Opinia, noiembrie 1906 (Anul 4, nr. 1-14)

1906-11-15 / nr. 1

­ărgineasca cercetarea numai la unele păr­ţi ale lu­mei înconjurătoare. Atunci rezultatul acestei activităţi autonome a inteligenţii este cunoa­­jterea universalului, sau Filosofiei. In a doua parte a conferenţii, 1). Leu.ovini, caută să arate că cunoa­­te­­­a universalului (Filosofia) este­­ nevoia voinţii. El stabileşte eu ,1'ivire la aceasta 8 puncte. Cunoa­­terea universalului este cerută 1) mnfm a se avea răspuns la marile ntrebări care agită nevoia noastră le ton:- irvare, ca de ex­: ce e viaţa, *~?• c moartea, de unde venim, şi al­ele. 21 Chiar pentru buna rezolvire a problemelor particulare (Aci con­ferenţiarul a exemplificat afirmaţia ai o precisiune plastică care a făcut ca plăcerea auditorului să se des­carce în aplause. 3) Pentru a se a­­vea o explicare provizorie a acelor enomene cu privire la care, cerce­­area em­c­tivă a nu a mers prea de­parte, aşa ca voinţa are nevoe de cunoş­­t­inţa filosofei chiar atunci cînd nu-i treime să stăpînească de cit clase limitate de fenomene. Filosofia este astfel cerută de toate facultăţile noa­stre sufleteşti. Încheind această primă conferinţă, dl­­­etrovici mai discută chestiunea dacă nu cineva, cercetarea a tot şi a tuturora—ceace vrea Filosofia— nu primejdueşte fericirea noastră. Aci răspunde că lotul nostru de oa­meni, nu e fericirea deplină că ori­­ce­ om face, cercetând ori renunţînd la cercetare, în cupa vieţii noastre rămîne un mărgăritar de amărăciu­ne.—Totuşi cercetarea continuă şi necurmată, poate pregăti fericirea pentru alte fiinţe viitoare... ! Cei doi elefanţi La noi, la laşi, este o vorbă : „ele­fantul a murit un laşi“. Ce înseamnă aceasta ? In vremea cînd ceea ce astă­zi pare banal, producea sensaţie, venise la Iaşi un italian cu un ele­fant. Italianul făcuse turneu mare cu animalul seu, un turneu triumfal al cărui ultim popas fusese Iaşul. Ajuns în oraşul ideilor generoase, bietul elefant muri. Şi de atunci le­genda, că, chiar dacă ai succes pes­te tot locul, la Iaşi eşti ameninţat s’o In politică se întrebuinţează, prea adesea, nume din zoologie. Cutare e poreclit „bou“ ; un altul are pore­cla animalului cu urechile lungi. Domnul Rachtivan, simpaticul no­stru prietin, este un elefant. Docil şi inteligent, elefantul are, însă, pro­prietatea de a cauza stricăciuni mari pe unde trece. Dar ce stricăciuni mari ar putea pricinui elefantul­ politic, pe care Lai delega să asiste la desvelirea monumentului unui împărat, învin­gător al Dacilor, spre pildă ? Dacilul ,și inteligentul domn Rách­­tivan, simpaticul elefant politic, a primit misiunea de-a merge la Brăi­la, spre a lua loc între acei, cari pri­veau la desvelirea monumentului de pe piaţa Sf. Arhangheli. Cit timp a privit, nu s’a întâmplat nimic. Dar fiind­câ este în obiceiul ţâţei, ea ori şi ce eveniment, politic sau familiar, să fie urm­at de un banchet, ch­i'aom­h tic, docil pană atunci, • ., .. etul terminat, s’a apucat elefantul—politic s'a îm­­părta elefantului de la ,iă—politicește—pe sim­­de la Brăila. y. -ă - gur lașul a fost în sta­ne'. d­ita elefantul italianului, . .natul Traian, care a dat a reușit să dea tava Rachtivan, simpaticul interne. , mata de stri De bolnă'. laşi­s nației dai : i:d; • Mtom**.-------­ mm, gata JSMANir4 ) ii/■ dramă a lui Gorki — o i a scris o nouă.dramă '•ii.•dește starea actuală a spi­­î" Rusia. . v ’Li după părerea lui Gorki, d " și patronii. Un pro­li de f.Li'ici, urat de lucrători • einet. Se caută făptuitorul, ■mor măria asupră'și, res­­■ ' -!’(■’,■) -,p. ului, căci adevăratul . membru important al .vru i,. «: • «terilor. La urmă, însă •ic •.'•.!...tul făptuitor se predă el shi* i. Ti' . ,. •• 1 e unele părți bune, m ei ui de aceasri dată lui ■ de a fi clasificat, prin­ t­i d -amalm-y-! ' \ " "."t ; i­t Carnetul Artelor La reprezentaţia de Duminică seara a Teatrului Naţional, ne-am văzut transpor­taţi la Bucureşti. La Bucureşti este şi titlul piesei ce se dădea în acea seară, pentru a treia oară, în stagiunea curentă. Cu actualele mijloace de locomoţiune şi­ cu marea reducere ce se acordă călăto-, rilor doritori de a vizita expoziţia capi-­­ talei ţărei, ea este cunoscută astă­zi din­­ noi toţi. Harnicul localizator al piesei—afişul pretinde că la Bucureşti ar fi o localizare — a ştiut, însă, să ne descopere lucruri ce nu erau cunoscute nici măcar acelora, pe cari nu întâmplarea unei reduceri de 50 la sută i-a adus la Bucureşti, ci cari cunoşteau mai de mult capitala cu interesanta sa cale a Victoriei. „Localizarea“ ne­ arată, în adevăr, că la Bucureşti, dacă vreai să primeşti, la moment, vizita unei dame, n’ai de­cît să pui lampa la geam. Fireşte sistemul se va moderniza, dacă se va introduce şi la Bucureşti lumina electrică. Un bărbat care n’a văzut pe nevastă de 24 ore, o recunoaşte după acest mic interval de timp ? Aiurea da—nu, însă, şi la Bucureşti. Aşa, cel puţin, susţine focalizatorul. Lumea din teatru, surpri­nsă de aceste minunăţii, se întreba dacă piesa­ n’ar fi avut mai mare succes, dacă nu ar fi fost dată în simplă traducere. Lumea nu ştie, însă, că, între trsadu-­­ cere şi localizare, este o diferenţă de 2 şi jumătate la sută—la tantiema auto­rului. Fiind­că vorbim de teatru şi de loca­lizări, să spunem repede, că d. E. Me­zetti, care localizează şi dumnealui (pe Wagner, spre pildă), s’a pus în grevă, aşa că orchestra n’a mai cîntit la teatru. Această grevă, ne-presintînd, din punct de vedere artistic, nic' ° importanţă, n’are nevoe de a fi însoţită, nici de regrete, nici de coment-*1­11-* * .ro , Agatha Bârsescu şi Nottara, insosiţi de un bun ansamblu, vor da două repre­­sentaţiuni, la Teatrul Naţional, din Iaşi, în serile de 3 şi 4 ianuarie 1907. Se vor representa Fedora şi Sclava. Vor fi două regale artistice, asupra cărora atragem­ din vreme atenţiunea publicului. * Să treci din lumea ideală a valsului, iq o croniie a tribunalului : să fi provonat, tiu frumoasele sale comporţiuni, o­h.: Franţa şi Germania. Noua îndrumare a politicei franceze. A­propierea de Germania. — Declaraţiile mi­niştrilor Vichon şi Clemenceau. Chestiunea unei apropieri între Franţa şi Germania, formează obiectul atenţiu­­nei generale. Ziarul Parisian «Le Journal publică următorul interesant interview pe care d-nul Theodor Wolf directorul po­litic al ziarului „Berliner Tageblat l-a avut cu d. Clemenceau şi Pichon referi­tor la relaţiunile Franţei cu Germania. D-l Clemenceau preşed. consiliului a spus textual: „Germanii au defectul de a ne trata cîtă­va vreme cu multă ama­­bitate şi apoi de­odată brusc, înainte de conferinţa marocană sentimentele noastre faţă de Dv. se îmbunătăţiseră mult. Mulţi oameni, la noi credeau că o a­­propiere era de dorit. Cred că împăratul d-tale contribuise mult la aceasta, apoi de­şi noi dăduserăm jos pe d. Delcassé presa germană se nă­pusti asupra noastră. Cînd suntem atacaţi bine înţeles răs­pundem. Şi aşa s’a pierdut, în vremea acestui conflict tot ce se căştigase pănă atunci. „Resboiu nu voesc. Cînd nu se voeşte resboiu, voesc bune relaţiuni. Neapărat că trebue cine-va să fie puternic, trebue să fie gata, dar­ asta nu însamnă res­boiul Ca să dorească cine­va resboiul, trebue să fie lipsit de bunul simţ. Fiind-« a a­veau această credinţă, au resturnat ne d. Delcassé, care de sigur, nici el, nu do­rea resboiu), dar a căruia politică putea să conducă acolo. Resboiul ar însemna nesiguranţa, "e cunoscutul. Nimenea nu ar putea şti.Vj ar aduce un resboiu şi cum s’ar slb .'. Dealminteri nu ar fi imposibil de propăvădui resboiul, căci Parlamen­t ’ ar răsturna, cum a răsturnat pe d­e cassé și tot poporul era contra noastru. Sper că presa germană va căuta se ame­lioreze relaţiunile între Franța şi Germa­nia : de alminteri această sarcină nu au impus’o. Pichon, ministrul de externe, la rân­­du-i a adăugat: Nu văd de ce nu am putea avea bune relaţiuni cu Germania. In ce punct al lumei sîntem noi în drumul seu? Un om cu bun simţ se poate gândi la resboiu acum, când la noi ca şi în Germania sunt atâtea probleme sociale economice de rezolvat? Ar fi ridicul. A­­lianţele şi înţelegerile noastre nu sunt în­dreptate contra nimăruia. Aveam dorinţa «ac­t» in­treţine cu un id­agium cu nerm­a­d­a şi o vom pune în practică. ----------------------------------­ trezeşti condamnat la închisoare pentr­u faliment—genialul Johan Strauss, „U­­gelui Valsului a trecut moment. Elena ia condamnat. * 8 zile carceră grea, Viorii, de la c­ar­ierAiStrausis ri.­nu­t din dinastia prin acest durere Tribunalul acum cî OPINIA Domnul Râlu, inspector telegrafo-poş­­tal— a plecat in inspecţiuilea furtului geantei la timp. Jubileul Ed. Caudella, informaţii Domnii deputaţi C. Chirilă, Şt. Ne­­gruţi şi G. V. Şerban, au plecat la Bu­cun­eşti, au expresul de astă­zi dimineaţă, spre a lua parte la consfătuirea din astă­­seară majorităţilor. Un proces de mare însămnatere, în care au pledat mulţi avocaţi, s’a cercetat Sâm­bătă înaintea tribunalului Piatra-N. Era o afacere d­intre domnii D. Lab­i ca cuasociaţii săi de la societatea „Bradul“, pentru anularea contractului privitor la vânzarea unei mici cantităţi de lemn brut. Tribunalul se va pronunţa în ziua de 15­­. Vinerî 17 Noembrie a. c. are loc in sa­la Teatrului Naţional prima serată cine­matografii­că dată de electricianul Anton G. Bottez. D -sa este inventatorul h­elicei de preciziune, care adoptată la aparatul ei­­face să dispară ori­ce vi­­zicare pe ten­a naţionali­să în­,­braţiune. Spectatorul nu-şi mai oboseşte cercat şi reu­­t a uuuu ia o un siarşn ocjjjj operă­ română, prin lucrarea sa Pe-'» tru Rareş, ju­­ită \­e sena naţional din Mmn­a eşti. Serbătorire.« fruntaşului nostru şi neîntrecutului compozitor, dl. Can­della, credem şi mai •..a acest jubileu, al doilea, jubileu ar chiar (lupă ore întregi de privire, . j ceea ce pănă astăzi nu s’a putut obţinea teatrului j (je ya nici un aparat similar. Programul este cu desevârşire nou spe­cial compus pentru această primă serată. • i-i ‘ I.: ’ . î Sala Teatrului Naţional posedînd acu­® £ . s«^ perfectă, scenele întovărășite de fe­! ' ! . l^u ^m.al selBf,t i n0n;0bere naturei, vor fi redate cu cea u artist'■ vii cama sa ia partft Jliai mare preciziune. îstic după ce ! L Burada.­­despre care ziarele au vorbit A sară comitetul teatral întrunin­­du-se a dispus următoarele : S’a fixat pentru sara de 5 Dec., festivalul artistic ce societatea artiş­tilor români din Iaşi a h­otărît să-l dea întru celebrarea jubileului de 50 de ani ,a­­maestrului compozitor şi distinsului profesor la Conservato­rul din Iaşi,­­au numit pe dl. Ed. Caudella. Numele lui Caudella e legat, de cele mai frumoase compoziţi­uni mu­ nematografic dat în onoar.: d-lu Orch .tv Orchestra Teatrului N. ţioD î d. '■ste pusă sub conducerea )-ln Em­etti, destinsul profesor .şi U.v. . t Conservatorului dm lai M. ,›» ›•„} rea înţelegere, Intr« DJ. I ■ ›. c tetul teatral, ispsiră ’n y .i. şedinţ, s’au stabilit prin bună îi țr. ..;* - urm­ toarele : 1) Orchestra Conservator. i 1 va cânta în toate serile de represei «ţi mi ’■• cietăţei dramatice 2) Orchestra va cânta Ie uate taţiile străine, care vor . r. nev - de orchestră. i 3) Nici o altă orihestră st . iu'. \a fi primită să cânte­de cât de Operetă vor avea orch. plectarea acelor orchestre onfra. teat­'b’i Preţul serai al orchestr Comitetul dâhdu-şi samă « . al muzicei pe lângă teatru. ?înlesi..o u-lui Mezetti alcătuirea unei i,ie orchestre, care deja a fost şi este a ■) de apreciată de publicul ieşan. Dl. Pau Sufleţel... liceiplt în litere şi student al facultăţei de drept din Iaşi, a fost numit secretar al comunei urbane Huşi, în urma retrageri­i-lui N. N. Ti­­ron avocat, tăcut tot ce le sta pim­puri târzie căci ca Să o m­pedic putinţă. ’­­ Prima piedică marcată fost copilăreasci nacocire de unde se va aduce apa, de guşaţi şi ci apa ie aco Apoi s’au agat d.unii s­termediari interesaţi eari n­ginaţia şi drinţa lor exista Acum­ utima şi ea mai şi cea ma interesant;î?a să sată cheile la ordinea zilei,' concesi' Cân zici concesie,iscluzi cel mai înalt grad pe funcţionarii în ge­­­nere şi în specie pe funcţionării unor iD.. cluzi/Oncurenţa căneşte stituţiuni ca spitalul Sf. Spiridon şi alte- j nu firaal *1 ţs°nomi al poli Este vorba ca avfectura Poliţiei Iasî­le similare. Doctorul Quinezu a fost a- °f10'°g11-?1 ¥el®,gl să intervină la Ministerul de Interne de D-nui Gh. Neculeanu şi Vasile A S SitaTM, încă 3 ,70 D-m Matei Cantacuzino lent, S„.L., care agenţi ser­vedea în viitoru budget pe lângă ceilalţi doi ai biroului vitori, din localitate. Aceasta i vederea putinţei de a sirvi !­ublicul mai bine şi a face să mişună şi conmi noştri. înceteze ,data ţeIalil°r, care naiul servitorilor p»rsoL cunosc. Duminică a avut loc . .. ._ „vu,, __la Olteneşti, vizita expoziţia papi-­ Fălciu răsărit'be d-lui Bordei cu cunoscută astă­zi dm . ^­f.lui Trandafir învă­ţător. Nuni au fost d-na şi d-nul Alfred Gociu, proprietar a fost magistrat. Serviciul contencios al primăriei a în­ceput lucrările pentru tranşarea părţei juridice a exproprierlor din strada Ştefan cel Mare, exproprieri, care, precum se ştie, urmează să fie făcute în cursul ve­rii viitoare pentru a termina alinierea numitei strade.­­ De asemenea numitul serviciu a fost însărcinat să se ocupe cu chestiunea ex­­propierilor din strada Primăriei pentru a deschide un aveau pre Teatrul Naţional şi exproprierea caseor foaste Placa, ac­­tualminte proprietară d-na Pulcheria Le­­pădatu, din strada Păcurari. Domnii deputaţi Gr. G. Bufireanu şi L. I. Antonin, directori, pontici ai ziarului nostru, pleacă astăzi la Bucu­reşti, spre a lua parte la lucrările camerei. Iaşul a rămas tot oraşul ideilor mari !­l­e când toată ţara ie in fierbere din causa discursului de U Brăila al d-lui Rach­tivan, la Iaşi afişul teatral anunţă, pen­cu ordinare. La 13 c. urma să se judece de Cur- 1 :« noastră de Apel, Secţ. II, in com-I pi ict fiind diverginţă la o şedinţă pro­­•lentă—^o­ specie foarte importantă, din iza rarităţei. lată de ce era vorba : doctorul Quipezu, fiind în serviciul E- j f fopiei Casei Sf. Spiridon, la un mo­nt dat se găseşte transferat, D-sa re­ia se supune ordinului de transferare lin aceasfcâ cauză, e revocat din ‘ tul pos-V. i.ea ia de medic, cu decret în a­cţiune la Tribunal pentru daune. Jna­s a ile avo« imire livin' a Trib. laşi. Secț- Hi__ impt chestia ocuipînd m»i multe se­­c. " , f atre altele s a expus opiei un fins de n reclamantului, sub ’•esortul Tribunalelo '.ontinciosului Adunî T­ribunalul, în majori­­r­ea Doctorului Quine pel la Curte. Ivindu opinii la o ședință p la 13 curent să se judece în y In urma unui incident rădicat de apă­rătorii Doctorului Quinezu, incident nou in analele judecătoreşti—anume că res­­punsul la­ interogator dat deEpitroqiie prin represintanţii sei, ar urma să fie legalisat cea ce in­ specie n-a fost şi nici nu pu­tea să fie condemnat fiind vorbă de o in­stituţie publică—Curtea a amînat desba­­terile acestui important proces, hotărînd că raspiunsurile la interogator ale tuturor persoanelor morale trebue să fie legali­sate. Vom ţine în curent pe cetitori cu re­­sultatu­l acestei pricini, care interesează in ca­p­t vilă.I Prefectul de judeţ a fi put __„„ domnilor deputaţi­ şi senatorî, că dom­‘l preşedinte al consiliului ce minişt' ^ invită la întrunirea majortăţilor c v®r avea loc astă­zi, 14 c. oreje 9 se..a’ în saloanele ministerului afaceilor sFine- Asupra celor ce se vor petrece la aC®a întrunire, vom publica, în muani de mîine, o detailată dare desea,a-Ancheta D-lui inspectorR^11 privitoa­re la dispariția gropurilor f valoare din gara Crasna, s’a terminat Flirtul s’a făptuit d’pntea peronului gărei Vaslui -Bârlad si una exactă care era cuprinsă în dîferih°BroPuri este de 6087 lei. Se crede că autorul factorului postal n’ar fi străin de rest furt. Publicînd trisoarea M. s­ă vitoare la sua sănătăţei reg. ziarul Neue fire Presse o însoţisi, mătoarea în toni ce­re : „ Prin glo?. ce și-a cîştigat-n »•• boiu şi prin feţelepciunea cu­­­nează, regele României ocupîîo atît de înaltă din­tre principii ] complecta sa Hnătoşare ar pre­tutindeni, siitaâ veselie. In A.i ales, regele (M se bucură d calde simpatii şi de aceea am­ i ne adresa peoriei celei mai i­te, spre a afli ştiri pozitive pr rege. L.i Am primit peiunsul ce urmi­re trebue să jiţ de pe ori ce ci oare ce el cudm te starea sufl unei femei netjite. Toţi domnii pi­olieri comunal invitaţi să asist viaţă­ zi la deschi­derielor privitore la alimentarea cu apă. Rezultatul se orijineaşte la ora înscrierile de 12 Decenii­entru milele ce se d­ăi la Sf. Spiridon con­tinuă. Deja titpul cuprinde pest 500 nume, şi­­urna alocată pont împărţit mile , abia de 3000 lei­­Se crede că Ană la 1 Dec. nub­­­ul înscrierile va trece peste 1 Luni începe concursul de lete ale statului la Facuitatea de Lige din Iaşi. Simte­­burse vacante. Nu da la timp numele candidaţilor i­­scrişi, cum şi pcomisiunea rîndă. Delegaţia jiniceană este­­convită pe ziua de 15 v. c., spre a deefa­­supra“validai di­­­legerilor comune, cari s’au efectuat de curând îju­­deţul Iaşi. Mai sunt şi al fu chesti­uni Tardi­­nea zilei. I .­­ . v.ulicin în juml chestiunilorari, oamenii de bine se grupează,len­­prin sforţar-* colectivă, risită oameniiaicii toţi tru ca s să fie mai desăvirşită,iar o dszervi Ob vstiim i cărţi“. Bizară coincidenţă. pit } De acum n’ar ii ci do APA L1 UOOvU, • i. mm o / w __ _ tul, dacă exp’"iaam mai ck cine es*t cerută, găsim un treg la capetele căreia veci rali. Dl Penescu pe cînd era ] voit a acorda oare-etre con lizări unui dn. Ingiter Lup pe cari le-a şi recepţonat la terminare, şi pentru carem­i­nistraţie comunală, a fost­­ fie din garanţia concesiona oarecare pentru terminre. Dl Lupescu, recunoscâtor­u l-a recomendat d-lufethalie la concesia aducerei «iei şi Iaşilor şi l-a pus pe atesta­t înalta sa protecţia. IE aci o bardare începe în co icra an cerei apei. ^, Una, critica sub iimă proectelor şi a tuturor luci­ratorii făcută de d. Traller, car nu şi-a dat ostenelă şi ceste proecte şi lucrat şi s­ banală şi searbădă a om­ului pretins pe­Consiliul profesoral al facultăţei de Epi­tropia Sf Fpiride. a dat in arendă _____ |------------ .. drept ehe convocat pmtru astă-seară spre ob?le­­ comunei Sabăoan din județul tip- , p­o­penescu, proagind concesia vî-T i .. A . . .. ____.. _____’ T___ton oi Lvniinn Hm ono i i ■ • Y • i : 1 mi. . 11 . ... a discuta cîte­va chestiuni privitoare la rezultatele generale ale examenelor sus­ţinute de studenţii acelei facultăţi în se­­iunea de C­­ E­mbrie, man, moşia Luizea şi Gidunu din acel judeţ, fără licitaţie, pe­­riodul de zece ani începînd ,de la 1 Arilie 1910 şi cu preţ de 46/100 lei. Itinderea moşiei este de 750 fălci şi este situată chiar la marginea oraşului Romi.­ Acest fapt dovedeşte unele intenţii a­­le epitropiilor şi dorinţa de care sunt ani­maţi de a înlesni dezvolarea asocietăţilor săteşti, pentru arendara moşiilor, care asociaţii sunt privite e viitoarea îndru­mare economică a ţărei— înalt P. S. S. Mitrpolitul Moldovei Farthenie, a cumpărat un loc viran la căile Slănic, lângă boielul Racovitză, tru tot cursul săptămănei, piesa „Jucăto­­sPre a construi pe el­­ prea frumoasă nează doi epuri. In ritica lui Thaller găseşte necesitatea trierei tuburilor pe la Strunga. Ocazia acasta D-sa flu Vo­eşte să o scape căci cuplerea apei da la Strunga ar putea fi înnebuinţată ca forţă motrice pentru o fablă, ce d. dr. Ma­­nolescu voeşte să o iataleze acolo.—A­­ceasta şi alte adevărat cauze, m­ascate sub albul şi transparetul văl al dezin­­teresării ce încadrează figurile cărunte şi senine la suprafaţă, sunt cioturile de care se împedică oameni cinstiţi şi de bine. Aceste sunt cioturi!, peste care, oa­menii de bine, trebue­­ calce şi să treacă înainte purtînd steagul spre triumf.

Next