Opinia, decembrie 1899 (Anul 3, nr. 172-195)
1899-12-01 / nr. 172
ARUL III No. 172 Numărul 10 Bani aboxamentele încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni şi se plătesc totdeauna Înainte In Iaşi la Casa Administraţiei In judeţe şi itreinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei, în Eternitate 40 lei Şase luni 15 20 MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA No. 17.ADMINISTRAŢIA Struida Primatriei No. 17. EDIŢIA DE SEARA IAŞI-MERCURI I DECEMBRIE 1899 Numărul 10 Bani A Nil N CI URILE In I şl şi judeţe se primesc numai la Administraţie In strainătate direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciuri la pag. Jr . . 20 b. linia i, jj ii HI • • 40 ,, I. Inserţiile şi reclamele 1 . 50 „ „ Un număr vechi ii 30 bani " REDACŢIA şi No. 17—Srada Primariei-fNo. 17 ZIAR CONSERVATOR COTIDIAN Colegiul I Iaşi Alegerea de la 16 Decembrie Candidatul partidului conservator la alegerea unui deputat ce va avea loc în ziua de 18 Decembrie la Colegiul I este: Dr. LEI SCULY. Misiunea partidului Conservator De netăgăduit că sarcina guvernului actual este din cele mai ingrate şi mai puţin prielnice unui partid. Să vii în urma unui guvern care a dat sbranca în finanţele ţărei, care şi-a bătut joc de sentimentele poporului şi care’ţî lasă moştenire sutimi de milioane datorii ce trebuie să plăteşti, nu mai e, mi se pare, nici chiar operă de reparaţiune, ci operă de Cruce-soţie dacă ne putem exprima astfel. Şi acum care e situaţia ? Acei cari au cauzat desastrul, împreună cu acei cari nu s’au bizuit să fee respunderea unei astfel de situaţii, fac cor împreună spre a aduce învinuiri guvernului, că nu drege treaba : lăptoasă, mănoasă şi de vreme acasă.... A venit pe deasupra seceta şi a ameninţat ţara cu un adevărat eventual cataclism; guvernul a luat măsuri din timp şi aceste măsuri fac azi parte din fondul criticelor nedrepte ale paraponisiţilor. A izbucnit apoi criza, prânzind statul român în o jenă excepţională, opera administraţiei financiare a colectivităţei. In faţa prăpastiei deschisă spre a înghiţi creditul ţărei, guvernul a crezut prudent să temporizeze puţin spre a nu cădea, mini şi picioare legate, victima acestei crize. Dacă împrumutul realizat acum ar fi fost contractat în toiul primei panice financiare, desigur că guvernul trebuia să suporte condiţii cu mult mai grele decît cele actuale. Şi atunci, ce s’ar fi întâmplat ? S’ar fi întîmplat că toată droaia de nemulţămiţi, toate grupurile paraponisite ar fi ţipat ca un singur om că guvernul s’a pripit, şi acuzările aduse în privinţa cumpărărei finului, ar fi fost întinse şi asupra contractare! împrumutului. Din timp pentru opoziţie însamnă pripit, iar la timp, însamnă tirziu. Aşa că, oricum ar fi făcut guvernul şi oricît de strălucit ar e şi combinaţiile lui, pentru acei carii nu ştiu decît să distrugă iar nu să construiască, lucrul tot nu ar fi fost pe plac. Decit misiunea partidului conservator e alta. El are altceva mai bun de făcut decît să fie atent la balivernele ahtiaţilor. Misiunea lui este o operă de reparaţie şi de întremare. El trebue se puie ordine în locul desordinei lasată de colectivişti ; el trebue să avizeze la mijloace de a asigura îndeplinirea angajamentelor financiare pe care le are statul. Şi aceste mijloace nu pot fi nici drastice nici apăsătoare pentru popor, care plăteşte periodic toate năsdrăvăniile şi năsăbuinţelecolectiviştilor. Misiunea partidului conservator e deci precît de mare şi grea, pre atît şi de ingrată. Oameni şi lucruri întâiul transport. Vaporul «Sumatra» a debarcat acum cîteva zile primul transport de răniţi aduşi de pe cîmpul de răsboia. Era, judecind după descrierile din gazete bine informate, un convoiu nespus de trist, care s’a perindat in mijlolocul unui norod imens dar tăcut şi înlăcrămat. Scena fu mai posomorită încă din pricina ploaei care cădea preste cei adunaţi. Transportul se compunea din 131 soldaţi şi doi ofiţeri. Toţi oamenii aceia fusese culeşi de pe cîmpul de războiţi, şi spectacolul era de două ori întristător. El redeşteaptă numai decit imaginea dezastrului general pe lingă acel individual pe care-l oferia fie-care din acei militari defilind cu capul legat, cu trupul sîngerînd ori cu vr’un braţ. Preste tot numai ochi plecaţi de ruşine facă mai mult decit de suferinţă, trupuri încovoiate şi de umilinţă şi de durere, guri încătuşate de sfială şi de mînie. Ruşine, umilinţă—de ce? Nu erau soldaţii aceia dovada cea mai deplină a propriei lor vitejii şi îndrăzneli ! Luptătorii aceştia sprijiniţi în cîrjă nu pornise ei cu fruntea sus şi cu trupul încordat, gata de jertfă şi de supunere. Şi cu toate acestea e fatală impresia de înjosire, degajată din acest tablou— vrednic d© arta unui Werestoiagin. E cu neputinţă să nu ne gîndim în faţa acestui transport de viteji răniţi—că în persoana lor a fost înfrîntă o naţiune întreagă. Ne gîndim la numeroasele transporturi de răniţi care pe urma celui dinţări vor fi străbătînd acum drumul spre Europa pentru ca, la rîndul lor, să se perîndeze, cu capetele plecate, cu membrele legate, cu sufletele umilite, în faţa norodului trist şi resemnat,umilit şi el în înfrîngerea alor săi. Sunt numai citeva luni de cînd la Haga, „Războiul“ fu osîndit şi desfiinţat în perspectivă. Cum-că perspectiva e încă foarte departe dovedeşte,transportul de răniţi engleji, victime ale gloanţelor europeneşti. Rod. ----------------------------------------- TELEGRAME Publicăm aci ultimele telegrame ce le am primit prea tirziu afară pentru a le putea însera în numărul ziarului nostru de eri. Bucureşti 29 Noembrie. Viscolul a bîntuit cu o mare putere în capitală. Mare parte din străzi sunt încă nepracticabile, şi trenurile nu mai sosesc, şi nu mai pleacă nici într’o direcţie. Ploeşti 29 Noembrie. Duminică a avut loc în Ploeşti o întrunire Sturzistă şi cu toate delegaţiile sosite din judeţele vecine sala Intrunirei a rămas aproape goală. Delegaţia ieşană compusă din d-nii P. Poni şi Gr. Maori s’a nămolit în drum. După întrunire a avut loc un banchet în eroarea d-lui D. Sturdza, şi s’a hotărît că d-nul Gr. Maori să fie candidatul liberalilor la colegiul vacant de deputaţi, convocat pentru ziua de 16 Decembrie. Bucureşti 29 Noem. 4. ore p. m. Junimiştii afirmă că vor lupta şi ei la alegerea din 16 Decembrie, şi că dacă d. D. Rosetti persistă în refuzul seu de a candida, atuncea vor propune acest scaun de deputat d-lui A. D. Holban. București 5 ore p. m. La cameră a luat cuvîntul astăzi d. Barbu Ștefănescu Delavrancea, pentru a răspunde oratorului junimist, IC- Arion. D. Delavrancea zice că botezul seu în apele conservatismului s’a făptuit nu prin cîteva picături de apă cari pot fi mai puţin numeroase de cît acele cari au servit la botezul d-luî C. Arion, dar mai ales prin sudorile de sînge ce le-a vărsat în rîndurile celor de care s’a despărţit. „Credeam că voi muri în rîndurile partidului liberal, adauge oratorul, dar ca să mori, trebue să trăeştî mai întăî, şi eu nu am putut trăi cu demnitate în partidul liberal. Iată de ce sunt astăzi în partidul conservator.“ Continuînd, oratorul arată că, dacă teoria, susţinută de cătră d-nul I. Brătianu, ai neucvaiata ituiuim; dci pana la nxax tie creditul nostru era neatins, atuncea creditul nu ar mai fi al ţărei şi al partidelor. Ar trebui să credem că numai dl. Paladi avea credit, şi cînd a plecat, s’a dus şi creditul cu dînsul. In chestia Dunărei, strălucitul orator, aseamănă circulara iscălită de cătră d-nul D. Sturdza chiar în ziua cînd a fost silit de a părăsi puterea, cu ultimul cartuş tras de armata licenţiată, care dă focul, nu pentru a se apăra, ci pentru a deştepta pe duşman. Evoluţiunea partidului conservator este constantă, şi privilegiele nu mai au fiinţă decît în partidul liberal, care a inventat dreptul de moştenire în conducerea partidului şi a ţărei. După d-l Delavrancea, al cărui discurs a provocat un entusiasm nedescriptibil în cameră, a luat cuvîntul d-l G. Gantacuzino, primul-ministru. D-sa arată pe ce cale greşită a întrat d-1 Carp şi cît de neîntemeiată este pretenţia şefului junimiştilor de a monopolisa ideile mari, ale unirei, ale improprietărirei ţăranilor, ale monarhiei ereditare, şi toate înaltele aventuri ale tuturor bărbaţilor însemnaţi din această ţară D-1 Carp se rosteşte în contra democratizărei partidului conservator, pe cînd încă de la 1865 au lucrat împreuna pentru constituirea „Junei drepte“ cu scopul de a modernisa acest partid. D-l Carp nu poate tăgădui, că în 1888 a propus, ministerul domeniilor d-lui N. Eleva, şi că în 1893 şi în 1894 şi-a pus toate silinţele pentru a atrage pe d-l G. Panu în rîndurile junimiştilor. Pentru ce deci, se scandalizeză d-1 Carp, pentru că am avut mai mult noroc decît d-sa? Să se liniştească în privinţa steagului conservator, căci să află în mînele viguroase ale unui om carele peste 80 de ani a fost colaboratorul marelui şef dispărut. Aplause nesfîrşite au acoperit discursul primului-ministru. După d-sa a luat cuvîntul d-l General G. Manu. Serviciul Telegrafic — al OPINIEI — Paris 29 Noembrie Preconul de la înalta Curte. Audienţa de la 9 Decembrie st. n. Se ia depunerea mai multor martori cari dau explicaţii fără interes asupra diferitelor întruniri regaliste şi afirmă că manifestarea de la Auteuil nu a fost organizată de societatea Orillet Blanc. Se ascultă apoi cîţîva martori carii asistarâ la manifestarea de la Auteuil şi carii declară că ele au fost spontanee. Audiaţa se ridică. Londra 29 Noembrie Nici o ştire nu confirmă sgomotele alarmante respîndite în privinţa poziţiuneî în care s'ar afla generalul Methuen. Londra 29 Noembrie O depeşă oficială din Cap-Town spune că după ştirile date de prezidentul statului Orange, anunţă cum că un locotenent englez Tristan şi trei lăncieri plecaţi în recunoaştere de la Moderiver au fost răniţi şi au căzut prizonieri la buri. Cap-Town 29 Noembrie După rapoartele venite din Oranjriver burii au distrus drumul de fer la 20 mile la sud de Moderiver. Un tren care fu trimes într’acolo a fost bombardat In apropiere de Stromberg. Burii se întăriră după aceea în o puternică poziţie lingă Prieska. Ei au tăiat cablul metalic de la Bac şi a întrerupt comunicaţia. Pretoria 29 Octombrie. O luptă a avut loc azi dimineaţă lîngă Scholtzneck la sud de Spypfonten unde trupele engleze au atacat forţele puse sub comanda generalului Cronje. Se semnalează de asemine ostilităţi în direcţia Sorţiei. Petersburg 29 Noembrie Ministrul de rasboiu a însărcinat pe locotenentul colonel Gurco de a merge la cartierul general al Burhor. El va pleca in Transvaal cu un detaşament al Crucei Roşii. Sofia 29 Noembrie Sobrania a discutat legea transformărei impozitului rural în dijmă. După o vie discuţie legea s’a adoptat în principiu. Moscova 29 Noembrie: Sănătatea lui Tolstoi lasă mult de dedorit. El e foarte slab și stă în pat. Londra 29 Noembrie. Se scrie din Mauroport cu data de 9 Decembrie st. n. că un foc de tiratorî a fost angajat în această zi dincolo de Arwandei. Englejii înaintau spre Samiahsdam și Burii se rătrăgeau cătră Taalbosch. Londra 29 Noembrie. Se scrie din Pretoria Agenţiei Reuter că au sosit la 8 Decembrie st. n. detaşamente sanitare germane şi olandeze. Ele au fost primite cu un mare entusiasm. O jumătate a detaşamentului pleacă în în Nathal, cealaltă jumătate pleacă în Orange. Londra 29 Noembrie. O depeşă oficială a generalului Withe, cu data de 9 Decembrie st. n. zice că el va trimite în noaptea precedentă pe generalul Hunter cu 500 voluntari din Nathal şi 100 oameni din cavalerie pentru a surprinde o poziţie inamică de lîngă Lombardeskop. Infanteria a reuşit cu totul. Colina a fost surprinsă şi două tunuri ale Burilor au fost demontate. Un tun sistem Maxim a fost luat şi trimes la Ladysmith. Englejii au avut un mort şi un major rănit. In acelaş timp un excadron de Husari plecase în împrejurimele Pepworthlill prefăcînd înţţîndărî liniile drumului de fer şi tăind comunicaţia telegrafică. Molteno 29 Noembrie. Generalul Galacre a făcut un marş forţat cu 200o oameni şi două baterie spre Stromberg unde Burii ocupau o poziţie foarte puternică. Inamicul a deschis focul în momentul cînd trupele engleze sosise la piciorul posiţiuneî. S’a încins un schimb de focuri de artilerie care a durat trei oare. Englejii s-au retras atunci, poziţia fiind imposibilă de luat. Londra 29 Noembrie. Se scrie din Pekin Agenţiei Reuter că Franţa a ridicat pretenţiile sale în afacerea din Kwang-Tchevu-Wan şi cere distituirea vice-regeluî din Canton. Se crede că această pretenţie este provocată de respingerea autorităţilor engleze de a îndeplini cererea relativă la executarea funcţionarilor responsabili de asasinatul ofiţerilor francezî lingă Mottows. Se zice că Tseung Si Jomen găseşte această pretenţie exagerată şi că nu va consimţi. Constantinopol 29 Noembrie. D. Mavrocordaton a rugat pe Sultan, în audienţa ce i-a acordat. Vineri, de a fi prevăzător în ceea ce priveşte concluzia convenţiei consulare. Cu toate asigurările care i s’au dat se crede că acordul nu va fi stabilit în şedinţa de Luni şi că se va face probabil apel la arbitragiul puterilor. Paris 29 Noembrie. Tatăl d-lui Delcasée a murit, după o scurtă boală. Ministrul afacerilor a plecat pentru Pamiers. Madrid 29 Noembrie. Camera deputaţilor Cu ocazia discuţiei budgetului marinei d. Romanones cere ca să se retragă budgetul avîndu-se în vedere dificultăţile care sunt pentru al modifica. D. Silvella combate această propunere. Camera îşi va da votul azi. Petersburg 29 Noembrie. După ziarul Stojet este speranţă de a lansa pe apă cuirasatul general Amiral Aprein care s’a scufundat acum cîteva zile în apropiere de Reval. Petersburg 29 Noembrie. Azi a avut loc în palatul de iarnă o masă de gală în onoarea gradelor superioare a cavalerilor din ordinul Sf. Gheorghe. M. M. L. L. și Marii duci au asistat. Valuri Nu poate fi nici o îndoială. Dintre cele cîteva volume de literatură de curent apărute in vitrinele librăriilor noastre, vo* lumul lui Radu Rosetti—Valuri^-n\i o* cupă, din punctul da vedare al meritului literar, întâiul rang—cînd îl găsim alături de volumele semnate de Vlăhuţă, Duiliu Zamfirescu şi chiar de Dinu. Nanu. Cu toate acestea, ne ocupăm intuia de el. Ce vreţi! Valuri.....Ziaristul nu aşteaptă ocazia, ci se foloseşte de dînsa— cînd i-e aproape ; el nu poate—sclav al actualităţii şi al urgenţei—să măsoare şi să cumpănească într’o chibzuită ordine datoriile sale de ierarhie literară şi să lucreze în ordine logică. Toată filozofia activităţii în presă? Valuri.... Nu este, de altfeliu, acelaşi lucru, în toate manifestările activităţii omeneşti ? Toate schimbările, toate inconsequenţele, toate contrazicerile, toate ciudăţeniile acelor manifestări—nu sînt ele definite în chip plastic de cuvîntul acesta: Valuri....? Să, fie oare aci explicaţia că ne-a ademenit mai curînd titlul acesta dintre numeroasele cîte s’au ivit, în zilele din urmă, pe terenul publicisticei ? Se poate. In tot cazul, de la început ne exprimăm mulţumirea, estetică şi fizică în acelaşi timp, ce ne procură acest suggestiv cuvînt pus deasupra unui volum de versuri : Valuri. * Am imputat altădată poietul Rosetti stăruinţa de a da „titlurilor“* o tendinţă puţin corespunzătoare cu poiezia însăşi, în genere,fără a vorbi de poezia lui în special. Aşa bunăoară, nu ne-a mulţumit titlul de „Sincere“, şi nici celălalt: „Din Inimă“. In schimb găsim minunat pe acesta de acum : Valuri. De astă-dată cuvîntul e sincer şi poate chiar din inimă.. Căci e vădit faptul că poietul a strîns în acest din urmă şi mic volum o serie de bucăţi care exprimă atît cele originale cît şi cele traduse în parte—această unică filozofie a schimbării, a nestatorniciei, a variabilităţii înnăscută temperamentului sau de artist şi pe care o întrupează suggestivul cuvînt de Valuri. O filozofie? Nu,—un fapt, un adevăr, o constatare: Plăcerile iubirii, ţin numai un minut Durerile iubirii, ţin mult : o viaţă 'ntreagă Tot ce-am avut pe lume, jertfit pentru-a mea dragă, Ea pleacă şi mă lasă ; un altul i-a plăcut. ,,Cît timp va curge ’n vale isvorul fermecat, Cu apa-i cristalină, înveselind cîmpia, Te voiu iubi într’una"—îmi repeta Maria— . .. Isvorul curge Încă, dar dînsa m’a uitat. Rosetti a imitat aci romanţa lui Florian, nu pentru că ar fi conţinînd vre-o inspiraţie originală—dar pentru că, cum am observat, era vorba de o colecţie abundentă de versuri, concordind cătră una şi aceeaşi întâăiere: Valuri.... Scriitorul a vrut să dee întreaga şi complecta noţiune a elementului: nestatornicia, egoismul, nepăsarea, dispreţul, faţă de tot este viaţă şi simţire; lipsa de scop, lipsa de siguranţă, lipsa de plăcere — pentru tot ce se avîntă pe acest teribil element: Valuri. Volumul începe cu o cinică dedicaţie: Mie. El se continuă imediat cu două sonete în nota lui Leconte de Lisle—unul chiar tradus din sonetele acestuia—, ambele avînd ca temă suveranul dispreţ al omului care a trăit mult şi crede puţin, al omului convins că tot ce a fost o să mai fie şi că totul vine şi trece, călător şi schimbăcios, căci în lume toate sînt: Valuri■ Taci inimă, astîmpără-te-odată !.... Nu vrei cu nici un chip să te 'nveţi minte ? Nu ştii că visul dragostei te minte ? Ce tot aştepţi, bătînd înviorată ? Parc’ai făcut solemne jurăminte Să nu mai ştii de doruri niciodată; De ce mă 'ndemni spre-o nouă adorată. — „O, jurămintele sînt praf, cuvinte !“ De-abia a răsărit o iubire şi „alt dor« deja chinueşte simţirea. Şi chiar dacă această nouă iluzie se va îndeplini— firea neastîmpărată va fi din nou nemulţumită. Asta s’a întîmplat de atîtea ori poietului pînă ce a ajuns la această concluzie precisă : Valuri! Eu am rămas din nou cu dorul Iubirei mele ne’mplinit; Tot nu mi-a dat să gust amorul Nectarul dulce, mult dorit. Dar am redevenit poietul Cu părul lung, sentimental, Ce si cîntă stelelor sonetul, Înamorat de-un ideal. Dar nu e numai netemeinicia simţire care îndreptăţeşte titlul acesta : Valuri . Rosetti iubeşte marea în adevăr, marea cu furtunile, cu primejdiile, cu groaza şi cu sublimul ei. El pare să fi transportat numai în viaţa sentimentelor, im