Opinia, ianuarie 1907 (Anul 4, nr. 38-60)

1907-01-04 / nr. 39

Ultime informaţii ! Anunţăm la­­primele in­formaţiuni că d. M. B. Cantacuzino, şeful juni­miştilor locali, a fost chemat telegra­fic la Bucureşti de d. P. P. Carp. Informaţiunea trebueşte rectificată în sensul, că nu d. Carp ci mai mulţi prietini politici l-au chemat pe d. Cantacuzino. Se speră că profesorul universitar de la Iaşi, care are mare ascendent asupra şefului junimiştilor, va obţinea de la acesta să cedeze în chestia con­­centrărei. La 15 ianuarie, după întoarcerea în ţară a d-lor Maiorescu şi Mar­ghiloman, va avea loc o consfătuire în Bucureşti, la care vor lua parte toţi fruntaşii junimişti din ţară. Consfătuirea aceasta are acelaşi scop: să se facă presiuni asupra d-lui Carp, ca să cedeze din preten­ţiunile sale spre a se putea realiza concentrarea. Ori, d. C­up va fi, probabil, intran­sigent pănă la urmă. D. N. Filipescu, care trage sfori cît poate a telegrafiat d-lui Marghiloman, la Nizza, ca să se reîntoarcă în ţară,­­situa­­ţiunea politică reclamând presenţa sa. D. Marghiloman a refuzat să se depla­seze. întrunirea de aseară de la d. Geor­­gel Mârzescu pare a fi învederat că problema împăcărei şi restabilirei or­­dinei în partid nu este aşa de simplă cum li s'a părut unora. Intr adevăr tinerii liberali persist în pretenţiunile lor şi cer sacrificarea acelor elemente care, după părerea lor, s'ar fi făcut vinovate de fapte incom­patibile cu rolurile prime pe care le ocupa în partid. D. Georgel Mârzescu a fost auto­rizat să trateze cu comisiunea aleasă de bătrîni, cu indicaţiuni precise de a avea o atitudine intransigentă. D. Georgel Mârzescu are dreptul de a-şi asocia pe cine va crede de cu­viinţă în tratarea diferitelor chestiuni pentru împăcare. * In legătură cu cele ce se petrec în clubul liberal şi cu cele apărute aseară în Opinia putem spune că amănuntele publicate de ziarul nostru au provo­cat mari surprize şi mult singe rău unora din liberali. Primul redactor al Ziarului Libe­ralul a şi demisionat astă­zi şi într'o scrisoare adresată d-lui P. Foni se plînge de faptul că unii liberali înţe­leg să se folosească de întîmplările de astăzi spre a-l ataca prin ziare. Motivaţi de publicarea concursului pen­tru catedra de drept roman de la faculta­tea din Bucureşti, profesorii universitari au avut ieri o întrunire. Cum din pricina vacanțelor n'au venit de­cît 12 domni profesori, s’a hotărît să se ţină o nouă întrunire imediat după re­deschiderea cursurilor. D. profesor Longinescu a declarat că se va înscrie la concurs dacă nu va fi permu­tat. La 29 ianuarie va avea loc o re­prezentaţie cu piesa Luiza Müll , dată pentru retragerea d-lui Em. M. Ma­­noliu din sinul societăţei dramatice din localitate. La ofiţeratul stărei civile s-a oficiat as­tăzi căsătoria domnului Herz, român din Basarabia, stabilit de un an în Iaşi, cu d-ra Natalia Licinski. D-nii fraţi Eraclide au figurat ca mar­tori. Ziarele anunţă că delegaţiunea consi­liului comunal care a plecat la Viena să întoarcă vizita primarului de acolo, este însoţită de d. Pascal Toncescu. In ce calitate ? D. Toncescu fără a şti nemţeşte va face pe interpretul delegaţiunei. Chestie de talent. Astăzi s’a făcut înmormintarea doam­nei Steriade, mătuşa doamnei general doc­tor Teodori şi d-lui Al. Steriade, direc­torul reşedinţelor regale. Delegaţiunea judeţană întrunită ieri, a cercetat şi aprobat contul de gestiune al comunei Cucuteni pe 190­4—1905. D. general Leonida Iarca, coman­dantul corpului IV de armată, a ce­rut ministerului regularea drepturi­lor sale la pensie pe ziua de 1 A­­pril 1907. Maiorii veterani V. Bej­an, decanul facultăţii de medicină şi A. Jippa, din Iaşi, au fost înaintaţi la gradul de lect-colonel. Cu prilejul anului nou au fost gra­ţiaţi: N. Florea Cuţitariu, D. Costă­­chescu, ambii condemnaţi de curtea de apel din Iaşi ; lui Ion Dulce, con­­demnat la munca silnică pe viaţă de curtea cu juri din Iaşi, i s-a redus pedeapsa la 45 ani. D. dr. Dragomir Hurmuzescu, care a stat sărbătorile la Iaşi, s-a întors ieri la postul său. 11 Ministerul instrucţiunei publice a întocmit o circulară care va fi tri­­measă tuturor directorilor de şcoli secundare din ţară, şi prin care le atrage atenţiunea asupra modului cum trebue să-şi exercite drepturile şi datoriile faţă de instructorii militari ai şcoalelor şi ajutoarelor lor. Ministerul atrage în special aten­ţiunea directorilor că instructorii mi­litari trebuesc să gradeze mai ales pe elevii cari sunt sîrguincioşi la studii şi au bună purtare iar nu să ţie socoteală ca în prezent de dis­­voltarea fizică şi înălţimea elevilor pentru că s’a întîmplat şi se întîmplă foarte des ca tocmai aceştia—cei în­­tîrziaţi în şcoală—să nu fie nici sîr­guincioşi şi să nu aibă nici purtări bune din care cauză se aduce jignire elevilor buni la studii ca şi la pur­tări. Locuitorul Panaite Rareş din comuna Bădeni, a fost găsit mort la locuinţa sa. El a murit asfixiat. Locuitorul Simeon Andrieş din Poeni s’a strangulat. Eleonora Duse, Edison şi alte ilustre per­sonalităţi se perindează în fie­care seară pe pînza cinematografului Botez, la Co­loseul Regal. Cu această ocazie, specia­ OPINIa­ torii sunt în plăcuta perspectivă de a se întoarce de la aceste serate, cu un fru­mos cadou-premiu oferit de d. Botez. Pre­miile constau în ceasornice şi alte obiecte de valoare, ce se trag la sorţi şi la care participă toţi spectatorii. Pentru Duminică 7 c, se anunţă ulti­mul spectacol cu piesa de resistenţă : Dansul bachantelor pe timpul împăratu­lui Nero. In apropiere de gara Tg.­Frumos un vagon a tamponat pe individul Ştefan Popovici. Dl. T. Cerquez, prefectul de Fălciu, şi-a luat un concediu de 6 zile, în ve­derea că fiind încă suferind, de­şi con­duce trebile politice ale judeţului, n’ar putea face faţă cerinţelor oficialităţii pen­tru sărbători şi anul nou. Din Basarabia Iată în ce chip salută noul an, ziarul moldovenesc Basarabia : „îndrumarea gazetei „Basarabia“ rămîne aceeaşi care a fost şi până acuma anume : ea va lupta şi înainte, precum a luptat şi în trecut, pentru renaşterea neamului moldovenesc, pentru ridicarea conştiinţei lui naţionale, pentru limba mamă în şcoală, în biserică şi în alte dregătorii sociale-locale. Ea va lupta pentru pâmînt şi drepturi ţărănimei muncitoare şi pen­tru autonomia întregului popor romînesc din Rus­ia. Mere lucru am avut şi încă mai mare muncă avem înainte , dar credem că, cu ajutorul adevăraţilor moldoveni şi iubi­torilor de neamul lor, noi vom ieşi birui­tori din lupta noastră sfîntă. Iată de ce nu ni-e ruşine acuma iarăşi a striga din adîncul inimei noastre şi a cere ajutor şi sprijin în lucrul nostru. Lucrul ie obştesc moldovenesc şi de a­­ceea toţi moldovenii trebue să stea cu noi, şi mai ales acuma în vremea alege­rilor pentru Duma imperială, care până acum este singurul legiuit mijloc pentru înlesnirea vieţei cetăţeneşti.“­ ­ Ultima Oră * Serviciul telegrafic­­ 2Bucureşti 3 Ianuarie In jurul călătoriei d-lui Take lonescu l Bucureşti.— Lumea politică con- I tinuă a se ocupa de călătoria d-lui Take lonescu la Berlin. Un ziar relatează că un însemnat personagiu a avut ocaziune să vor­­­­bească cu M. S. Regele în privinţa­­ primire! d-lui Ministru de Finance , de către împăratul Wilhelm şi co­­­municând comentariile ce se fac a spus între altele, că unii cred că deosebita onoare ce s’a făcut d-lui Take Ionescu de către Curtea im­perială din Berlin, ar fi datorittă in­tervenţiei M. Sale. Regele ar fi respuns: Nu este exact. Primirea ce s’a făcut d-lui Take Ionescu se datoreşte meritelor sale şi a relaţiunelor ce a ştiut să-şi creeze în lumea diplomatică germană. O declaraţie a D-lui Carp Bucureşti.— Ziarele relatează că d. Carp fiind solicitat de un număr de prieteni săi reducă ceva din pre­tenţiunile sale spre a facilita con­centrarea, a făcut următoarea cate­­rogică declaraţiune: «Am redus la „minimul11 posibil pretenţiunele mele. Nu pot, după ex­perienţa făcută, să renunţ la Mini­sterul de interne. Am şi eu simpatiile şi legăturile mele cu boierimea, dar ca să servesc domnului Cantacuzino să facă partid cantacuzinist pe spi­narea mea şi eu să fiu acela care să ’ mă încarc de ura, care o va provoca ura d­intre democraţi şi cantacuzinişti, la aceasta nu mă voi preta niciodată. Partid conservator boieresc—da, dar partid al ramur­ei din Fanar— niciodată—­a terminat şeful junimi­­ştilor». Rolul d-lui Filipescu Bucureşti.—După ce s’au cunos­cut rezultatele puţin favorabile ale Intrevederei d’intre domnii Cantacu­­zin şi Garp, d. Filipescu a plecat la moşia Gherghani, unde primul-mi­­nistru se află în vizită la mama d-lui N Ghica şi a inzistat pe lingă d. Cantacuzin ca să cedeze la preten­ţiunile d-lui Carp şi să se hotărească şi la sacrificarea d-lui T. Ionescu. Se înţelege că această încercare de intrigă n’a isbutit. D. Dissescu despre juraţi Bucureşti.—In numărul apărut as­­ pecial al „Opiniei“ lă­ zi al ziarului «Dreptul», d. C. Di­ssescu, ministrul şcoalelor, se ocu­pă de instituţia juraţilor şi se pro­nunţă contra ei. Experienţe făcute de zeci de ani, şi mai cu seamă experienţele acele făcute în cursul anului trecut, învederează că justiţia penală trebue să fie îngrădită cel pu­ţin tot cu atâtea garanţii ca şi acea civilă. Ne trebuesc, scrie d. Dissescu, ju­decători inteligenţi şi bine pregătiţi, tot atât în afacerile penale, cât şi în cele civile. O Crimă Giurgiu.—Arendaşul moşiei Tretend din jud. Vlaşca, Gheorghe Copoiu, a fost găsit asasinat prin lovituri de topor. Se crede că ţăranii de pe moşie l-au ucis pe arendaş din răsbunare. D-nii Buelow şi Take lonescu Berlin.—D. Take lonescu, ministrul fi­nanţelor, a avut eri o lungă întrevedere cu principele de Buelow, cancelarul im­periului. D. Take Ionescu va părăsi Berlinul în ziua de 7 Ianuarie, va petrece ziua de 8 Ianuarie la Viena, iar în ziua de 10 va sosi în Bucureşti cu trenul de Verciorova. Un mare discurs Buda­pesta.— Eri s’a continuat la cameră discuţia cu privire la budge­tul ministerului instrucţiunei publice. Cu această ocaziune deputatul român Iuliu Maniu a pronunţat un mare discurs. D sa a protestat contra fap­tului că se introduce politica în în­­văţămînt. Elevii şcoalei primare nu trebuie obligaţi să înveţe limba Un­gară. S’o înveţe numai acei cari au nevoie. Copiii românilor să înveţe în şcoli în primul loc limba romînă. D. Iulie Maniu apără cu multă căl­dură drepturile limbii şi culturei ro­mâne şi protestează contra măsurilor care tind la distrugerea lor. Conti­­nuînd, oratorul spune: «Ministrul de interne a declarat că guvernul iu­beşte naţionalităţile dar persecută pe agitatori. Eu nu văd nici un act, nici un fapt care să învedereze iubi­rea dar persecuţia nu mai încetează şi ea loveşte oamenii nevinovaţi. In ultimul an au fost condemnaţi scrii­torii români la un total de 46 ani închisoare. La ce rezultat aţi ajuns prin asemenea măsuri? La nici unul sau, mai bine, la acela că poporul OCAZIUNE Din cauză de plecare din ţară, se vînd eften diferite mobile şi obiecte casnice. A se adresa la d-na Nettie L. Unter, str. Pomir 7. TEODOR^ISOSm AVOCAT — 6, Strada Licirei — Ore de consult : 4—7 p. m. SSSESB romín este mai­ unit şi hotărît în luptă de­cît or cînd». Oratorul arată apoi cum persecu­ţia a mers pînă a se opri reprezen­taţiile teatrale organizate de romîni şi declară că nu poate vota budgetul, cînd politica guvernului este o poli­tică de luptă contra naţiunei române şi cînd guvernul a declarat că sin­guri Ungurii sunt stăpîni în Un­garia. Nu poate fi pace acolo unde se in­troduce domnia de rasă şi nu poate fi linişte şi dragoste acolo unde se vorbeşte de stăpîni şi supuşi. In numele dreptăţei şi al dreptu­lui ginţilor d-sa protestă în contra teoriilor de guvernământ şi a politi­cei de opresiune practicate de actua­lul guvern. D. T. lonescu la Berlin, Berlin. — Ministrul finanţelor al României a avut o convorbire de două ore cu baronul Cirsky, minis­trul de externe al Germaniei. Ziarele relevează cordialitatea cu care a fost primit d. T. lonescu. Un oraş distrus New-Yor­­. — Oraşul Keendson din Jamaica a fost distrus de un cutre­mur de pămînt. Numărul morţilor n’a putut fi sta­bilit încă. Atentat descoperit Madrid. — Poliţia de aci a dat de urmele unui mare atentat ce trebuia să aibă loc în ziua de 17 Ianuar, cînd se va judeca procesul atenta­tului îndreptat în contra regelui şi reginei, în ziua căsătoriei lor. Din documentele ce-au fost con­fiscate, reese că multe persoane de mare distincţiune din Madrid, urmau să cadă victime ale atentatului a­­narhist. Un caz de ciumă Nijni-Novgorod.— Un caz de ciumă s’a constatat aci într’un tren militar, sosit aci astă noapte. EVREI ARESTAŢI Vilna.—In urma unui ordin al guver­­norului, întreg comitetul sionist şi pre­­şedintele, fostul deputat Rosenbaum, au fost arestăţi. Deraiare. — Morţi şi răniţi ■— Petersburg.—Un tren special ple- I cat ieri de aci la Garcina, reşedinţa împărătesei văduve, a deraiat. 6 funcţionari au fost ucişi. Sunt mulţi răniţi. Explozie. Posen. —La uz’na de gaz de aici s’a produs o puternică explozie. Sunt numeroşi morţi şi răniţi. Pagube numeroase. Un memoriu interesant Petersburg.— Partidul Curţei, în frunte cu marele duce Constantin au adresat un memoriu Ţarului prin care arată că în chipul cum se pro­cedează astă­zi o înţelegere între popor şi guvern nu este posibilă. Trebuieşte modificat întregul sis­tem şi trebuie făcut ceva pentru a căuta să se cîştige simpatiile popo­rului care este pe cale de a fi cu­cerit de revoluţionari şi terorişti. O comunicare Madrid. — Guvernul a comunicat Sultanului de Maroc că în unna fu­gei lui Raisuly şi a restabilirei li­ni­ştei în..Spania şi toate celelalte State care au trimis flote în apele Maro­cului sunt gata să-şi retragă vasele lor de război, în caz dacă Sultanul garantează înfiinţarea poliţiei, aşa­­ cum s’a decis la conferinţa de la * Algesiras. Bugetele Paris. — Senatul a votat bugetele instrucţiei şi ale poştei şi telegrafelor. La capitolul din bugetul instruc­ţiei referitor la şcoalele franceze din Orient, ministrul Pichon a decla­rat că se subvenţionează numai a­­cele şcoli care predau limba fran­cesă, fără ca şcoala respectivă să aibe caracter religios. REGATUL ROMÂNIEI Primăria Comunei Iaşi Licitaţie pentru lucrările de alimentare cu apă şi de canalizare a oraşului. In baza votului consiliului comunal din 18 Decembrie 1906, prin care nu s’a apro­bat rezultatul licitaţiei a doua ce a avut loc în 14(27 Noembrie 1906, se publică o nouă licitaţie pentru ziua de 27 Ianuar 1­5 Februarie 1907, cu privire la executa­rea lucrărilor de alimentare a oraşului Iaşi cu apă de la Timireşti şi pentru canali­­fisarea oraşului cu sistemul „tot la canal“. Licitaţia va avea loc prin oferte închise scrise în limba română ce se vor primi la Primăria Comunei Iaşi în ziua sus arătată pînă la oara 6 p. m. După această oară nu se mai primeşte nici o ofertă sau supra-ofertă. Lucrările constau din : 1) Pentru alimentarea cu apă , lucrări de terasamente, de beton şi de zidărie, cu toate accesoriile lor pentru captarea apei subterane (prin galerie) la Timişeşti, fur­nizarea şi aşezarea tuburilor metalice pen­tru conducte de aducere de la Timişeşti la Iaşi,­­ precum şi instalaţiile mecanice pentru rezervoriile de apă de la Brăeşti şi Iaşi, de asemenea furnizarea şi aşeza­rea conductelor de distribuţiune în oraş. 2) Pentru canalizare , lucrările şi apro­vizionările materialelor necesare pentru canalizarea stradelor , lu­crări de rectifi­care a râului Bahlui precum şi instalaţia pentru operaţ­unea biologică a apelor de canale. Valoarea totală a ambelor lucrări întrece suma de 10 milioane lei. Exproprierile nu privesc pe antreprenor. Biata se va face de comuna Iaşi în nu­merar în monedă prin accepturi lunare asupra materialelor aprovizionate şi asu­pra lucrărilor efectuate. Pentru achitarea tuturor lucrărilor şi cheltuelilor Comuna Iaşi dispune de banii necesari realizaţi anume prin un împru­mut de 13,5 milioane lei. Odată cu depunerea ofertei concuren­tul va depune o garanţie provizorie de 400000 lei în numerar sau în efecte de ale Statului român, sau efecte de ale co­munei Iaşi. Se admit oferte numai pentru ambele lucrări de-o­dată (alimentarea cu apă şi canalizarea) iar concurentul trebue se spe­cifice în oferta sa aparte rabatul asupra preţurilor unitare ale proectului pentru lucrările de alimentare cu apă şi aparte asupra preţurilor unitare ale proiectului pentru canalizare de „Tot la canal“. Nu vor fi admişi la licitaţie de­cît a­­cei ce vor dovedi cu certificate autentice că au executat in calitate de întreprinză­tor lucrări similare sau de artă de o ma­re importanţă în mod conştiincios şi sa­tisfăcător. Certificatele se depun cu cinci zile îna­inte de termenul licitaţiei la Primărie , iar Primăria îşi rezervă dreptul absolut de a aprecia valoarea lor şi de a hotărâ care concurenţi vor fi admişi la licitaţiune. Cu începere de la 15-28 ianuarie pla­nurile şi caietele de sarcini vor fi la dispoziţia concurenţilor,­până la acea dată, pentru ori ca informaţiuni să se a­­dreseze la Primărie la Inspectorul Gene­­­­ral însărcinat cu direcţiunea lucrărilor. Art. 72—88 din legea comptabilităţei generale a Statului român sunt aplicabi­le acestei licitaţie. Comuna îşi reservă dreptul, ca până in 10 zile de la data licitaţiei să nu pronun­ţe asupra ofertelor care ramân valabile până atunci. Primar Gh. Lascar p. Secretar Hugo Hahn No. 24438 1906 Decembrie 22 Ultimul TURNEU Agatha Barsescu Mercuri 3 Ianuar c. --FEDORA­Joi, 4 Ianuar -SCLAVA -Preţurile obicinuite ale teatrului naţional. Biletele la «Thalia». E. HEROVANU AVOCAT şi-a mutat biroul în strada Stefan-cel-Mare, casele episcopiei catolice. Ore de consult: de la 3 la 6 seara. Restaurantul TANASÄCH1 Din nou instalat cu tot confortul marelor restaurante europene ser­veşte onor. sale clientele cele mai delicioase mâncări. Serviciu ales si prompt. Restaurantul e deschis noaptea, Bucatu­­rie speciala. Pentru artisti reducere

Next