Opinia, noiembrie 1899 (Anul 3, nr. 148-171)

1899-11-25 / nr. 167

e casă şi eu, plîngeam şi te rugam să nu te duci !.... Te-ai dus şi mai lăsat de izbe­lişte pe lume...“ Ca un trunchiu­, ea cade îndurerată pe trupul îngheţat, ud, de rouă dimineţei şi pătat de sînge. „Ajungă-i, Doamne, jalea şi obida mea pe cine ţ’a întors inima, pe cine ţ’o stri­cat capu­l.. Laurenţia Gribincea. Răbojul meu Gyneconomi. Mă uitam aseară în sala de spectacol, ce femei fru­moase, dar ce lux ! şi atunci, fără voe, mintea­ mi se duse cătră gyneco­­nomii­ din Atena. Aceştia erau zece magistraţi, în­sărcinaţi să supravegheze bunele mo­ravuri la serbări, la solemnităţi şi în ceremoniile publice, ca şi observarea legilor somptuare. Ei aveau menire să observe inte­riorul familiilor, conduita femeilor şi pînă şi îmbrăcămintea lor. Hai­nele, care întreceau limitele bunei cuviinţe, erau atîrnate de un copac şi serveau drept sperietoare (oare?) pentru­ acele, cari ar fi fost ispitite să alunece pe acest povîrniş. Femeile trebueau să uniască vir­tuţilor casnice şi decenţei, atracţia eleganţei şi a armoniei în simplici­tatea costumului. Femeele neîngri­jite, rău îmbrăcate, rău poptănate, erau­ supuse la o amendă de o mie de drahme; numele lor se înscria pe o tabelă expusă în public și erau ast­fel discreditate în ochii atenie­­nilor. . . .... Mais oil sont les gynéeonomes d'antant ' ! * Advocatul diavolului. In tim­purile din veacurile din mijloc, dis­putele religioase se știe ce întindere luaseră. Asupra tezelor şi a­ dog­­melor religioase se încingeau dis­cuţii nesfîrşite. Acel din părtaşi, care apăra principiile rele, era­ de­numit advocatul diavolului. Cînd înaintea Gurţei din Roma se evoca o afacere de canonizare,­­ o persoană era însărcinată de congre­gaţie riturilor de a reaminti tot ce puteau vătăma mărturiele favorabile fericitului, destinat sfinţire!. Acesta era advocatul diavolului. Advocatul lui­­dumnezeu, care susţine cauza luî sfîn­­tuluî, e însărcinat să-i răspundă. De obicei, advocatul diavolului îşî punea numai viza în josul scriptelor pro­cedure­, declarînd că, învins de pro­be, renunţă să le mai combată. Drac, drac, dar bun băiat. * Doamna Romanescu, dă în be­neficiul său Narcis. Se ştie ce trium­fală spartă a avut această creaţie a marei artiste. Cred inutil a mai insista. Să nu se uite că Joi se joacă Fe­dora, cu dînsa şi Borelli în rolurile principale. Va fi o reprezentaţie fără păreche.* Doamna Gemma Mezzetti va da, în cursul lunei Decembrie, Reforma legei timbrului Urmăm astă­zî cu enumerarea principa­lelor modificări pro­puse de d. general Ma­nu pentru reforma legei timbrului. Timbrul proporţional sunt supuse taxei timbrului proporţio­nal de 10 bani, în afară de actele şi cre­anţele deja menţionate : a) tratele şi bile­tele la ordine a căror scadenţă nu e mai mare de 6 luni ; b) tratele şi biletele la ordine trase din România asupra străină­­tăţii, şi a căror scadenţă nu trece de 6 luni sunt supuse taxei timbrului proporţio­nal de 20 bani , pentru suta de lei: a) cessiunile de creanţe şi alte drepturi în­corporate, subrogaţiunile convenţionale şi novaţiunile; b) toate actele de creanţă cum şi toate chitanţele de împrumut chirogra­­fare ; c) tratele şi biletele la ordine a că­ror scadenţă nu trece de 6 luni ; d) îm­prumuturile făcute pe deposite (amanete) la Banca Naţională sau la casa de depu­neri şi Consemnaţiuni, pentru un termen cel mult de 120 zile, niu vor plăti de­cît o treime din această taxă proporţională. Sunt supuse taxei timbrului de 25 bani de sută de lei, contractele de locaţiune variind între trei şi două spre­zece luni. Pentru contractele cu o durată mai scurtă de trei luni nu se­ va percepe nici o taxă dacă locaţiunea nu va fi prelungită. Sunt supuse taxei timbrului de 50 bani de suta de lei: contractele de locaţiune sau de arendă, scrise sau verbale, cu o durată de la unu la cinci ani inclusiv. Sunt supuse taxei timbrului de un leu la sută de lei: contractele de locaţiune şi arendă scrise sau verbale, cu o durată de la cinci la zece ani. Sunt supuse taxei timbrului ,de doi lei, la sută de lei, contractele de locaţiune şi arendă cu o durată mai mare de zece ani. Prelungirea unui atare contract se consi­deră ca un nou contract, ori­care ar fi terminul prelungirei, şi va fi deci supusă aceleaşi taxe. Toate obligaţiunile stipulate în contract în sarcina locatarului sau a arendaşului vor fi de asemenea supuse unei taxe proporţionale de 2 lei la sută. Sub-locaţiunile şi sub-arendările vor plăti taxa de un leu la sută. Taxele timbrului proporţional nu vor fi percepute de­cît pentru un singur exem­plar de contract ori care ar fi numărul părţilor. Scutiri Pe lingă scutirile existente, proectul d-luî general Manu mai cuprinde încă urmă­toarele inovaţiunî. Ast­fel vor fi scutite de ori­ce taxe: certificatele de serviciu eliberate de con­siliile de administraţie a societăţilor private; certificatele eliberate de autorităţi după cererea ministerului public; certificatele pentru constatarea censului electoral; co­respondenţa şi actele Bancei Agricole; actele de procedură făcute d­inaintea tri­bunalelor în materie de contestaţiune; con­tractele de­ căsătorii sau convenţiunile matrimoniale a căror valoare e mai mică de 1.500 lei; chitanţele de dato­rii ale ţăranilor, pentru datorii mai mici de 100 lei; toate acţiunile imobiliare inten­tate de agricultorii rurali pentru proprie­tăţile declarate inalienabile; testamentele olografice şi mistice; cererile de constatări de vrăstă pentru căsătoriele între ţărani. Taxele de înregistrare In afară de taxele de înregistrare pen­­tru succesiunile mobiliare şi imobiliare, proiectul mai prevede încă restituirea ta­xelor de înregistrare deja depuse, cînd in­­stituţiunile de credit sau Banca agricolă ar refuza acordarea unui împrumut,din vede­rea căruia s’ar fi achitat deja taxele de înregistrare.­­ Menţionăm că noua lege a timbrului nu va putea fi pusă în vigoare înainte de 1 Aprilie 1900, cînd începe noul an finan­ciar, un mare concert, în oraşul nostru. Se ştie ce carieră admirabilă are domnia sa deschisă. Ieşenii, de­sigur, vor consacra stea de prima strălucire pe talentata noastră prima­donă. Cum vă pare propoziţia aceasta, pe care desigur aţi auzit-o de sute de ori, a nu şti ce vroeşti ? Dacă nu ştii, ţi-e imposibil să voeştî. Voinţa, la toată urma, nu-i decît persevera­rea întru atingerea unei ţinte. Dar cînd ţinta nu există, implicit nu poate fi vorba de voinţă. Deci, pare că se ascunde un non sens în aceasta atît de obişnuită zicere.* Zilele trecute s’a judecat la Paris un curios proces literar. In timpul afacere! Dreyfus, se știe că d. Brunetiere, directorul veche! reviste des deux Mondes, adresase cîte­va scrisori d-luî Yves Guyot, directorul ziarului le Silele, în care domnia sa publica articole favorabile cauzei fos­tului căpitan. D. Guyot tipărise ace­ste articole, ca şi scrisorile, care-i veniseră ca răspuns, într’o broşură intitulată: Ies raisons de Basile. Bine înţeles, comentariile erau cu totul ne­favorabile academicianului. Atunci d. Brunetiére, a intentat proces directorului ziarului le Siecle şi cu această ocazie s’a pus în dis­cuţie, cui aparţin, scrisorile, celuia, care le-a scris sau celui care le pri­meşte ? EFEMERE Unui ziarist, care'scrisese că'junimişti? sínt „stele“. . I Gi .. ' G ' ‘ - - -' : [Fostneţi. stele.... 'călătoare. . . In cea­ vreme’, care-i stinsă : Pepiru Am d’astă­zî însă Stele sínt.», dar­ căzătoare. I . ENDYMION. S­C­E NA Concertul D-rei Popovici. O soră îneîntătoare, concertul d­­reî Popovici, public ales, muzică a­­leasâ,—cu deosebire însă, și în pri­mul rînd, o concertistă aleasă. Căci fără a‘ se fi impus ca vigoare sau ca originalitate, d-ra Popovici a reuşit totuşi să-şi farmece auditoriul cu vocea ei simpatică şi caldă, care vibrează de o particulară duioşie. Cum picurau notele plînse în a­­ria din Aida ! Cu ce sugestivă me­lancolie fu executată partea întâia a ariei din Freischütz ! In aceasta din urmă, cu deosebire, d-^ra Popo­vici a avut accente de o suavitate ideală. Şi se ’nţălege bine pentru ce publicul a bizat Cidul luî Massenet, şi pentru ce a aplaudat cu atîta en­­tUziasm ai’ia din Africana. Asupra alegerei romanţelor româ­ne ar fi poate ceva de zis,—nu în­să şi asupra execuţiunei lor care a fost la nivelul celor mai măgulitoa­re laude. Dorinţa şi Steluţa nu s’ar putea cînta cu mai multă duioşie, =f=5 O P I N I A —iar Doina a fost spusă cu atîta simţire, cu atîta pricepere a spiri­tului ei popular, cît nu cred că ci­neva în sale toată să nu să fi sim­ţit mişcat de melancolia şi de bla­jina revoltă ce se exala dintr’însa în notele armonioase ale distinsei cîn­­tăreţe. Dar „Te chiamă privighitoarea” ar fi putut foarte bine lipsi, ori cît de bine urma să fie cîntată. Ro­manţele acestea banale ca formă, mediocre ca sentiment, cu care ne îndoapă lăutarii de toată ruina, nu pot aduce unui cîntăreţ de samă nici un cîştig. Aceasta însă fie zis numai în treacăt, căci ca şi tot res­tul, bucata şi-a avut succesul ei. Orchestra d-luî Lehr, ale cărei violine sînt excelente, a executat uvertura Matei din Partid, o fante­zie din Lohengrin şi alta din Ball , în mascheta. In deosebi ultima bu­cată a smuls aplause vii. Penel,—irezistibilul Penel,—a re­citat monoloage. E de prisos să-i notez succesul, cari are cu atît mai multă însemnătate cu cît piesele spuse, sînt prea cunoscute de public. Puțin exigent, acesta rîde încă la a­­celeașî lucruri, spuse în acelaşi chip, pe care le-a auzit în atîtea rînduri, atît de mare e asupra lui imperiul simpaticului artist. Ar fi însă tim­pul de a trece Reformele , la reformă. Ţin cuvînt bun pentru pianist, d. Narice, meritelor căruii se dato­­reşte în parte succesul acestei seri de musică, de flori şi de femei fru­moase. H. carnetul serei Prietenul nostru H, un gingaş poet, a cărei piesă vom fi fericiţi să o sărbătorim aici chiar în ziua pri­mei şi, de­sigur, triumfalei sale repre­zentări, ne-a redat mai sus entu­ziasmul sale­ la auzul voacei dom­nişoarei Popovici. Rechemările, a­­plauzele şi coşurile cu flori au curs. Penel, frumosul artist, a cărei pu­tere comică e aşa de mare, a între­rupt farmecul muziceî cu monolo­­gurile sale spuse,cu aşa de fu­drăcită vervă. In definitiv, o sară /Q care s’a ivit o nouă şi mare stea fi in care am petrecut frumos—şi graţie luî Penel.­­ Sala era admirabilă. Er am pu­tut încă odată să constat că­­apoi are cu drept renumele de prapul frumuseţe!. Erau­ atîtea capete atră­gătoare, atîtea zîmbete ameţitoare în­cît nu pot decit să însămn la întîm­­plare pe doamnele : Lucia Grecianu, Lucia Canariău, Dossu, Morțun, Dorici, J. Ghica, G. G. Mîrze­scu,­­Parish, Argintoianu, Mavroeni, Scorțescu, avocat Niculeanu, M. Gane, V. Sculy, dr. Bogdan, Tanase Gheorghiu, Criste­scu, Stravolca, Hina, Crupensch­i, N. Gane, Melik, Dimachi, I. Manu, avocat Dabija, Bogonos, Tuduri, M. Pogonat, Gr. Buțu­­reanu, ing. Cuca, Linke, avocat Irimescu, dr. Muller, ing. Petrazolli, ing- Burghe­­lea, dr. Bălăceanu, Asani, maj. Burghe­­lea, Buznea, Neuschotz, J. Motăș, Chi­­rilă, Grigoriu, T. Popovici, Atanasiu, maj. Jippa, Deoghenide, Vartic, căp. Cristescu, Velciu, sub­locot. Popovici, L. Constantinescu, Nica, Burghelea, ing. Mandrea, O. Teodoreanu, Hertzenberg, Cernavodeanu, Mihailescu. D-rele: Greceanu, Melik, E. Mîrzescu, Cerchez, V. Sculy, Scorţescu, Bogdan, Cristescu M. Gane, Negruzi,Tuduri, Suţu, N. Gane, Dimachi, Blandia, Buicliu, Ve­­lescu, Linke, Butureanu, Cazaban, Hu­bert, Neuschotz, col. Stamatopol, Deo­ghenide, Hasnas, Ciudin,­ Romanescu, Jippa, Russu, Tatos, Popovici, Teofinescu, Roiu, Cernavodeanu, Mavrodin, Prasin, Babencu, Bratu, M. Popescu, Macari, Bo­tez, Felicescu, Aleman M­MFOmifSsi VMS D. Dim. A. Greceanu, prefect de judeţ, a adre­sat următorul raport d-lui ministru de justiţie rela­tiv la judecătoriile comunale. Domnule Ministru Am onoare a atrage atenţiunea Dv. a­­supra modului cu desăvîrşire defectuos după care funcţionează judecătoriile noas­tre comunale. Cu prilejul inspecţiunelor ce le-am făcut în adevăr prin comunele rurale ale acestui judeţ, am constatat că cea mai mare parte din aceste judecăto­rii sunt­ organizate după mintea umor no­tari inculţi şi în tot cazul neexperimentaţi şi că nu există nici o uniformitate în me­toda de a ţinea dosarele, registrele şi ar­hiva din cauza deosebitelor sisteme pre­conizate de către judecătorii de ocol res­pectivi. Pe de altă parte aceşti magistraţi, da­tori după lege de a controla şi suprave­­ghia judecătoriile comunale, în resortul lor nu le inspectează nici­odată şi con­­tribue ast­fel la discreditarea şi la pericli­tarea acestei instituţiuni populare. Mişcarea în magistratura amovi­bilă va avea loc în curînd. Se vor­beşte cu insistenţă de înaintarea sim­paticului judecător d. Lefter­ Dumi­­trescu la gradul de prim procuror la Ploeşti ori Galaţi. Felicitările noastre viitoare. Din „Era Nouă11 Iniţialele s’au dat pe faţă, şi suntem fe­riciţi că aprecierile noastre erau bine gă­site Nu putem însă respunde articolului adresat jurisconsultului in vigoare. E prea ........ irresponsabil. Să ne erte jurisconsultul în spe . , ca şi grupul seu. O delegaţiune de doi studenţi roediem­işti au plecat la Bucureşti spre a solicita au­dienţa de la domnii G. Gr. Cantacuzino şi Take Ionescu, in privinţa clinicelor obste­­tricale de la facultatea de medicină din Iaşi. In cursul săptămînei viitoare va sosi in Iaşi de Lindvey. D-va. va fi în­sărcinat cu redactarea definitivă a rapoartelor în privinţa lucrărilor de la Timiş­eşti şi de la Prut. Ministerul­­le domenii a cerut primăriei de Iaşi o statistică a numărului caselor din oraşul nostru. Serviciul tehnic însărcinat cu facerea a­­cestei statistice, a terminat lucrarea şi con­chide că în Iaşi sunt 7887 de case. Se ştie că prin noul regulament al fa­­bricărei de pline, sistemul frăm­îr­ fărel alu­atului cu mîna e desfiinţat şi înlocuit prin maşini. Zilele acestea va fi adusă in Iaşi de d. Prima franzelarie şi Cofetărie F. Szakmâry Prefryat de două ori cu Medalie de aur Iaşi strada de sus 168 Recomand onor. Public şi nume­roasei mele clientele. Craile Regale împlute cu dulceaţă Prăjituri, Cozonaci, Babe, Cornuri, cu mac sau nucă, feluriţi pesmeţi, şi turtă dulce. Calitate excelentă în toate zilele prospete 4—4 Nu plătiţi mai scump decât 35 firaiţi ticriii Petrol regal regulamentar Accesat Strada Arcu No.8 Aaamache No. 7 g) Apeduc „ 16 V Albă „ 56 77 Veche „ 12 „ Piaţa Halei mag. Nathansolm. Asemenea cu acelaşi preţ vend şi toate trăsurile noastre ambulante. ANUNCIU 21.000 lei sunt de dat cu pri­ma ipotecaă. A se - adresa la d.l Avocat A. G. Cu sitele acest preţ din: se vinde în Administratiunea Reservoarelor de Dabija; Strada Golia 67. Petrol. ° 4—15 24—20 Granet, o mașină de aceste şî se vor face primele experimentări la una din pităriile oraşului nostru. La epitropia spitalului sft. Spiridon s’a încheiat definitiv lista ajutoarelor care vor fi distribuite în ziua de 12 Decembrie, cînd e hramul bisericei sft. Spiridon. M. S. Regele a primit în audienţă pe d-nii Carp şi Al. Marghiloman. D- P. Carp a prezintat Suveranului pe fiul său. Ieri la amiază a fost primit de cătră M. S. Regele d. Milicievici, noul ministru plenipotenţiar al Ser­biei, care a prezintat scrisorile sale de acreditare. D. general Manu, ministrul finanţelor, a depus era pe biuroul Camerei: a) Proiectul de lege asupra taxelor de timbre şi înregistrări; b) Proiectul de lege pentru modificarea unor disposiţiuni din legea patentelor; c) Proiectul de lege pentru înfiinţarea unui al doilea post de sub-director în ad­ministraţia Casei de depuneri. La concursul pentru obţinerea gradului de ataşaţi de legaţie au reuşit d-nii M. B. Boerescu, Ioan P. Carp, Alexis A. Ca­­targi şi A. N. Iacovache. Patru din candidaţi au fost respinşi. Er, la ora 4 d. a., a avut loc la Palat o audiţiune muzicală la care au fost in­vitaţi şi d-nii miniştri. In curînd se vor începe tratative oficiale ca guvernul român să contribue cu partea care-i revine la realiza­rea liniei directe Petersburg-Iaşi-Bu­­dapesta­ Partea de concurs a guvernului român ar consta în următoarele două lucrări: prelungirea linii ferate de la Moineşti pînă la Bacău­, şi con­struirea unei linii ferate directe în­tre Bacău şi Vaslui. Prin construirea acestei linii ferate româneşti Petersburgul ar fi legat prin cea mai directă linie prin punctele Ungheni-Iaşi- Vasluiu-Bacău-Ghimeş. Consiliul comunal — Şedinţa de la 23 Noembrie — Prezidează d. Al. A. Bădărăă, primar. Prezenţi d-niî: Ştefănescu, Mihail, Cos­­tăchescu, Daraban, dr. Culianu, Major Jippa, Alex. A. Brandia. Se procede la alegerea a trei consilieri comunali care să alcătuiască comisiunea pentru perceperea taxelor comunale. Co­­misiunea va lucra în Decembrie. Sunt aleşi d-niî Daraban, Major Jipa şi dr. Culianu. D. Frimar Bădărăă, dă cetire unei propuneri a d-luî Ire Grünberg care se o­­bligă­ a furniza cantitatea da carne nece­sară oraşului cu preţul de 50 bani kilo­gramul pentru populaţiunea creştină şi 65 bani kilogramul pentru cea israelită. Despre condiţiunile acestei propuneri am vorbit deja în opinia. D. Bădărăă spune că a dat numai ce­tire acestei propuneri pentru ca d-nii con­silieri să ia cunoştinţă de dinsa. Ea va face obiectul discuţiuneî consiliului într’o viitoare sesiune. Se hotăreşte restituirea garanţiei d-lu 'La­magasinu­l de Noutăţi Iaşi M. J. Friedman A sosit mătăsuri pentru Rochii albe, co­lorate şi negre. Satina Duchesse satin de Li­on, cateteiuri, bruse de postav şi cate^i danteleriî, panglicării, jerseurî negre, fion­­guii, corsete etc. Uniforma pentru Ex­ternatul secundar de fete şi Pensionatul Varlam, Bluze şi cravate pentru şcoala Normală superioară şi cravate pentru Sft. Sava. Sperînd că onor, public şi onor. noştri clienţi ne va visita spre a se con­vinge de realitate şi de preţuri moderate. Cu stimă M. I. Friedman Casă de vânzare TMnL°ut­ din nou de cărămidă, şi o altă casă ve­che care serveşte de bucătărie, una firtă vie, mai mulţi pomi roditori, fîntănă în ogradă, zămnic, camară de lemne de că­rămidă, zaplazurî din prejur şi faţa cu grilaj de lemn situată în Iaşi, strada Sa­­doveanu No. 7 in dosul bisericei sf. Du­mitru Misai despărțirea a 5-a. Doritorii de a cumpără acest imobil se vor adresa la proprietar în zisa casă.

Next