Opinia, octombrie 1899 (Anul 3, nr. 123-147)

1899-10-14 / nr. 134

Fiind anunţat obiectul din care se va face lecţiunea, vom căuta, ca să procu­răm copiilor reprezentări solide prin in­fluenţa obiectelor şi a intîmplărilor prin mijlocul intuiţiei. Aşa, la o lecţie de Sc. Naturale vom căuta pe cit va fi po­sibil a aduce Înaintea elevilor aparate de fizică, apoi obiecte în mic, sau cel puţin tablouri. Iar clnd fiinţa sau obiectul este cu­noscut, atunci se poate face ceia ce nu­mim intuiţie verbală. Scopul intuiţiei se ajunge mai repede, când elevul are încă noţiuni despre acele obiecte şi clnd ideile vechi stau gata a primi pe oaspe­ţii lor, cunoştinţele nouă şi caută să le facă loc numai de cit. In acest caz cîştigăm şi din alt punct de vedere şi anume pe terenul atenţiei, c­ăci ştim cum că nu putem fi atenţi, de cit la aceea ce putem urmări cu mintea. Desvălirea cunoştinţelor apercepătoa­­re totdeauna să se facă printr’o con­vorbire. Şi aici vine rolul propunătoru­lui de a lepăda tot ce e inutil din cite spun elevii. Terminînd temelia trebue a se face a II-a anunţare, care e mai in detaliu şi care dă primul impuls de a lucra şi copilul Îşi pune toate silinţele şi puterile sufleteşti, ca să asculte, cind are inaintea ochilor minţii un ţel la ca­re tinde să ajungă. Pe temelia pregătirei acum procedăm la înălţarea edificiului, ceea ce form­ează a treia staţiune numită: „predarea“. Vom fi înţeleşi de copil, cind la o lecţie de intuiţie vom avea obiectul în natură şi vom face analiza lui. Iar cind avem o lecţie de Istorie, de Religie se va po­vesti scurt şi apoi vom pune să repete şi elevii. Predarea terminată, trebue să stăruim ca cele predate să remînă pro­prietatea fie­caruia şi ca mijloc pot ser­vi două sau mai multe lucruri ori in­­tlmplări cunoscute comparate între ele. Şi conştiinţa este chemată a extrage în­suşirea sau notele comune lăsind la o parte Însuşirile individuale şi acum a sosit momentul ca elevul să puie mina pe regula, sau preceptul sistematic şi să-l poată mînui la ori şi ce trebuinţă. Pănă acum elevul a fost mai mult sau mai puţin pasiv, iar in treapta urmă­toare numită aplicare trebue a fi activ procedind de la cazuri generale la par­ticulare, invers de cum a urmat In pre­dare. Cam acestea ar fi treptele desvoltării spiritului omenesc, dar nu urmează că suntem ţinuţi a le aplica la toate lecţiu­­nele, din ori­ce ram ar fi ele. Ci din contra, modul cum le vom întrebuinţa va varia după natura lecţiunei şi de la experienţa propunătorului, care ştie de ex. că e greşală a stărui la pregătirea unei materii, care întru cit­va e ştiută din experienţa copiilor. Nu urmează că conformindu-ne aces­tor legi am asigurat superioritatea unei lecţiuni, căci ştiut este cum că sunt o mulţime de alte considerente ce trebue a le avea în vedere. Aşa, in primul loc este tonul, în care e predată lecţiunea. El nu trebue să fie nici acela al ora­torului înfocat, dar nici aşa de încet în­cit să răspîndească plictiseală. Ci tonul cel mai potrivit este acela al unei con­versaţii interesante. Apoi propunătorul trebue să aibă bu­na dispoziţie, care este un cer senin, pe clnd reaua disposiţie, este un cer aco­perit cu nori răspîni­ind răceală şi indife­renţă în sufletul copiilor. Doza de aten­ţie de care dispune la o lecţie depinde în mare parte de la tonul învăţătorului precum şi de la limbajul, în care se ex­primă lecţiunea. Aşa, expresiunile neîn­­ţeles elevilor, terminii tech­nici se fac ca copiii să nu poată urmări explicaţiunea noastră şi deci, ca lecţia să fie ascul­tată cu atenţie trebue ca propunătorul, să se disbare de acel limbaj technic şi să se coboare la nivelul cunoştinţelor considerindu-se ca un mare copil. Altă condiţie pentru a dispune de a­­tenţia clasei este ca propunătorul să se ferească de acele defecte în vorbă nu­mite ticuri, care distrează clasa şi în­depărtează mintea elevilor de la mersul lecţiunei. Am zis cum că atit prepararea cît şi predarea trebue să fie făcută prin me­diul unei conversaţii. Propunătorul în punerea întrebărilor trebue a avea în vedere, ca ele să fie întâi scurte, apoi bine construite şi să fie de-o aşa natură, în­cît să dea ele­vului loc de a cugeta, să nu-i rămînă răspunsul „da sau nu“. E un defect, cînd întrebarea face turul clasei şi apoi să întoarce iar la propunător, ci trebue ca întrebările, să fie meditate şi în clas distribuite chiar după puterea intelectuală a fie­cărui elev. Un dascal se cunoaşte de bun, sau râu după în­trebări, după cum sună maxima: „a şti să Întrebi este a şti să înveţi“. In sfîrşit, un propunător avind în ve­dere şi celelalte considerente privitoare la formă, mod etc. va ajunge la acel i­­deal urmărit de întreaga lume dăscălea­scă de a lucra în clas ca un dirijor de orchestră, iar şcolarii săi se vor simţi fericiţi a lucra sub conducerea lui şi în­curajaţi de succesul ce părinteasca sa metodă îi călăuzeşte la înlăturarea ori­cărei pedici, vor lua un avînt puternic chiar şi cel mai puţin dispuşi devenind pentru toţi gustul de lucru un obiceiu. I. Popa, învăţător (Şerbeşti) O adevărată Băcănie Romînă PIAŢA SP. SPIRIDON No. 2 Subsemnatul, aduc la cunoştinţă atît a onorabilelor mele cliente şi clienţi, cît şi a domnilor cetitori, că cu începere de astă­zî fac cunoscut că prin mare sa­crificat am isbutit să înzestrez magazinu­l mea de coloniale cu toate mărfurile de o calitate cea mai bună, mai curată, şi cu preţurile cele mai avantajoase­­ PEMTRU ORI­CE CLIENT — Totodată vă mai rog doamnelor şi domnilor atît clienţi cît şi cetitori a mă încuraja. Şi că pentru a vă convinge de cele zise maî sus bine voiţi a vizita magazi­nul meu. Cît priveşte despre serviciu atît este de bun în cît puteţi fi serviţi chiar tri­­miţînd o carte poştală cu comanda, şi arătîndu-mi numele, pronumele, strada şi numărul locuinţei. Mulţumind clientelei noastre pentru bine voitorul concurs ce aşteptăm. CU STIMA Neculai I. Olănescu 70-61 D-l Maria L Trancu STRADA LOZONSCHI No. 10 — Ord. 1—3 p. m­. — 15—1­ nstitutul de Surdo-Muţi îşi începe cursurile tot la 1 Octombrie st. v. Aceste cursuri se predau sau în limba romînă, sau în limba germană. Copiii învaţă a ceti, a vorbi (nu prin semne, ci cu gura, ca ori­ce om sănătos) a scrie, a socoti, geografie, ştiinţe natu­rale, istorie şi religie. Şi aci copiii mă­­nîncă de asemenea împreună cu familia. 12—12 E. SCHENK Director Elevii ce voesc să urmeze vre-un gim­naziu clasic sail real în Austro-Ungaria sau în Germania, găsesc preparaţiuni fundamentale şi serioase în institutul E. SCHENK, str. Română No. 32. ANITNCIU­ 21.000 lei sunt de dat cu prima ipotecă. A se adresa la d-l Avocat A. G. Dabija. Strada Golia 67. 24-20 έn alt ulmii disPunî­nd de dite­d 10 oii/iiiurdl/ va ore libere, se o­­feră a da lecţiuni pentru cursul primar şi secundar. A se adresa la Redacţie. O BICICLETA ULTIMUL MODEI, Cea mai bună ocazie de a-şî cumpăra cine­va O BICICLETA cu preţ foarte redus. A se adresa la redacţie pe iniţia­lele Y. Y. l^tor^r^SIEUERMAN Medic al societății „Fraterna“ din Păcurar — Strada­ Albă 14 — Consultații : 8—10 dini; 4—6 d. a. — Pentru sarad gratuit — D-r Jacpes fassen m MEDIC-ROMIH KARLSBAD ALTE WEIS®. „BLAUER SCHLÜSSEL“ Ho Înrhirîpf un apartament de tril UC IHvllll ICI odăi, bucătrie, pivniţă, cu sau fără şură de lemne etc. Strada Sf. Teodor 6.‘ 15—3 D-na Olinchievici-Zuîir Dentiştii S’a mutat str. Lăpuşneanu No. 43 vis-a-vis de Otelul Traian. Fata fie­care MM IAŞI Recomandă excelentele sale produse.—Face zilnic expe­­diţiuni în oraş la domiciliu şi în provincie în sticle şi butoaie. In oraş se găseşte la „Be­răria Nouă“ la Restauraţia Be­­rerieî Zimbru şi toate debi­tele de băuturi. înainte de a visita ori­ce Magasmn de Coloniale rog visitaţi adevărata Băcănie romînă I. Rh. Tutimarui — Piaţa Sfîntuluî Spiridon No. 5 — Unde veţi găsi un asortiment com­plect şi bogat de articole de coloniale proaspete şi cele mai alese calităţi şi pe care le vinde cu preţuri excepţional de eftine. Sper că veţi încuraja această adevărată Băcănie Romînă unde găsiţi to­tul şi eftin. In aşteptare Cu toată stima I. Oh. Tutunuri! CINE DOREŞTE A FACE Anunciuri, Inserţii sau Reclame bine­voiască a se adresa JVg­enţiei d­e Fa­­blicitate Isidor A. Stern Bucureşti, Str. Stravreopoleos, 15 (Palatul Dacia-Rom­ania) care în virtutea angajamentelor încheiate cu toate ziarele din ţară, precum: Seco­lul XX, Independance Roumaine, Uni­versul, Voinţa Naţională, Adevărul, Drep­tatea, La Roumanie, Epoca, Timpul,Cons­tituţionalul, Drapelul, Rumänischer Loyd, Bukarester-Tagblatt, Resboiul, Patria, Ga­laţii (Galatz), Evenimentul (Iaşi), Gazeta Craiovei (Craiova), Bomba (Brăila), Me­sagerul Brăilei (Brăila), Poporul (Foc­şani), Democratul (Ploeşti), Palada (Bir­­lad), Botoşanii (Botoşani) etc. precum şi toate ziarele de l­a ordine din străină­tate, este în stare a acorda preţurile cele mai avantagioase în ziarele de mai sus, precum şi în toate revistele economice financiare, agricole şi industriale din toată ţara. Publicitate în Anuare şi Almanachuri. Afîşagiul la Căile Ferate şi la Servi­ciul Maritim. Preţurile cele mai moderate. * Adresa Telegrafică : Stern, Stavreopoleos, Bucureşti. Comuna Focşani Sub administraţia lui Săveanu Acesta e titlul unei broşuri, în care pana desăvîrşită a d-lui Dimitrie F. Ca­­zan, actual primar al oraşului Focşani, dă la lumină, după minuţioase cercetări, toate hoţiile şi abuzurile comise de Să­veanu, fostul primar colectivist. Spaţiul nepermiţîndu-ne de a repro­duce in întregime broşura d-luî Caian, ne vom mărgini numai in a da la lumină un extras din punctele cari represintă o mai mare importanţă. Din cele ce vor urma se va putea ve­dea de ce poate fi capabil un liberal cînd are mîna liberă în lada comunală. In timpul celor 3 şi jum. ani cît timp ţara a stat sub oblăduirea odiosului re­gim al lui Sturza, oraşul Focşani a fost isvorul din care se adapau cu abondenţă toţi oamenii fără căpătăiui puşi sub scu­tul lui Săveanu-Suveică. Odată cu căderea partidului liberal şi cu venirea d-lui D. F. Caian în capul trebilor comunale, cea dintâi datorie a sa a fost de a cerceta şi de a da la lumină modul cum au fost administrate intere­sele comunei sub Săveanu. Această da­torie se impunea cu atit mai mult cu cît şi cetăţenii focşăneni erau indignaţi de risipa şi abusurile comise in admi­nistrarea averei publice. In privinţa bugetului, cea mai mare neorînduială. In 1895 conservatorii lăsa­seră ca moştenire in lada comunală 64,947 lei­ Această sumă, prin creare de cheltueli exagerate în loc să fie aug­mentată, să reduce la 46,575 lei 61 bani, şi în al doilea an acest excedent dis­pare cu totul şi in locul lui vedem bi­lanţul încheiat cu însemnatul deficit de 88.186 lei 49 bani. Deficitele acestea în loc să se micşo­reze, ele luau proporţiunî îngrozitoare in timpul administraţiunei lui Săveanu. In bugetul pe exerciţiul 1897—98 a­­locat la taxa vinului, să află­m însemnata sumă de 180,000 lei. Din această sumă însă, s’a încasat numai 69,000 lei, deci în primul an un gol de 111,000 lei din cauza nechibzuitei prevederi bugetare a lui Săveanu. In exerciţiul următor 1898—99 Să­veanu echilibrează bugetul cu acelaşi art. de 180,000 lei din taxa vinului, dar din care nu s’a încasat de­cît suma de 59.000 lei, resultind iarăşi un gol de 121.000 lei, sdruncinînd din nou echili­brul bugetar. Cînd se va încheia exerciţiul şi pe a­­nul acesta, deficitul va fi şi mai mare, ca consecinţă imediată a relei credinţe cu care au fost echilibrate bugetele de foasta administraţie a lui Săveanu. Datoria publică a comunei atinge e­­norma sumă de 2,300,000 lei. Din a­­ceastă datorie casa comunală avea de plătit pînă la lichidare anuităţi viitoare de 1,203,744 lei, specificate pe diverse împrumuturi în decizia consiliului din 19 Ianuar 1898. Fostul primar Săveanu, atot­puternic , consiliul comunal, căci toţi ceilalţi consilieri erau nişte nulităţi şi instru­mente oarbe în mainele sale, reuşeşte să obţină un nou împrumut de 700.000 lei, înglobind şi mai mult co­muna în datorii. Principalul motiv pentru care Săveanu făcuse acest împrumut era restaurarea in­­stalaţiunilor de alimentarea oraşului cu apă, ale căror vicii de construcţiune for­mase convingerea generală că a cauzat teribilul flagel al tifosului, care a bîntuit în acel timp populaţiunea oraşului. Ei bine, după repartiţia făcută la în­­ceput acelui împrumut, nu s’a destinat pentru această importantă lucrare de cît suma de 140.000 lei, iar restul de 560.000 s’a afectat mai mult pentru lu­crări de edilitate, lucrări de ordine cu totul secundară, și cari ar fi putut fi ami­­nate pentru ca să nu înglobeze comuna. D. Săveanu însă are mania construc­­ţiunilor. De cîte ori vine la putere, pri­mul gînd al sau e la împrumuturi, la construcţii—de altmintrelea acesta e expli­cabil că de acolo şi numai de acolo putea resulta ceva monedă pentru el şi al săi. Săveanu face împrumuturi, construcţii etc. care nu sunt de nici un folos, pe cînd lucrările absolut trebuitoare mai cu seamă cele privitoare la higiena o­­raşului — sunt lăsate la o parte, pentru că acestea fiind lucrări mici punga lui Săveanu nu putea trage folos. Foasta administraţie nu-şî simţea me­nirea eî; nu se gîndea cîtu­şi de puţin de a face o bună gospodărie, de a lua măsuri potrivite pentru controlul înca­sărilor şi cheltuelilor ci mergea înainte pe povîrnişul apucat, neglijmnd interesele cele mai vitale ale comunei şi încheind contracte păgubind comuna într’un mod foarte simţitor. In privinţa veniturilor nu se exercita nici un control. Săveanu nu avea nici un registru pentru banii încasaţi. Ven­turile realitate sunt prea mici in raport cu ceia ce se aştepta să producă aceste taxe, aşa că credinţa generală este că nu toţi banii încasaţi s’au vărsat in casa comunală. Contractează cu tipografii pentru im­primarea a tot felul de registre cu chi­tanţe fără a determina numărul regis­trelor şi filelor sau biletelor de taxe, făcînd­ astfel imposibilă constatarea nu­mărului chitanţelor şi biletelor cu care s’a făcut încasarea, şi deci şi a sumelor în­casate. Banii comunei erau întrebuinţaţi după bunul plac al lui Săveanu; cea mai mai mare parte din plăţi se făceau după or­dine verbală prin casierul accizelor. Casa comunală era casa obştească a tuturor. Din ea se achitau spesele de alegeri, coroanele pentru morţi, lefurile oamenilor din serviciul particular al pri­marului, accizul vinului introdus de a­­mici etc. Averea comunei era exploatată în mod neomenos. Săveanu nu ţinea nici un in­ventar de imobilele comunei, nici chiar cea mai mică însemnare, aşa că aceste bunuri au fost în­totdeauna la discreţia favoriţilor. Funcţiile erau ocupate nu de oamenii apţi şi corecţi, proprii pentru un ser­viciu oare­care, dar de oameni a căror corect­itudine e cu totul condamnabilă. La Săveanu prima condiţie ce trebuia să întrunească un candidat la o funcţie oare­care, era de a poseda sau iscu­sinţa de a fi agent electoral sau să re­nunţe la o mică parte din salar care trecea în beneficiul sau. Dar şirul potlogari­lor nu e terminat. In numărul viitor vom continua. ---------------------—6© `£»-&-----------------------­ XHFOBHATn D. Davidescu, şeful Domeniului Co­roanei Dobrovăţ, pe ziua de 24 curent organizează o mare goană în pădurea Dobrovăţului, la care vor fi invitaţi mai mulţi vînători din Iaşi. Pe ziua de 1 Octombrie, au fost numite ca profesoare de lucru la şcoala profesională sf. Sava, din localitate, d-na Laurenţia Gribin­­cea pe clasa I-a divisionară şi d­­şoara Scraba pe clasa II-a divisio­nară,­iar d-na Bulcescu profesoară de matematici pe clasele ordinare. D. Juvara care va ţinea locul d-lui profesor Misir, va începe cursul seu pe ziua de Vineri, 15 Octombrie parele 10 a. m. cu studenţii anului al II şi al IlI-a. D. Gh. Nădejde a presentat Co­mitetului teatral două piese: O răsbunare nobilă, traducere din italieneşte şi Din Viaţă, piesă originală în 3 acte. Ambele piese s’au luat în cer­cetare şi în curînd se va da avizul asupra lor. Au trecut, cu un deosebit succes, exa­menul de Economie Politica la d. pro­fesor Radu, următorii d­ni studenţi: M. Rogojină, Florescu, Stan şi Gavrilescu. Milionarul israelit american, David Trietsch, care venise în Iaşi pentru a propaga printre evrei ideia unei colo­nizări a insulei Cipru, a părăsit aseară oraşul nostru luînd trenul spre Bucureşti. Se zice că dînsul va colinda toate oraşele din Moldova pentru a răspîndi ideeîe sale. Arendu­ireii moşiilor slatului Luni la ora 12 m­, s’a ţinut licitaţie la prefectura judeţului pentru arendarea moşiilor. Moşia încunjurătoare M rel Neamţ, moşia Sarata, moşia încunjură­toare M-rel Popăuţi, moşia Odaea şi moşia Tătăruşu, pe un nou period de 5 ani cu începere de la 1900 până la 1905. Rezultatul acestei licitaţii a fost cel următor : Moşia încunjurătoare M-rel Neamţ cu cotunele afară de locul reservat M-rel, s’a arendat asupra d-lui Herman Leonte, cu 6200 lei arendă anuală. Moşia Sarata, din judeţul Neamţ, s-a arendat asupra d-lui A. Lerov, cu o a­­rendă anuală de 3200 lei. Moşia înconjurătoare M rel Popăuţi, din jud. Botoşani, fără terenul de 180 hectare, a fost arendată asupra d-lui Ion G. Ionescu, cu 22.400 lei arendă anuală. Moşia Odaea, din judeţul Tecuci, s-a­­ arendat asupra d-lui Vasile I. Vasiliu,­­ cu o arendă anuală de 2300 lei.­­ Moşia Tătăruşu, din jud. Suceava, a­­ fost arendată asupra d-lui Nicu I. Ioan, cu 800 lei arendă anuală . Veniturile căilor ferate Faţă cu seceta din anul acesta, şi cu puţina recoltă de griu, s’a resimţit şi traficul pe căile ferate, în toate ramurile: călători şi marfă. Iată bilanţul pe luna August, aşa cum 11 vedem publicat în „Monitorul Oficial“. Disproporţia e şi mai mare, dacă so­cotim lungimea chilometrică. De unde în 1898 August erau 2920 km. cale fe­rată, în August 1899 sunt 3092 km., cu 168 km., mai mult. De la călători a eşit 1757862.42, faţă cu 1931646.11 din August 1898, deci o diferenţă în minus de 173783.70 lei. La bagaje s’a încasat 68334.38 faţă cu 90144.28, deci o diferenţă în minus cu 21809.90. De la mărfuri de mare iuţeală s’a în­casat 129985.15, cu un plus de 1420 lei faţă cu August 18*18 (128.564.78). De la mărfuri de mită iuţală s’a în­casat 2153059.03, faţă cu 2976278.04 din August trecut, deci cu 823219.01 mai puţin ca în anul trecut. Diferenţa generală Î11 minus a în­tregii luni e de 1017392.21 numai în cursid lunei August. Totalul veniturilor de la Ianuar pănă la August sunt de 32505243.50 față cu 33355913.18 din August, deci un minus de 850669.68 lei. Iată tabela veniturilor lunare : 33355.913 32505243 Cu rezerva unei îndreptări ulterioare. Definitive 1898 Luna Provizorii 1899 Lei Lei 3.065.777Ianuarie. 3.179.327 3.117.940Februare 3.351.108 4.117.951 Martie. . 4.172.357 4.282.760Aprilie . 4.602.646 4.489.652Maiü. . . 4.706.071 4.147.438Iunie. . . 4 155.420 5.007.762Iulie. . . 4.299.073 5.126.633 August . 4.109.241 — Septemb.— — Octombr.— — Noembre— — Decembr.— ŞTIRI MĂRUNTE Băiatul Mihai Maxim, autorul furtului de la Iţic Forst, din strada de Sus, în urma denunţului lui Petru Smiţie, a fost arestat de poliţie. ♦ D. Dimitrie Stoianovicî, proprietar din str. Buna Vestire, dueîndu-se aseară la circiuma lui Şendel Bercovici din strada Arcu No. 13 ca să încaseze chiria, a perdut in acea circiumă suma de 120 lei în bilete de bancă. D-sa s’a plîns poliţiei, care cercetează. ♦ A fost internată, în spitalul Paşcanu femeea Catinca Dumitriţă, in etate de 25 ani, din Huşi, fiind bolnavă de An­­ghină. ♦ Fata Ana Bândulescu, în etate 15 ani, fiind bolnavă de scarlatina, a fost inter­nată în spitalul Paş­anu. ♦ Vineri, 15 octombre c., consiliul de razboiu permanent al corpului 4 de ar­mată va judeca, în şedinţa de la 2 p. m. mai multe procese. ♦ Un început de incendiu s’a declarat, astă noapte, la casele locuite de evreul Ioil Scheinblum, din str. Şoseua Arcu No. 2, de la un hogeag ce se aprinsese şi de unde focul era să se întindă mai departe, dar a fost observat de sergent, care dind de ştire locatarilor, au reuşit cu multă greutate să localizeze focul.

Next