formă de miere, materia care se întrebuinţază la facerea luminărilor, sub formă de ceară. O parte a domeniului, plantată cu arbori, dă mijlocul de a studia silvicultura, şi programul atrage atenţiunea asupra acestui studiu elevilor care au să se stabilească în Canada sau în Australia. (Va urma) 1) Să se consulte în această privinţă art. dr. Bureau în „Ştiinţa socială“, ton. IX, fig. 52, 256; pg. 64. OPINIA poznaşii ţărăneşti Maî dă odată Se plimba ţiganul prin tîrgul lăptărieî. In lungul trotuarelor erau înşirate oalele pline cu frupt; bulgării de unt îngalbineau de par’că erau gogoloși de aur. Țiganului îi lăsă gura apă, mai ales după smîntînă. Cum să facă să nu-i cadă greu pofta ? Bani n’avea, să cumpere; din cei care vindeau nu se-ncumătrea cu el nimene,— era cum ii mai rau în lume. S’a gîndit la un șireclic : Se face a tîrgui dintr’un capăt. întreabă femeea de preţ şi după ce să învoia, rămînea să guste smîntînă de bună. îşi vîra degetele în oala uneia, cerca la alta şi nicăiri nu-şi nimerea placul , ba că-i înăcrită, ba că s’o zărit, pe alta o găsea prea brînzoasă şi cîte cu- I sururi toate. O precupeaţă mai purtată, pricepe şmicheria şi cînd să-şi vîre ţiganul căngile în budăi,umple un linguroi cu smîntînă şi i-1 toarnă în numele tatălui. Cela strînge mîna albiuţă ş’o trece cu li- i nişte in lungul feţei, de-alunică smîntina la vale, pân’o aduce în gură. —Mtaa.... asta-i bună. —mă rog, ia mai dă odată.... Ionică OTFORMAŢII In tipografia „Evenimentul“ a apărut: Anuarul institutului liceal de domnişoare din Iaşi, de sub direcţiunea d-nei Humpel. In cursul liceal, cele mai mari medii, după notele obţinute de la comisiunea examinatoare, le au elevele: Eufrosina L. Trancu din cl. IV-a, Maria V. Dimitriu din clasa IlI-a şi Margareta P. Petit din cl. II-a. De cătră un sergent de Strada s’a depus la poliție 4 trate din anul 1887, în ordinul d-lui H. Vexler, semnate de [Mendel Iacovitz. _ * Sergentul a declarat că a găsit tratele I pe stradă. 5 Ion Ionescu, muncitor din Ciurchi, a fost arestat de poliţie fiind presupus a fi autorul furtului comis acum cîteva zile la femeea Anica Berban. Cu ocazia focului de astă noapte s-a arestat de poliţie mai mulţi indivizi care făceau scandal. Aflăm că societatea de petrol din Caucazia şi din America au deschis o odioasă campanie de calomnii la Londra şi la Amsterdam în contra petrolului român. Din cauza acestei campanii scandaloase acţiunile unor societăţi de petrectKh Ro-mînia au scăzut foarte mult la Londra, iar la Amsterdam întîmpină oarecari dificultăţi în plasare. Amănuntele interesante pe cari le vom obţine azi asupra acestei campanii, Ie împărtăşim mîne cetitorilor noştri. Spre a se veni în ajutorul sătenilor, consiliul de miniştri a hotărît facerea maî multor şosele mari, maî ales prin judeţele Teleorman, Olt, Ialomiţa, Ilfov,Vlaşca, Brăila, Buzău, R.Sărat, Tecuci şi Tutova. La lucrările acestor şosele nu vor fi primiţi decît numai ţăranii lipsiţi de mijloace. Ministrul lucrărilor publice va termina în curînd planurile privitoare la aceste şosele. Evreica Cheila Catz, din str. Capela Armeană No. 2, s’a plîns poliţiei că erî ziua i s’a furat, dintr’un dulap ce era încuiat, suma de 100 lei. Alaltăeri a încetat din viaţă Ioan M. Bujoreanu, fost director la Monitorul Oficial şi unul dintre organizatorii imprimeriei Statului. El a publicat trei volume din Colecţia legiuirilor noastre cu adnotări importante, precum şi alte scrieri, pentru cari poseda medalia Bene-Merenti. Defunctul era membru şi soldat credincios al partidului conservator. Astăzi a apărut în tipografia «Dacia» clasificaţia elevilor «Liceului Naţional» din localitate. Iată în ordinea clasificaţiei şi cu mediile obţinute, absolvenţii acestui liceu: Savini Emil 9.49, Niţescu Emil 9.06, Gheorghiu Emil 8.95, Avramovici Avram 8.88, Olivenbaum Berman 8.62, Apoteker Wiliam 8.57, Alexandrescu B. Basile 8.54, Abramovici Haim Idlă 8.27,Ghelberg Samsa 8.07, Malcoci Constantin 7.91, Brucăr Solomon 7.58, Ballif Gheorghe 7.50, Şutman David 7.48, Macarovici I. Alexandru 7.42, Balinschi Ioan 7.36, Găluşcă Constantin 7.36, Petit Eugen 7.31, Mates Saia Herş 7.21, Racoviţă G. Octav 7.17, Gruchol Emil 7.09, Săghinescu Victor 7.04, Deleanu Constantin 7.03, Arabu Neculai 7.01, Mîrzescu Ipolit 7.00, Mogoș Mihai 6.95, David Constantin 6.93, Horovit Meilah 6.93, Brief Andrei 6.91, Nazare Nicolae 6.86, Panu Titus 6.85, Alevra Constantin 6.75, Elefant Jacques 6.72, Glasberg Solomon 6.72, Genci Constantin 6.71, Petrescu Constantin 6.70, Zbyzewski Leon 6.65, Löbel Heinrich 6.61, Silberstein Albert 6.61, Vasiliu Veniamin 6.60, Ionescu Cl. Teodor 6.59, Löbel Leopold 6.55, Petroni Constantin 6.55, Matasar Constantin 6.53, Zalman Avram 6.53, Cosma Constantin 6.52, Farmas Gheorghe 6.47, Goldenberg Lipa 6.45, Spiru A. Mihai 6.44, Bonciu Mihai 6.42, Sincu Petru 6.41, Ciornei Nicolae 6.36, Neilicht Ioseph 6.34, Panaitescu Alexandru 6.35, Dîmboviceanu Const. 6.32, Herman Moses 6.33, Carp Alter 6.30, Hobincu Spiridon 6.26, Ionescu Titus 6.20, Alistar Grigorie 6.19, Dospinescu Dimitrie 6.19, Petrescu Octavian 6 17, Holonel Leib 6.15, Sipoteanu Ștefan 6.15, Prepelinschi Leon 6.10, Macovei Gheorghe 6.09, Iornescu V. Ioan 6.07, Herfurt Gheorghe 6. 07, Sava Matei 5.97. D. căpitan Ianculescu, proprietarul băeî Sarata, a fost înştiinţat de primărie de a face reparaţiile necesare constatate de serviciul tehnic, băeî Sarata-In caz contrar baia va fi închisă. Primăria comunei Bacău a intervenit pe lingă primăria comunei Iaşi de a i se trimite copie după contractul încheiat cu societatea de Iluminaţie a oraşului cu Electricitate pentru a-l servi la facerea unui proect de iluminaţie a oraşului Bacǎu. Mişcarea In corpul diplomatic M. S. Regele a semnat următoarea mişcare în corpul diplomatic: D. N. R. Cantacuzino, actual al doilea secretar de legaţie la Viena, a fost numit prim-secretar al aceleaşi legaţii. D. D. Ghika, actual cancear de consulat cu gradul de al treilea secretar, a fost numit al doilea secretar la Roma. D. N. Filodor, actual ataşat de legaţie, a fost numit cancelar de consulat în locul d-lui I. Ghika. D-nii Charles Adolphe Cantacuzino şi A. A. Catargi, licenţiaţi în drept, au fost numiţi sub-şefi de biurou la divizia politică a ministerului de externe. D-l C. Negri, Avocat exercitează in Bucureşti IO Str. Franklin IO D-l A.. Müller Medicul Societatei Tipografilor Gutenberg Strada Păcurari 14iarele de consultaţie de la 8—10 a. m. şi de la 2—4 p. m. 1) Măsură agrară întrebuinţată altă dată în Franţa valorind aproape 52 arii. Astăzi în Anglia, aria e de 40 ‘/a arii. Ziarele din Atena anunţă că în curînd se va începe negocierile privitoare la Încheerea unei convenţii comerciale între Romînia şi Grecia. In acest scop a fost numit ministru al Greciei la Bucureşti de Arghiropol. In ziua de 6 şi 7 Septembre se va ţinea licitaţie la prefectura judeţului pentru reconstruirea podului No. 66 şi a podeţelor cu nrele 56, 76 şi 80 de pe şoseaua judeţeană Iaşi-Botoşani. Lucrările sunt în valoare de 3390 lei 77 bani. Delegaţia judeţeană a admis comunei Cucuteni deschiderea unui credit de 100 lei pentru reparaţiuni urgente. D-lui d-l Popovici medicul prăşel Cîrligătura, i s’a acordat un concediu de 8 zile. In tot timpul concediului, d-sa va fi suplinit de d. d l Răşcanu medicul comunei Tg. Frumos. Individul Sterea Baciu, precupeţ din piaţa Sf. Spiridon, a fost prins vînzînd cu două măsuri de cîte o jumătate kilogram la cari lipseau 250 grame. El va fi dat în judecată pentru înşelăciune. A fost dus în cura Institutului Antirabic fanaragiul Iacob Ciotă, mușcat de un cîne presupus a fi turbat. Comerciantul Lazer Melis, din strada Anastasie Panu, a fost declarat era din oficiu în stare de faliment. Deplasări. D. dr. Bejan cu familia, Odesa-Constanța. La ministerul de domenii se pregăteşte în momentul de faţă o măsură care va da rezultate excelente pentru populaţia rurală. Se pregăteşte anume regulamentul pentru distribuirea viţei şi lucernei la ţărani. Se ştie că sub guvernul precedent se comitea un adevărat scandal cu această distribuire. Favoriţii regimului aveau viţă berechet, pe cînd ţăranii nu aveau de loc. Ministerul de domenii va distribui acum 2.500 de viţe numai la ţărani pentru plantarea unui pogon de vie şi lucernă pentru o jumătate de pogon. Dar nu e numai atît. In vederea acestei distribuţii, au fost convocaţi la minister toţi inspectorii şi directorii viticoli de pe pepinierile Statului. Ei au fost consultaţi pentru a se înfiinţa cîte un curs practic pe fiecare pepinieră în care să se predea noţiunile relative la cultura viilor, porumbului şi plantelor furagere. La aceste cursuri vor asista învăţătorii şi cîţiva locuitori cari, la rindul lor, vor instrui pe toţi ţăranii. Şcolile acestea se vor deschide la 15 Octombrie şi vor dura 20 de zile. Apoi vor mai fi încă asemenea cursuri 10 zile de primăvară, pe la începutul lui Februarie. De catră ofiţerul de sergenţi Leonte s’a arestat evreul Aron Schwartz, cunoscutul vinzător de carne omenească, din Galiţia, găsit In str. Zugravilor la bărbierul Sigismund Diamant, şi pe Ana Zibel tot din Galiţia, vîndută de sus zisul, evreicei Safia Vaizer, din str. Moţoc. Din 70 marturi în procesul lui Dreyfus, de abea s’au ascultat 10 în aceste 7 şedinţe ţinute până acum. A ! O adevărată Băcănie Romînă PIAŢA SP. SPIRIDON No. 2 Subsemnatul, aduc la cunoştinţă atît a onorabilelor mele cliente şi clienţi, cit şi a domnilor cetitori, că cu începere de astăzî fac cunoscut că prin mare sacrificiu am isbutit să înzestrez magazinul meu de coloniale cu toate mărfurile de o calitate cea mai bună, mai curată, şi cu preţurile cele mai avantajoase PENTRU ORICE CLIENT — Totodată vă mai rog doamnelor şi domnilor atît clienţi cît şi cetitori a mă încuraja. Şi că pentru a vă convinge de cele zise mai sus bine voiţi a vizita magazinul meu. Cît priveşte despre serviciu atît este de bun încît puteţi fi serviţi chiar trimiţînd o carte poştală cu comanda, şi arătîndu-mî numele, pronumele, strada şi numărul locuinţei. Mulţumind clientelei noastre pentru bine voitorul concurs ce aşteptăm. CU STIMA Neculai I. Olănescu 70—13