Opinia, noiembrie 1906 (Anul 4, nr. 1-14)
1906-11-15 / nr. 1
ărgineasca cercetarea numai la unele părţi ale lumei înconjurătoare. Atunci rezultatul acestei activităţi autonome a inteligenţii este cunoajterea universalului, sau Filosofiei. In a doua parte a conferenţii, 1). Leu.ovini, caută să arate că cunoatea universalului (Filosofia) este nevoia voinţii. El stabileşte eu ,1'ivire la aceasta 8 puncte. Cunoaterea universalului este cerută 1) mnfm a se avea răspuns la marile ntrebări care agită nevoia noastră le ton:- irvare, ca de ex: ce e viaţa, *~?• c moartea, de unde venim, şi alele. 21 Chiar pentru buna rezolvire a problemelor particulare (Aci conferenţiarul a exemplificat afirmaţia ai o precisiune plastică care a făcut ca plăcerea auditorului să se descarce în aplause. 3) Pentru a se avea o explicare provizorie a acelor enomene cu privire la care, cercearea emctivă a nu a mers prea departe, aşa ca voinţa are nevoe de cunoştinţa filosofei chiar atunci cînd nu-i treime să stăpînească de cit clase limitate de fenomene. Filosofia este astfel cerută de toate facultăţile noastre sufleteşti. Încheind această primă conferinţă, dletrovici mai discută chestiunea dacă nu cineva, cercetarea a tot şi a tuturora—ceace vrea Filosofia— nu primejdueşte fericirea noastră. Aci răspunde că lotul nostru de oameni, nu e fericirea deplină că orice om face, cercetând ori renunţînd la cercetare, în cupa vieţii noastre rămîne un mărgăritar de amărăciune.—Totuşi cercetarea continuă şi necurmată, poate pregăti fericirea pentru alte fiinţe viitoare... ! Cei doi elefanţi La noi, la laşi, este o vorbă : „elefantul a murit un laşi“. Ce înseamnă aceasta ? In vremea cînd ceea ce astăzi pare banal, producea sensaţie, venise la Iaşi un italian cu un elefant. Italianul făcuse turneu mare cu animalul seu, un turneu triumfal al cărui ultim popas fusese Iaşul. Ajuns în oraşul ideilor generoase, bietul elefant muri. Şi de atunci legenda, că, chiar dacă ai succes peste tot locul, la Iaşi eşti ameninţat s’o In politică se întrebuinţează, prea adesea, nume din zoologie. Cutare e poreclit „bou“ ; un altul are porecla animalului cu urechile lungi. Domnul Rachtivan, simpaticul nostru prietin, este un elefant. Docil şi inteligent, elefantul are, însă, proprietatea de a cauza stricăciuni mari pe unde trece. Dar ce stricăciuni mari ar putea pricinui elefantul politic, pe care Lai delega să asiste la desvelirea monumentului unui împărat, învingător al Dacilor, spre pildă ? Dacilul ,și inteligentul domn Ráchtivan, simpaticul elefant politic, a primit misiunea de-a merge la Brăila, spre a lua loc între acei, cari priveau la desvelirea monumentului de pe piaţa Sf. Arhangheli. Cit timp a privit, nu s’a întâmplat nimic. Dar fiindcâ este în obiceiul ţâţei, ea ori şi ce eveniment, politic sau familiar, să fie urmat de un banchet, chi'aomh tic, docil pană atunci, • ., .. etul terminat, s’a apucat elefantul—politic s'a împărta elefantului de la ,iă—politicește—pe simde la Brăila. y. -ă - gur lașul a fost în stane'. dita elefantul italianului, . .natul Traian, care a dat a reușit să dea tava Rachtivan, simpaticul interne. , mata de stri De bolnă'. laşis nației dai : i:d; • Mtom**.------- mm, gata JSMANir4 ) ii/■ dramă a lui Gorki — o i a scris o nouă.dramă '•ii.•dește starea actuală a spiî" Rusia. . v ’Li după părerea lui Gorki, d " și patronii. Un proli de f.Li'ici, urat de lucrători • einet. Se caută făptuitorul, ■mor măria asupră'și, res■ ' -!’(■’,■) -,p. ului, căci adevăratul . membru important al .vru i,. «: • «terilor. La urmă, însă •ic •.'•.!...tul făptuitor se predă el shi* i. Ti' . ,. •• 1 e unele părți bune, m ei ui de aceasri dată lui ■ de a fi clasificat, prin ti d -amalm-y-! ' \ " "."t ; it Carnetul Artelor La reprezentaţia de Duminică seara a Teatrului Naţional, ne-am văzut transportaţi la Bucureşti. La Bucureşti este şi titlul piesei ce se dădea în acea seară, pentru a treia oară, în stagiunea curentă. Cu actualele mijloace de locomoţiune şi cu marea reducere ce se acordă călăto-, rilor doritori de a vizita expoziţia capi- talei ţărei, ea este cunoscută astăzi din noi toţi. Harnicul localizator al piesei—afişul pretinde că la Bucureşti ar fi o localizare — a ştiut, însă, să ne descopere lucruri ce nu erau cunoscute nici măcar acelora, pe cari nu întâmplarea unei reduceri de 50 la sută i-a adus la Bucureşti, ci cari cunoşteau mai de mult capitala cu interesanta sa cale a Victoriei. „Localizarea“ ne arată, în adevăr, că la Bucureşti, dacă vreai să primeşti, la moment, vizita unei dame, n’ai decît să pui lampa la geam. Fireşte sistemul se va moderniza, dacă se va introduce şi la Bucureşti lumina electrică. Un bărbat care n’a văzut pe nevastă de 24 ore, o recunoaşte după acest mic interval de timp ? Aiurea da—nu, însă, şi la Bucureşti. Aşa, cel puţin, susţine focalizatorul. Lumea din teatru, surprinsă de aceste minunăţii, se întreba dacă piesa n’ar fi avut mai mare succes, dacă nu ar fi fost dată în simplă traducere. Lumea nu ştie, însă, că, între trsadu- cere şi localizare, este o diferenţă de 2 şi jumătate la sută—la tantiema autorului. Fiindcă vorbim de teatru şi de localizări, să spunem repede, că d. E. Mezetti, care localizează şi dumnealui (pe Wagner, spre pildă), s’a pus în grevă, aşa că orchestra n’a mai cîntit la teatru. Această grevă, ne-presintînd, din punct de vedere artistic, nic' ° importanţă, n’are nevoe de a fi însoţită, nici de regrete, nici de coment-*111-* * .ro , Agatha Bârsescu şi Nottara, insosiţi de un bun ansamblu, vor da două representaţiuni, la Teatrul Naţional, din Iaşi, în serile de 3 şi 4 ianuarie 1907. Se vor representa Fedora şi Sclava. Vor fi două regale artistice, asupra cărora atragem din vreme atenţiunea publicului. * Să treci din lumea ideală a valsului, iq o croniie a tribunalului : să fi provonat, tiu frumoasele sale comporţiuni, oh.: Franţa şi Germania. Noua îndrumare a politicei franceze. Apropierea de Germania. — Declaraţiile miniştrilor Vichon şi Clemenceau. Chestiunea unei apropieri între Franţa şi Germania, formează obiectul atenţiunei generale. Ziarul Parisian «Le Journal publică următorul interesant interview pe care d-nul Theodor Wolf directorul politic al ziarului „Berliner Tageblat l-a avut cu d. Clemenceau şi Pichon referitor la relaţiunile Franţei cu Germania. D-l Clemenceau preşed. consiliului a spus textual: „Germanii au defectul de a ne trata cîtăva vreme cu multă amabitate şi apoi deodată brusc, înainte de conferinţa marocană sentimentele noastre faţă de Dv. se îmbunătăţiseră mult. Mulţi oameni, la noi credeau că o apropiere era de dorit. Cred că împăratul d-tale contribuise mult la aceasta, apoi deşi noi dăduserăm jos pe d. Delcassé presa germană se năpusti asupra noastră. Cînd suntem atacaţi bine înţeles răspundem. Şi aşa s’a pierdut, în vremea acestui conflict tot ce se căştigase pănă atunci. „Resboiu nu voesc. Cînd nu se voeşte resboiu, voesc bune relaţiuni. Neapărat că trebue cine-va să fie puternic, trebue să fie gata, dar asta nu însamnă resboiul Ca să dorească cineva resboiul, trebue să fie lipsit de bunul simţ. Fiind-« a aveau această credinţă, au resturnat ne d. Delcassé, care de sigur, nici el, nu dorea resboiu), dar a căruia politică putea să conducă acolo. Resboiul ar însemna nesiguranţa, "e cunoscutul. Nimenea nu ar putea şti.Vj ar aduce un resboiu şi cum s’ar slb .'. Dealminteri nu ar fi imposibil de propăvădui resboiul, căci Parlament ’ ar răsturna, cum a răsturnat pe de cassé și tot poporul era contra noastru. Sper că presa germană va căuta se amelioreze relaţiunile între Franța şi Germania : de alminteri această sarcină nu au impus’o. Pichon, ministrul de externe, la rându-i a adăugat: Nu văd de ce nu am putea avea bune relaţiuni cu Germania. In ce punct al lumei sîntem noi în drumul seu? Un om cu bun simţ se poate gândi la resboiu acum, când la noi ca şi în Germania sunt atâtea probleme sociale economice de rezolvat? Ar fi ridicul. Alianţele şi înţelegerile noastre nu sunt îndreptate contra nimăruia. Aveam dorinţa «act» intreţine cu un idagium cu nermada şi o vom pune în practică. ---------------------------------- trezeşti condamnat la închisoare pentru faliment—genialul Johan Strauss, „Ugelui Valsului a trecut moment. Elena ia condamnat. * 8 zile carceră grea, Viorii, de la carierAiStrausis ri.nut din dinastia prin acest durere Tribunalul acum cî OPINIA Domnul Râlu, inspector telegrafo-poştal— a plecat in inspecţiuilea furtului geantei la timp. Jubileul Ed. Caudella, informaţii Domnii deputaţi C. Chirilă, Şt. Negruţi şi G. V. Şerban, au plecat la Bucuneşti, au expresul de astăzi dimineaţă, spre a lua parte la consfătuirea din astăseară majorităţilor. Un proces de mare însămnatere, în care au pledat mulţi avocaţi, s’a cercetat Sâmbătă înaintea tribunalului Piatra-N. Era o afacere dintre domnii D. Labi ca cuasociaţii săi de la societatea „Bradul“, pentru anularea contractului privitor la vânzarea unei mici cantităţi de lemn brut. Tribunalul se va pronunţa în ziua de 15. Vinerî 17 Noembrie a. c. are loc in sala Teatrului Naţional prima serată cinematografiică dată de electricianul Anton G. Bottez. D -sa este inventatorul helicei de preciziune, care adoptată la aparatul eiface să dispară orice vizicare pe tena naţionalisă în,braţiune. Spectatorul nu-şi mai oboseşte cercat şi reut a uuuu ia o un siarşn ocjjjj operă română, prin lucrarea sa Pe-'» tru Rareş, juită \e sena naţional din Mmna eşti. Serbătorire.« fruntaşului nostru şi neîntrecutului compozitor, dl. Candella, credem şi mai •..a acest jubileu, al doilea, jubileu ar chiar (lupă ore întregi de privire, . j ceea ce pănă astăzi nu s’a putut obţinea teatrului j (je ya nici un aparat similar. Programul este cu desevârşire nou special compus pentru această primă serată. • i-i ‘ I.: ’ . î Sala Teatrului Naţional posedînd acu® £ . s«^ perfectă, scenele întovărășite de fe! ' ! . l^u ^m.al selBf,t i n0n;0bere naturei, vor fi redate cu cea u artist'■ vii cama sa ia partft Jliai mare preciziune. îstic după ce ! L Burada.despre care ziarele au vorbit A sară comitetul teatral întrunindu-se a dispus următoarele : S’a fixat pentru sara de 5 Dec., festivalul artistic ce societatea artiştilor români din Iaşi a hotărît să-l dea întru celebrarea jubileului de 50 de ani ,amaestrului compozitor şi distinsului profesor la Conservatorul din Iaşi,au numit pe dl. Ed. Caudella. Numele lui Caudella e legat, de cele mai frumoase compoziţiuni mu nematografic dat în onoar.: d-lu Orch .tv Orchestra Teatrului N. ţioD î d. '■ste pusă sub conducerea )-ln Emetti, destinsul profesor .şi U.v. . t Conservatorului dm lai M. ,›» ›•„} rea înţelegere, Intr« DJ. I ■ ›. c tetul teatral, ispsiră ’n y .i. şedinţ, s’au stabilit prin bună îi țr. ..;* - urm toarele : 1) Orchestra Conservator. i 1 va cânta în toate serile de represei «ţi mi ’■• cietăţei dramatice 2) Orchestra va cânta Ie uate taţiile străine, care vor . r. nev - de orchestră. i 3) Nici o altă orihestră st . iu'. \a fi primită să cântede cât de Operetă vor avea orch. plectarea acelor orchestre onfra. teat'b’i Preţul serai al orchestr Comitetul dâhdu-şi samă « . al muzicei pe lângă teatru. ?înlesi..o u-lui Mezetti alcătuirea unei i,ie orchestre, care deja a fost şi este a ■) de apreciată de publicul ieşan. Dl. Pau Sufleţel... liceiplt în litere şi student al facultăţei de drept din Iaşi, a fost numit secretar al comunei urbane Huşi, în urma retragerii-lui N. N. Tiron avocat, tăcut tot ce le sta pimpuri târzie căci ca Să o mpedic putinţă. ’ Prima piedică marcată fost copilăreasci nacocire de unde se va aduce apa, de guşaţi şi ci apa ie aco Apoi s’au agat d.unii stermediari interesaţi eari nginaţia şi drinţa lor exista Acum utima şi ea mai şi cea ma interesant;î?a să sată cheile la ordinea zilei,' concesi' Cân zici concesie,iscluzi cel mai înalt grad pe funcţionarii în genere şi în specie pe funcţionării unor iD.. cluzi/Oncurenţa căneşte stituţiuni ca spitalul Sf. Spiridon şi alte- j nu firaal *1 ţs°nomi al poli Este vorba ca avfectura Poliţiei Iasîle similare. Doctorul Quinezu a fost a- °f10'°g11-?1 ¥el®,gl să intervină la Ministerul de Interne de D-nui Gh. Neculeanu şi Vasile A S SitaTM, încă 3 ,70 D-m Matei Cantacuzino lent, S„.L., care agenţi servedea în viitoru budget pe lângă ceilalţi doi ai biroului vitori, din localitate. Aceasta i vederea putinţei de a sirvi !ublicul mai bine şi a face să mişună şi conmi noştri. înceteze ,data ţeIalil°r, care naiul servitorilor p»rsoL cunosc. Duminică a avut loc . .. ._ „vu,, __la Olteneşti, vizita expoziţia papi- Fălciu răsărit'be d-lui Bordei cu cunoscută astăzi dm . ^f.lui Trandafir învăţător. Nuni au fost d-na şi d-nul Alfred Gociu, proprietar a fost magistrat. Serviciul contencios al primăriei a început lucrările pentru tranşarea părţei juridice a exproprierlor din strada Ştefan cel Mare, exproprieri, care, precum se ştie, urmează să fie făcute în cursul verii viitoare pentru a termina alinierea numitei strade. De asemenea numitul serviciu a fost însărcinat să se ocupe cu chestiunea expropierilor din strada Primăriei pentru a deschide un aveau pre Teatrul Naţional şi exproprierea caseor foaste Placa, actualminte proprietară d-na Pulcheria Lepădatu, din strada Păcurari. Domnii deputaţi Gr. G. Bufireanu şi L. I. Antonin, directori, pontici ai ziarului nostru, pleacă astăzi la Bucureşti, spre a lua parte la lucrările camerei. Iaşul a rămas tot oraşul ideilor mari !le când toată ţara ie in fierbere din causa discursului de U Brăila al d-lui Rachtivan, la Iaşi afişul teatral anunţă, pencu ordinare. La 13 c. urma să se judece de Cur- 1 :« noastră de Apel, Secţ. II, in com-I pi ict fiind diverginţă la o şedinţă pro•lentă—^o specie foarte importantă, din iza rarităţei. lată de ce era vorba : doctorul Quipezu, fiind în serviciul E- j f fopiei Casei Sf. Spiridon, la un mont dat se găseşte transferat, D-sa reia se supune ordinului de transferare lin aceasfcâ cauză, e revocat din ‘ tul pos-V. i.ea ia de medic, cu decret în acţiune la Tribunal pentru daune. Jnas a ile avo« imire livin' a Trib. laşi. Secț- Hi__ impt chestia ocuipînd m»i multe sec. " , f atre altele s a expus opiei un fins de n reclamantului, sub ’•esortul Tribunalelo '.ontinciosului Adunî Tribunalul, în majorirea Doctorului Quine pel la Curte. Ivindu opinii la o ședință p la 13 curent să se judece în y In urma unui incident rădicat de apărătorii Doctorului Quinezu, incident nou in analele judecătoreşti—anume că respunsul la interogator dat deEpitroqiie prin represintanţii sei, ar urma să fie legalisat cea ce in specie n-a fost şi nici nu putea să fie condemnat fiind vorbă de o instituţie publică—Curtea a amînat desbaterile acestui important proces, hotărînd că raspiunsurile la interogator ale tuturor persoanelor morale trebue să fie legalisate. Vom ţine în curent pe cetitori cu resultatul acestei pricini, care interesează in capt vilă.I Prefectul de judeţ a fi put __„„ domnilor deputaţi şi senatorî, că dom‘l preşedinte al consiliului ce minişt' ^ invită la întrunirea majortăţilor c v®r avea loc astăzi, 14 c. oreje 9 se..a’ în saloanele ministerului afaceilor sFine- Asupra celor ce se vor petrece la aC®a întrunire, vom publica, în muani de mîine, o detailată dare desea,a-Ancheta D-lui inspectorR^11 privitoare la dispariția gropurilor f valoare din gara Crasna, s’a terminat Flirtul s’a făptuit d’pntea peronului gărei Vaslui -Bârlad si una exactă care era cuprinsă în dîferih°BroPuri este de 6087 lei. Se crede că autorul factorului postal n’ar fi străin de rest furt. Publicînd trisoarea M. să vitoare la sua sănătăţei reg. ziarul Neue fire Presse o însoţisi, mătoarea în toni cere : „ Prin glo?. ce și-a cîştigat-n »•• boiu şi prin feţelepciunea cunează, regele României ocupîîo atît de înaltă dintre principii ] complecta sa Hnătoşare ar pretutindeni, siitaâ veselie. In A.i ales, regele (M se bucură d calde simpatii şi de aceea am i ne adresa peoriei celei mai ite, spre a afli ştiri pozitive pr rege. L.i Am primit peiunsul ce urmire trebue să jiţ de pe ori ce ci oare ce el cudm te starea sufl unei femei netjite. Toţi domnii piolieri comunal invitaţi să asist viaţă zi la deschiderielor privitore la alimentarea cu apă. Rezultatul se orijineaşte la ora înscrierile de 12 Deceniientru milele ce se dăi la Sf. Spiridon continuă. Deja titpul cuprinde pest 500 nume, şiurna alocată pont împărţit mile , abia de 3000 leiSe crede că Ană la 1 Dec. nubul înscrierile va trece peste 1 Luni începe concursul de lete ale statului la Facuitatea de Lige din Iaşi. Simteburse vacante. Nu da la timp numele candidaţilor iscrişi, cum şi pcomisiunea rîndă. Delegaţia jiniceană esteconvită pe ziua de 15 v. c., spre a deefasupra“validai dilegerilor comune, cari s’au efectuat de curând îjudeţul Iaşi. Mai sunt şi al fu chestiuni Tardinea zilei. I . . v.ulicin în juml chestiunilorari, oamenii de bine se grupează,lenprin sforţar-* colectivă, risită oameniiaicii toţi tru ca s să fie mai desăvirşită,iar o dszervi Ob vstiim i cărţi“. Bizară coincidenţă. pit } De acum n’ar ii ci do APA L1 UOOvU, • i. mm o / w __ _ tul, dacă exp’"iaam mai ck cine es*t cerută, găsim un treg la capetele căreia veci rali. Dl Penescu pe cînd era ] voit a acorda oare-etre con lizări unui dn. Ingiter Lup pe cari le-a şi recepţonat la terminare, şi pentru careministraţie comunală, a fost fie din garanţia concesiona oarecare pentru terminre. Dl Lupescu, recunoscâtoru l-a recomendat d-lufethalie la concesia aducerei «iei şi Iaşilor şi l-a pus pe atestat înalta sa protecţia. IE aci o bardare începe în co icra an cerei apei. ^, Una, critica sub iimă proectelor şi a tuturor luciratorii făcută de d. Traller, car nu şi-a dat ostenelă şi ceste proecte şi lucrat şi s banală şi searbădă a omului pretins peConsiliul profesoral al facultăţei de Epitropia Sf Fpiride. a dat in arendă _____ |------------ .. drept ehe convocat pmtru astă-seară spre ob?le comunei Sabăoan din județul tip- , popenescu, proagind concesia vî-T i .. A . . .. ____.. _____’ T___ton oi Lvniinn Hm ono i i ■ • Y • i : 1 mi. . 11 . ... a discuta cîteva chestiuni privitoare la rezultatele generale ale examenelor susţinute de studenţii acelei facultăţi în seiunea de C Embrie, man, moşia Luizea şi Gidunu din acel judeţ, fără licitaţie, periodul de zece ani începînd ,de la 1 Arilie 1910 şi cu preţ de 46/100 lei. Itinderea moşiei este de 750 fălci şi este situată chiar la marginea oraşului Romi. Acest fapt dovedeşte unele intenţii ale epitropiilor şi dorinţa de care sunt animaţi de a înlesni dezvolarea asocietăţilor săteşti, pentru arendara moşiilor, care asociaţii sunt privite e viitoarea îndrumare economică a ţărei— înalt P. S. S. Mitrpolitul Moldovei Farthenie, a cumpărat un loc viran la căile Slănic, lângă boielul Racovitză, tru tot cursul săptămănei, piesa „JucătosPre a construi pe el prea frumoasă nează doi epuri. In ritica lui Thaller găseşte necesitatea trierei tuburilor pe la Strunga. Ocazia acasta D-sa flu Voeşte să o scape căci cuplerea apei da la Strunga ar putea fi înnebuinţată ca forţă motrice pentru o fablă, ce d. dr. Manolescu voeşte să o iataleze acolo.—Aceasta şi alte adevărat cauze, mascate sub albul şi transparetul văl al dezinteresării ce încadrează figurile cărunte şi senine la suprafaţă, sunt cioturile de care se împedică oameni cinstiţi şi de bine. Aceste sunt cioturi!, peste care, oamenii de bine, trebue calce şi să treacă înainte purtînd steagul spre triumf.