Opinia, noiembrie 1899 (Anul 3, nr. 148-171)
1899-11-25 / nr. 167
e casă şi eu, plîngeam şi te rugam să nu te duci !.... Te-ai dus şi mai lăsat de izbelişte pe lume...“ Ca un trunchiu, ea cade îndurerată pe trupul îngheţat, ud, de rouă dimineţei şi pătat de sînge. „Ajungă-i, Doamne, jalea şi obida mea pe cine ţ’a întors inima, pe cine ţ’o stricat capul.. Laurenţia Gribincea. Răbojul meu Gyneconomi. Mă uitam aseară în sala de spectacol, ce femei frumoase, dar ce lux ! şi atunci, fără voe, mintea mi se duse cătră gyneconomii din Atena. Aceştia erau zece magistraţi, însărcinaţi să supravegheze bunele moravuri la serbări, la solemnităţi şi în ceremoniile publice, ca şi observarea legilor somptuare. Ei aveau menire să observe interiorul familiilor, conduita femeilor şi pînă şi îmbrăcămintea lor. Hainele, care întreceau limitele bunei cuviinţe, erau atîrnate de un copac şi serveau drept sperietoare (oare?) pentru acele, cari ar fi fost ispitite să alunece pe acest povîrniş. Femeile trebueau să uniască virtuţilor casnice şi decenţei, atracţia eleganţei şi a armoniei în simplicitatea costumului. Femeele neîngrijite, rău îmbrăcate, rău poptănate, erau supuse la o amendă de o mie de drahme; numele lor se înscria pe o tabelă expusă în public și erau astfel discreditate în ochii atenienilor. . . .... Mais oil sont les gynéeonomes d'antant ' ! * Advocatul diavolului. In timpurile din veacurile din mijloc, disputele religioase se știe ce întindere luaseră. Asupra tezelor şi a dogmelor religioase se încingeau discuţii nesfîrşite. Acel din părtaşi, care apăra principiile rele, era denumit advocatul diavolului. Cînd înaintea Gurţei din Roma se evoca o afacere de canonizare, o persoană era însărcinată de congregaţie riturilor de a reaminti tot ce puteau vătăma mărturiele favorabile fericitului, destinat sfinţire!. Acesta era advocatul diavolului. Advocatul luidumnezeu, care susţine cauza luî sfîntuluî, e însărcinat să-i răspundă. De obicei, advocatul diavolului îşî punea numai viza în josul scriptelor procedure, declarînd că, învins de probe, renunţă să le mai combată. Drac, drac, dar bun băiat. * Doamna Romanescu, dă în beneficiul său Narcis. Se ştie ce triumfală spartă a avut această creaţie a marei artiste. Cred inutil a mai insista. Să nu se uite că Joi se joacă Fedora, cu dînsa şi Borelli în rolurile principale. Va fi o reprezentaţie fără păreche.* Doamna Gemma Mezzetti va da, în cursul lunei Decembrie, Reforma legei timbrului Urmăm astăzî cu enumerarea principalelor modificări propuse de d. general Manu pentru reforma legei timbrului. Timbrul proporţional sunt supuse taxei timbrului proporţional de 10 bani, în afară de actele şi creanţele deja menţionate : a) tratele şi biletele la ordine a căror scadenţă nu e mai mare de 6 luni ; b) tratele şi biletele la ordine trase din România asupra străinătăţii, şi a căror scadenţă nu trece de 6 luni sunt supuse taxei timbrului proporţional de 20 bani , pentru suta de lei: a) cessiunile de creanţe şi alte drepturi încorporate, subrogaţiunile convenţionale şi novaţiunile; b) toate actele de creanţă cum şi toate chitanţele de împrumut chirografare ; c) tratele şi biletele la ordine a căror scadenţă nu trece de 6 luni ; d) împrumuturile făcute pe deposite (amanete) la Banca Naţională sau la casa de depuneri şi Consemnaţiuni, pentru un termen cel mult de 120 zile, niu vor plăti decît o treime din această taxă proporţională. Sunt supuse taxei timbrului de 25 bani de sută de lei, contractele de locaţiune variind între trei şi două sprezece luni. Pentru contractele cu o durată mai scurtă de trei luni nu se va percepe nici o taxă dacă locaţiunea nu va fi prelungită. Sunt supuse taxei timbrului de 50 bani de suta de lei: contractele de locaţiune sau de arendă, scrise sau verbale, cu o durată de la unu la cinci ani inclusiv. Sunt supuse taxei timbrului de un leu la sută de lei: contractele de locaţiune şi arendă scrise sau verbale, cu o durată de la cinci la zece ani. Sunt supuse taxei timbrului ,de doi lei, la sută de lei, contractele de locaţiune şi arendă cu o durată mai mare de zece ani. Prelungirea unui atare contract se consideră ca un nou contract, oricare ar fi terminul prelungirei, şi va fi deci supusă aceleaşi taxe. Toate obligaţiunile stipulate în contract în sarcina locatarului sau a arendaşului vor fi de asemenea supuse unei taxe proporţionale de 2 lei la sută. Sub-locaţiunile şi sub-arendările vor plăti taxa de un leu la sută. Taxele timbrului proporţional nu vor fi percepute decît pentru un singur exemplar de contract ori care ar fi numărul părţilor. Scutiri Pe lingă scutirile existente, proectul d-luî general Manu mai cuprinde încă următoarele inovaţiunî. Astfel vor fi scutite de orice taxe: certificatele de serviciu eliberate de consiliile de administraţie a societăţilor private; certificatele eliberate de autorităţi după cererea ministerului public; certificatele pentru constatarea censului electoral; corespondenţa şi actele Bancei Agricole; actele de procedură făcute dinaintea tribunalelor în materie de contestaţiune; contractele de căsătorii sau convenţiunile matrimoniale a căror valoare e mai mică de 1.500 lei; chitanţele de datorii ale ţăranilor, pentru datorii mai mici de 100 lei; toate acţiunile imobiliare intentate de agricultorii rurali pentru proprietăţile declarate inalienabile; testamentele olografice şi mistice; cererile de constatări de vrăstă pentru căsătoriele între ţărani. Taxele de înregistrare In afară de taxele de înregistrare pentru succesiunile mobiliare şi imobiliare, proiectul mai prevede încă restituirea taxelor de înregistrare deja depuse, cînd instituţiunile de credit sau Banca agricolă ar refuza acordarea unui împrumut,din vederea căruia s’ar fi achitat deja taxele de înregistrare. Menţionăm că noua lege a timbrului nu va putea fi pusă în vigoare înainte de 1 Aprilie 1900, cînd începe noul an financiar, un mare concert, în oraşul nostru. Se ştie ce carieră admirabilă are domnia sa deschisă. Ieşenii, desigur, vor consacra stea de prima strălucire pe talentata noastră primadonă. Cum vă pare propoziţia aceasta, pe care desigur aţi auzit-o de sute de ori, a nu şti ce vroeşti ? Dacă nu ştii, ţi-e imposibil să voeştî. Voinţa, la toată urma, nu-i decît perseverarea întru atingerea unei ţinte. Dar cînd ţinta nu există, implicit nu poate fi vorba de voinţă. Deci, pare că se ascunde un non sens în aceasta atît de obişnuită zicere.* Zilele trecute s’a judecat la Paris un curios proces literar. In timpul afacere! Dreyfus, se știe că d. Brunetiere, directorul veche! reviste des deux Mondes, adresase cîteva scrisori d-luî Yves Guyot, directorul ziarului le Silele, în care domnia sa publica articole favorabile cauzei fostului căpitan. D. Guyot tipărise aceste articole, ca şi scrisorile, care-i veniseră ca răspuns, într’o broşură intitulată: Ies raisons de Basile. Bine înţeles, comentariile erau cu totul nefavorabile academicianului. Atunci d. Brunetiére, a intentat proces directorului ziarului le Siecle şi cu această ocazie s’a pus în discuţie, cui aparţin, scrisorile, celuia, care le-a scris sau celui care le primeşte ? EFEMERE Unui ziarist, care'scrisese că'junimişti? sínt „stele“. . I Gi .. ' G ' ‘ - - -' : [Fostneţi. stele.... 'călătoare. . . In cea vreme’, care-i stinsă : Pepiru Am d’astăzî însă Stele sínt.», dar căzătoare. I . ENDYMION. SCE NA Concertul D-rei Popovici. O soră îneîntătoare, concertul dreî Popovici, public ales, muzică aleasâ,—cu deosebire însă, și în primul rînd, o concertistă aleasă. Căci fără a‘ se fi impus ca vigoare sau ca originalitate, d-ra Popovici a reuşit totuşi să-şi farmece auditoriul cu vocea ei simpatică şi caldă, care vibrează de o particulară duioşie. Cum picurau notele plînse în aria din Aida ! Cu ce sugestivă melancolie fu executată partea întâia a ariei din Freischütz ! In aceasta din urmă, cu deosebire, d-^ra Popovici a avut accente de o suavitate ideală. Şi se ’nţălege bine pentru ce publicul a bizat Cidul luî Massenet, şi pentru ce a aplaudat cu atîta entUziasm ai’ia din Africana. Asupra alegerei romanţelor române ar fi poate ceva de zis,—nu însă şi asupra execuţiunei lor care a fost la nivelul celor mai măgulitoare laude. Dorinţa şi Steluţa nu s’ar putea cînta cu mai multă duioşie, =f=5 O P I N I A —iar Doina a fost spusă cu atîta simţire, cu atîta pricepere a spiritului ei popular, cît nu cred că cineva în sale toată să nu să fi simţit mişcat de melancolia şi de blajina revoltă ce se exala dintr’însa în notele armonioase ale distinsei cîntăreţe. Dar „Te chiamă privighitoarea” ar fi putut foarte bine lipsi, ori cît de bine urma să fie cîntată. Romanţele acestea banale ca formă, mediocre ca sentiment, cu care ne îndoapă lăutarii de toată ruina, nu pot aduce unui cîntăreţ de samă nici un cîştig. Aceasta însă fie zis numai în treacăt, căci ca şi tot restul, bucata şi-a avut succesul ei. Orchestra d-luî Lehr, ale cărei violine sînt excelente, a executat uvertura Matei din Partid, o fantezie din Lohengrin şi alta din Ball , în mascheta. In deosebi ultima bucată a smuls aplause vii. Penel,—irezistibilul Penel,—a recitat monoloage. E de prisos să-i notez succesul, cari are cu atît mai multă însemnătate cu cît piesele spuse, sînt prea cunoscute de public. Puțin exigent, acesta rîde încă la aceleașî lucruri, spuse în acelaşi chip, pe care le-a auzit în atîtea rînduri, atît de mare e asupra lui imperiul simpaticului artist. Ar fi însă timpul de a trece Reformele , la reformă. Ţin cuvînt bun pentru pianist, d. Narice, meritelor căruii se datoreşte în parte succesul acestei seri de musică, de flori şi de femei frumoase. H. carnetul serei Prietenul nostru H, un gingaş poet, a cărei piesă vom fi fericiţi să o sărbătorim aici chiar în ziua primei şi, desigur, triumfalei sale reprezentări, ne-a redat mai sus entuziasmul sale la auzul voacei domnişoarei Popovici. Rechemările, aplauzele şi coşurile cu flori au curs. Penel, frumosul artist, a cărei putere comică e aşa de mare, a întrerupt farmecul muziceî cu monologurile sale spuse,cu aşa de fudrăcită vervă. In definitiv, o sară /Q care s’a ivit o nouă şi mare stea fi in care am petrecut frumos—şi graţie luî Penel. Sala era admirabilă. Er am putut încă odată să constat căapoi are cu drept renumele de prapul frumuseţe!. Erau atîtea capete atrăgătoare, atîtea zîmbete ameţitoare încît nu pot decit să însămn la întîmplare pe doamnele : Lucia Grecianu, Lucia Canariău, Dossu, Morțun, Dorici, J. Ghica, G. G. Mîrzescu,Parish, Argintoianu, Mavroeni, Scorțescu, avocat Niculeanu, M. Gane, V. Sculy, dr. Bogdan, Tanase Gheorghiu, Cristescu, Stravolca, Hina, Crupenschi, N. Gane, Melik, Dimachi, I. Manu, avocat Dabija, Bogonos, Tuduri, M. Pogonat, Gr. Buțureanu, ing. Cuca, Linke, avocat Irimescu, dr. Muller, ing. Petrazolli, ing- Burghelea, dr. Bălăceanu, Asani, maj. Burghelea, Buznea, Neuschotz, J. Motăș, Chirilă, Grigoriu, T. Popovici, Atanasiu, maj. Jippa, Deoghenide, Vartic, căp. Cristescu, Velciu, sublocot. Popovici, L. Constantinescu, Nica, Burghelea, ing. Mandrea, O. Teodoreanu, Hertzenberg, Cernavodeanu, Mihailescu. D-rele: Greceanu, Melik, E. Mîrzescu, Cerchez, V. Sculy, Scorţescu, Bogdan, Cristescu M. Gane, Negruzi,Tuduri, Suţu, N. Gane, Dimachi, Blandia, Buicliu, Velescu, Linke, Butureanu, Cazaban, Hubert, Neuschotz, col. Stamatopol, Deoghenide, Hasnas, Ciudin, Romanescu, Jippa, Russu, Tatos, Popovici, Teofinescu, Roiu, Cernavodeanu, Mavrodin, Prasin, Babencu, Bratu, M. Popescu, Macari, Botez, Felicescu, Aleman MMFOmifSsi VMS D. Dim. A. Greceanu, prefect de judeţ, a adresat următorul raport d-lui ministru de justiţie relativ la judecătoriile comunale. Domnule Ministru Am onoare a atrage atenţiunea Dv. asupra modului cu desăvîrşire defectuos după care funcţionează judecătoriile noastre comunale. Cu prilejul inspecţiunelor ce le-am făcut în adevăr prin comunele rurale ale acestui judeţ, am constatat că cea mai mare parte din aceste judecătorii sunt organizate după mintea umor notari inculţi şi în tot cazul neexperimentaţi şi că nu există nici o uniformitate în metoda de a ţinea dosarele, registrele şi arhiva din cauza deosebitelor sisteme preconizate de către judecătorii de ocol respectivi. Pe de altă parte aceşti magistraţi, datori după lege de a controla şi supraveghia judecătoriile comunale, în resortul lor nu le inspectează niciodată şi contribue astfel la discreditarea şi la periclitarea acestei instituţiuni populare. Mişcarea în magistratura amovibilă va avea loc în curînd. Se vorbeşte cu insistenţă de înaintarea simpaticului judecător d. Lefter Dumitrescu la gradul de prim procuror la Ploeşti ori Galaţi. Felicitările noastre viitoare. Din „Era Nouă11 Iniţialele s’au dat pe faţă, şi suntem fericiţi că aprecierile noastre erau bine găsite Nu putem însă respunde articolului adresat jurisconsultului in vigoare. E prea ........ irresponsabil. Să ne erte jurisconsultul în spe . , ca şi grupul seu. O delegaţiune de doi studenţi roediemişti au plecat la Bucureşti spre a solicita audienţa de la domnii G. Gr. Cantacuzino şi Take Ionescu, in privinţa clinicelor obstetricale de la facultatea de medicină din Iaşi. In cursul săptămînei viitoare va sosi in Iaşi de Lindvey. D-va. va fi însărcinat cu redactarea definitivă a rapoartelor în privinţa lucrărilor de la Timişeşti şi de la Prut. Ministerulle domenii a cerut primăriei de Iaşi o statistică a numărului caselor din oraşul nostru. Serviciul tehnic însărcinat cu facerea acestei statistice, a terminat lucrarea şi conchide că în Iaşi sunt 7887 de case. Se ştie că prin noul regulament al fabricărei de pline, sistemul frămîr fărel aluatului cu mîna e desfiinţat şi înlocuit prin maşini. Zilele acestea va fi adusă in Iaşi de d. Prima franzelarie şi Cofetărie F. Szakmâry Prefryat de două ori cu Medalie de aur Iaşi strada de sus 168 Recomand onor. Public şi numeroasei mele clientele. Craile Regale împlute cu dulceaţă Prăjituri, Cozonaci, Babe, Cornuri, cu mac sau nucă, feluriţi pesmeţi, şi turtă dulce. Calitate excelentă în toate zilele prospete 4—4 Nu plătiţi mai scump decât 35 firaiţi ticriii Petrol regal regulamentar Accesat Strada Arcu No.8 Aaamache No. 7 g) Apeduc „ 16 V Albă „ 56 77 Veche „ 12 „ Piaţa Halei mag. Nathansolm. Asemenea cu acelaşi preţ vend şi toate trăsurile noastre ambulante. ANUNCIU 21.000 lei sunt de dat cu prima ipotecaă. A se - adresa la d.l Avocat A. G. Cu sitele acest preţ din: se vinde în Administratiunea Reservoarelor de Dabija; Strada Golia 67. Petrol. ° 4—15 24—20 Granet, o mașină de aceste şî se vor face primele experimentări la una din pităriile oraşului nostru. La epitropia spitalului sft. Spiridon s’a încheiat definitiv lista ajutoarelor care vor fi distribuite în ziua de 12 Decembrie, cînd e hramul bisericei sft. Spiridon. M. S. Regele a primit în audienţă pe d-nii Carp şi Al. Marghiloman. D- P. Carp a prezintat Suveranului pe fiul său. Ieri la amiază a fost primit de cătră M. S. Regele d. Milicievici, noul ministru plenipotenţiar al Serbiei, care a prezintat scrisorile sale de acreditare. D. general Manu, ministrul finanţelor, a depus era pe biuroul Camerei: a) Proiectul de lege asupra taxelor de timbre şi înregistrări; b) Proiectul de lege pentru modificarea unor disposiţiuni din legea patentelor; c) Proiectul de lege pentru înfiinţarea unui al doilea post de sub-director în administraţia Casei de depuneri. La concursul pentru obţinerea gradului de ataşaţi de legaţie au reuşit d-nii M. B. Boerescu, Ioan P. Carp, Alexis A. Catargi şi A. N. Iacovache. Patru din candidaţi au fost respinşi. Er, la ora 4 d. a., a avut loc la Palat o audiţiune muzicală la care au fost invitaţi şi d-nii miniştri. In curînd se vor începe tratative oficiale ca guvernul român să contribue cu partea care-i revine la realizarea liniei directe Petersburg-Iaşi-Budapesta Partea de concurs a guvernului român ar consta în următoarele două lucrări: prelungirea linii ferate de la Moineşti pînă la Bacău, şi construirea unei linii ferate directe între Bacău şi Vaslui. Prin construirea acestei linii ferate româneşti Petersburgul ar fi legat prin cea mai directă linie prin punctele Ungheni-Iaşi- Vasluiu-Bacău-Ghimeş. Consiliul comunal — Şedinţa de la 23 Noembrie — Prezidează d. Al. A. Bădărăă, primar. Prezenţi d-niî: Ştefănescu, Mihail, Costăchescu, Daraban, dr. Culianu, Major Jippa, Alex. A. Brandia. Se procede la alegerea a trei consilieri comunali care să alcătuiască comisiunea pentru perceperea taxelor comunale. Comisiunea va lucra în Decembrie. Sunt aleşi d-niî Daraban, Major Jipa şi dr. Culianu. D. Frimar Bădărăă, dă cetire unei propuneri a d-luî Ire Grünberg care se obligă a furniza cantitatea da carne necesară oraşului cu preţul de 50 bani kilogramul pentru populaţiunea creştină şi 65 bani kilogramul pentru cea israelită. Despre condiţiunile acestei propuneri am vorbit deja în opinia. D. Bădărăă spune că a dat numai cetire acestei propuneri pentru ca d-nii consilieri să ia cunoştinţă de dinsa. Ea va face obiectul discuţiuneî consiliului într’o viitoare sesiune. Se hotăreşte restituirea garanţiei d-lu 'Lamagasinul de Noutăţi Iaşi M. J. Friedman A sosit mătăsuri pentru Rochii albe, colorate şi negre. Satina Duchesse satin de Lion, cateteiuri, bruse de postav şi cate^i danteleriî, panglicării, jerseurî negre, fionguii, corsete etc. Uniforma pentru Externatul secundar de fete şi Pensionatul Varlam, Bluze şi cravate pentru şcoala Normală superioară şi cravate pentru Sft. Sava. Sperînd că onor, public şi onor. noştri clienţi ne va visita spre a se convinge de realitate şi de preţuri moderate. Cu stimă M. I. Friedman Casă de vânzare TMnL°ut din nou de cărămidă, şi o altă casă veche care serveşte de bucătărie, una firtă vie, mai mulţi pomi roditori, fîntănă în ogradă, zămnic, camară de lemne de cărămidă, zaplazurî din prejur şi faţa cu grilaj de lemn situată în Iaşi, strada Sadoveanu No. 7 in dosul bisericei sf. Dumitru Misai despărțirea a 5-a. Doritorii de a cumpără acest imobil se vor adresa la proprietar în zisa casă.