Opinia, februarie 1907 (Anul 4, nr. 61-83)

1907-02-01 / nr. 61

ochiul, răpeşte simţurile. Dă rol până şi parfumului şi florilor. In Gioconda un­de e atîta violenţă el o îndulceşte prin evocarea raşelor ce alternează cu a vio­letelor. Atâta insistă că ne sugestionează şi ni se pare la urmă că parfumul acestei flori vine pînă la noi. „E aşa de bine aici—nu-i aşa? E un parfum de violete. Nu cumva e în odae un buchet de vio­lete ? Sylvio împrăştie violete pretutin­deni, chiar sub perine. Şi oare scopul suprem al artei drama­tice nu e de a exprima, de a exterioriza, de a sugera cît mai repede , cît mai in­tens posibil senzaţii şi idei ? Teatrul nu e el oare înainte de toate aste de a impresiona direct sistemul ner­vos al spectatorilor şi auditorilor ? Şi dacă nu se pot tăgădui cele zise, care altul de­cît D’annuzio îşi atinge scopul adevăra­tei arte prin stilul lui dramatic, prin trase de un colorit aşa de cald, încărcate de parfumuri, fusionând toate mijloacele de expresiune care redau efecte drama­tice de o putere şi o frumuseţe extraor­dinară. Procesul Sturza-Bădăreu­­ - Sentinţa tribunalul Iaşi, secţiunea l-a, prin care A. A. Bădăreu a fost menţinut consilier judiciar — ROMANIA Tribunalul Judeţului Iaşi Secţiunea l-a Sub preşedinţia D-lui Gh. Chern­­bach, jude de şedinţă tras la sorţ. Dl. Al. Mandrea, supleant idem. Dl. Th. Stoenescu procuror Sentinţa No. 416. Şedinţa din 9, 11 şi 15 I­brie 1902. Tribunalul deliberînd şi­­Avînd în vedere cererea înreg. sub No. 7843 formulată de către dl. avocat D. A. Sturza în calitate de procurator al Principelui D. M. Stur­za şi al cărei obiect este revocarea d-lui A. A. Bădăreu din însărcinarea de consiliu judiciar al Princepelui Grigore Sturza şi înlocuirea sa prin însă­şi mandatele petiţionarului. Avînd în vedere concluziunele o­­rale și scrise ale ambelor părți. Avînd în vedere că discuțiunea cu privire la caracterul juridic ce l’ar fi păstrînd dispozitivul procesului ver­bal al consiliului de familie, cu alte cuvinte dacă acest dispozitiv trebue considerat ca avînd caracterul unei decisiuni, este inutilă, de­oare­ce legiutorul nu recunoaşte în materie de consiliu judiciar, existenţa per­manentă şi necesară a unui consiliu de familie şi prin urmare ar fi o lu­crare fără valoare juridică şi fără fo­los practic examinarea deliberărei unei instanţe ce n’avea chemarea să se pronunţe asupra punctului ce ne preocupă. Avînd în vedere că cererea de re­vocare n’a fost supusă discuţiunei chiar din momentul prezentărei ei, ci numai după ce s’a obţinut avizul scris al familiei, pentru primiul cu­­vînt că Tribunalul pentru a-şi forma o mai temeinică convingere a dorit să aibă și avizul familiei. In ce priveste temeinicia cererei. Având în vedere că potrivit dis. art. 458 pr. civ. numirea consiliului judiciar este absolut în puterea tri­bunalului fără arestul nici unei alte instituţiuni,acum ar fi de pildă con­siliul de familie şi să poate face în persoana ori­cui, cu singura condi­­ţiune, să inspire încredere tribu­nalului. Că, atribuţiunile consiliului judiciar sunt absolut definite şi mărginite de lege art. 458 c. civ. e­­numără limitativ actele pe care este în putinţa să le îndeplinească. Că în principiu este iarăşi netă­găduit că consiliul judiciar poate fi revocat de către tribunal de cîte ori cei interesaţi vor articula fapte re­feritoare la însărcinarea de consiliu judiciar şi acele fapte vor fi de natură să jignească, să prejudicieze interesele persoanei pe care consi­liul judiciar este chemat s’o asiste. Având în vedere că în specie nu se articulează un atare fapt, căci in­dependent de împrejurarea că nu se prezintă dovada directă, pozitivă că d. Bădărău avea instrucțiuni preci­se să recomande numirea principe­lui Dimitrie M. Sturza, apoi această imputare se raporta la relaţiunele de mandat dintre d. Bădărău ca avocat şi principele Dimitrie Sturza. Că nu poate avea vre-o înrâurire nici­ împrejurarea că d. Bădărău n’a de­pus mandatul de consiliu judiciar după solicitarea familiei—refuzul său nu poate constitui un motiv de re­vocare , după cum de asemene nu constitue un motiv de revocare nici faptul că d. Bădărău ca mandatar al principelui Dimitrie A. Sturza a omis să consulte consiliul de familie asupra persoanei ce urma să fie numită, de­oare­ce această im­putare pe de o parte se leagă iarăși de mandatul dintre d. Bădărău ca avocat și principele Dimitrie Sturza, iar pe de altă parte consiliul de fa­milie nici n’avea căderea să indice persoana. *^Avînd în vedere că, în ce privește reaua conducere a afacerei cămăta­rilor a căror victimă fusese Princi­pele Grigore Sturdza, judecata gă­seşte că pe cîtă vreme instrucţiunea în această afacere nu este terminată, este dificil a se cerceta în ce mă­sură, din cauza d-lui Bădărău ca con­siliu judeciar s’a adus Principelui Grigore Sturza vre-un prejudiciu, ce putea şi ce trebuia să facă d. Bă­dărău ca consiliu judiciar etc. Că totuşi, examinînd­u-se corespon­denţa urmată asupra acestei afaceri, între d. Bădărău şi Principe şi a­­preciind importanţa şi delicateţa ei, Tribunalul găseşte că părerea d-sale de a se urmări reducerea creanţelor cămătarilor este potrivită cu natura împrejurărilor. Avînd în vedere că în ce priveşte ul­timul motiv invocat în sprijinul cere­rei de revocare, anume interesul de familie, acest interes Tribunalul l-a a­­vut în vedere şi l-a cumpănit cu pri­lejul numirei consiliului judiciar. Că faţă dar cu consideraţiunele ex­puse, Tribunalul urmează să respin­gă ca neîntemeiată cererea de revo­care, respingînd şi dovezile propuse subsidiar ca inutile şi argumentele tinzînd la revocare deduse din îm­prejurarea că s’ar găsi deja un con­siliu judiciar numit în Franţa, ace­sta fiind numit de instanţele fran­cese pentru averea din Franţa a Principelui Grigore Sturza. Pentru aceste motive redactate de d. membru supleant Tribunalul In numele legei Hotărăște : Respinge cererea înreg. sub No. 78431902 formulată de către d. D. A Sturza în numele Principelui Dimi­trie Sturdza, ca neîntemeiată. Cu apel. Dată şi pronunţată în audienţă pu­blică astă­zi 15 Noembre 1902. ss) G. Chernbach, A. Mandrea Grefier si Romanescu. DIN RUSIA Eroare judiciară grozavă. Patru exe­cutaţi la moarte şi anume: doi fraţi Tregher, Orenbach şi Greigherman s-au constatat în urmă că n’au fost de loc vinovaţi şi că nici se amestecau vre­odată în afacerile politice. Patru oameni tineri, ca floarea, fără nici o vină au fost împuşcaţi. Proiect de lege pentru Modificarea mai multor articole din legea asupra învăţămîntului superior LEGEA MODIFICATA Secţiunea III Corpul profesorul Universitar In termen de două luni de la pu­blicarea în monitorul oficial candi­daţii înaintează cererile lor Ministe­rului însoţit de un memoriu în în­doit exemplar asupra titlurilor şi lu­crărilor ştiinţifice, arătînd cei ce vo­­iesc şi dorinţa de a se face concurs Ministerul înaintează cîte un exem­plar din­ acest memoriu fiecăreia din facultăţile respective la cele două u­­niversităţi, cerîndu-le să recomande un candidat de preferinţă dintre pro­fesorii sau agregaţii acelor facul­tăţi, sau chiar din afară cînd este vorba de persoane cari s’au distins prin lucrări ştiinţifice de o origina­litate şi valoare constant şi deja re­cunoscute în lumea erudita. Nu poa­te fi numit profesor cel care n’are diploma de doctor în ştiinţele res­pective ale facultăţii la care voeşte a profesa. Cînd se va ivi vacanţa vre-unei catedre la facultatea de teologie, mi­nisterul va înainta cererea de care se vorbeşte mai sus, facultăţei de teologie şi Sfîntului Sinod procedîn­­du-se în acelaş chip. In lipsă de asemenea persoane fa­cultăţile vor putea propune concurs. Facultăţile sau Facultatea de The­ologie şi sft. Sinod vor trebui să se pronunţe cel mult în două luni de la cererea ministrului, recomandînd un titular sau ţinerea concursului. In termen de o lună din ziua so­­sirei rezultatulului la ministerul in­­fracţiunei şi al cultelor, ministrul va putea numi persoana recomandată de ambele facultăţi sau de una din ele, sau va hotărî scoaterea cate­drei la concurs. In acest caz con­cursul se va ţine potrivit dispozi­ţiilor respective de la art. 69. Comisiunele de examen insă se vor forma în modul următor: cîte doi delegaţi aleşi de fiecare facul­tate şi un delegat al­ ministrului, iar pentru facultatea de teologie , doi delegaţi ai sf. Sinod şi un delegat al ministrului. Ministrul va numi preşedinte pe una din aceste cinci persoane, ast­fel numite. In timpul vacanţei unei catedre suplininţa nu va putea fi dată de cătră ministrul instrucţiunei şi cul­telor de­cît unui profesor titular sau unui agregat. Cînd o agregaţie de­vine vacantă, ministrul va da supli­­nenţa unui alt agregat. In lipsă de profesor sau agregat, facultatea res­pectivă va recomanda ministrului pe suplinitor. Art. 68 bis. Agregaţia facultăţei de drept din Bucureşti se împarte în trei secţiuni şi anume: Secţia I-a Istoriei dreptului, drep­tul roman, dreptul penal şi proce­dura penală, are doi agregaţi. Secţia Il-a a dreptului civil, proce­dura civilă, drept comercial şi pro­cedura lui, are doi agregaţi. Secţia IlI-a a ştiinţelor financiare şi statistica.­Economia politică şi na­ţională, a dreptului internaţional pu­blic şi privat are doi agregaţi. Agregaţia la facultatea de Medici­nă din Bucureşti se compune în mo­dul următor 1 agregat de histologie normală şi patalogică: 1 agregat de obstetrică; 1­­ de chirurgia căilor uri­nare ; 1 agregat de med. operatoare şi ortopedie; 1 agregat de oftalmologie ; 1 agregat de medicină,ilegală, care va trebui să aibă şi titlul de licenţiat în drept pe lîngă diploma de doctor în medicină. In timp de şase luni de la promul­garea acestei legi, Ministrul va pu­tea numi pe cei şase agregaţi la fa­cultatea de drept din Bucureşti şi pe cei şase de la facultatea de medicină din Bucureşti după avizul conform al consiliului facultăţilor de drept şi medicină cum se prevede de art. 68 din această lege. Ne­făcîndu-se numirea în acest timp, numirile se vor face conform dispoziţiunilor de mai jos. Art. 69. Cînd o agregaţie devine vacantă ministerul instrucţiunei pu­blice şi al cultelor este dator ca cel mult după expirarea unei luni dela producerea vacanţei, să public va­canţa prin Monitorul Oficial. Până în termen de două luni de la publicare, candidaţii înaintează cere­rile lor ministerului însoţite de un memoriu asupra titlurilor şi lucrări­lor lor ştiinţifice. (Va urma) OPINIA Mama fraţilor Tregher ş’a pierdut minţile. * In Nijni-Novgorod în noaptea de 20 ianuarie au fost spînzuraţi în o­­grada temniţei: Isacov, Denisov, doi fraţi Tvetcov, Iurcev, Hilov şi Chi­­riuşni. Pe drumul spre spînzurătoa­­re cîntau un marş funebru foarte duios.* Gazeta „Ruskoe Znamea“ sub sem­nătura lui Bulaţel publică între altele că Trepov a fost omorît, cu toate că medicii n-au găsit otravă în cor­pul lui. " * Gazeta „Radnaia Zemlea“ este in­formată din sursă foarte sigură prin ce chip a putut să intre în biserică ucigaşul prefectului din Petersburg von der Launitz. După cum se ştie s-au trimis nu­mai la anumite persoane bilete de intrare la sfinţirea bisericei. Imediat­­ după atentat, toţi invitaţii au fost­­ opriţi să iasă din biserică şi din bi-­­­letele luate de la ei, unul a fost a u-­­cigaşului. Biletul acesta după cum s’a lămu­rit pe deplin a fost trimis primului ministru Stolypin, care însă n’a voit să vie la serbare. Un agent secret de a lui Stolypin —­lacovlev— a vîn­­dut acest bilet revoluţionarilor pen­tru suma de 30.000 de ruble. lacovlev imediat ce a încasat bani, a fugit peste graniţă. Litere-Ştiinte-Arte Béjane şi-a deschis la Paris noul său teatru. Vizitatorii afirmă că e cel mai e­­legant şi mai cochet din toate teatrele pariziane,—ceea ce nu însamnă puţin lu­cru. Cu această ocaziune menţionăm că invitaţiile la prima reprezentaţie scriau pur şi simplu „On jouera comedie“—fără nici-o indicaţie de titlul piesei. * Catulle Mendes ar fi avînd, zice-se, intenţia de a candida la...Academia Fran­ceză. Nu garantăm însă seriozitatea şti­­rei, judecind după bagagiul şi mai ales după genul literar al poietului. * La Viena se va inaugura în curînd un monument al defunctului doctor Not­­nagel. Intre cele mai n­oi subscrieri gă­sim pe însuşi împăratul Franz Ioseph cu 3000 de mărci.* In cursul lunei Februarie va avea loc un beneficiu al d-rei Anicuța Cârjă, tî­­nara artistă căreia cunoscătorii sunt una­nimi a-i prezice o frumoasă carieră tea­trală. Se va anunța spectacolul la timp. * STRUNA ZILEI FILOLOGIE In armata și marina rusă s’au constatat din nou mari furturi în furniturile militare. Agenţia telegrafică. Ce naivă agenţie Şi ce proaste scornituri! Ruşii înţeleg prin fur­turi Prescurtări din fur­ni­turi. Informaţii O mare curiozitate — Patriotul anunnţă că la Cameră a excitat o mare curiozita­te prezenţa în culoare a inginerului Ian­cu Catargi din Iaşi. Deputaţii, se repe­­zeau unul dupe altul, ca să vadă cu ochii —spune Patriotul— pe d. Catargiu, care „a devenit celebru“ prin tuastul rădicat la un dejun, de­şi acel tuast nu conţinea de­cît... o dorinţă personală a d-lui Ca­targiu. Ştiam pînă acum că numai celebrităţile din Capitală, cînd sosesc în provincie, excită curiositate. D. Catargiu de la Iaşi a schimbat obi­ceiul şi n’ar fi reu, credem, că Patriotul să-l expue în vitrină, să facă un turneu prin ţară şi să acorde ca premiu abona­ţilor, scobitoarea de care s’a servit d. Catargiu la faimosul dejun de la Iaşi. Distinsul nostru prietin, generalul St. Stoica ne scrie : Ziarul Opinia, în numărul 55, la rub­rica intitulată „Cîte­va note“, aminteşte de d. Broscărescu, care, la întrunirea de la Craiova, ar fi spus „că partidul Con­­servator a rădicat o minoritate de oa­meni.“ De ce se miră „Opinia“ de acest ade­văr ? Dacă partidul Conservator ar fi tot în opoziţie, s’ar fi ivit oare acei cinstiţi : Kissifelişti, samovarişti, sau mai bine, a­­vea specie de oameni de­ casă, cari, în po­por, sunt cunoscuţi sub denumirea de : slugi, lingăi ? Cred că nu şi mulţumesc lui Dumne­zeu că speţa de care mă ocup formează minoritatea, cum foarte drept a observat d. Broscărescu. Dacă s’ar cerceta origina acestor oameni de casă, s’ar mai putea dovedi că ei nu sunt Romîni de origine, căci adevăratul român, în mîndria lui, despreţueşte astă josnică meserie. Nu trebue să li se zică oameni, ci mi­noritate de sofragii... La congresul institutorilor, care se ţi­ne la Ploieşti, asistă din Iaşi : d-nii I. Vîrlănescu, B. Sachelarescu, Lascar Mă­­tăsaru, I. C. Tazlaoanu, I. Apostol, preo­tul D. Constantinescu, I. Dimitriu, N. Se­bastian, Luisa Stoica, Sofia Teodorescu, Rosalia Ghibănescu. Catedra de limba franceză de la şcoala comercială, gradul II, din Iaşi, a fost de­clarată vacantă. ’ S’a autorizat intrarea, prin pun­ctul Calafat, a 100 lucrători Bulgari, aduşi de dl Reinhorn, antrepreno­rul executărei terasamentelor de pe lotul al 2-lea a liniei ferate Podul­­iloae—Hârlău. S-a cerut de către poliţia din Bu­dapesta, prin consulatul Austriac din localitate, arestarea, în caz de aflare, a supusului austriac Lampel Vilmos din Iaşi, care a falsificat poliţe în valoare de 200.000 coroane. Casa centrală a incendiaţilor a tri­mis 300 lei d-lui Prefect, ca să-i îm­partă locuitorilor : T. Dioancă din Băiceni, I. Epure din Cotnari şi Ma­ria Postolache din Bivolari, cărora le-au ars casele. Consiliu comunal din Cotnari s’a instituit în ziua de 28 c. şi se com­pune din d-nii: Vasiliu loan, A Gri­­goroae Gh., A Năsturoae Gh., Isac C., Iliescu ,, Corban D., Cogălni­­ceanu G., Sumănaru V. şi V. Ur­sache. Eri s’a declarat un incendiu la de­­positul de păcură a vămei Iaşi. In­tervenind secţia de pompieri, incen­diul a fost localizat. Serbarea de la şcoala Normală dri, 30 Ianuarie 1907, s-a serbat cu multă însufleţire patronul şcoalei Normale de învăţători „Vasile Lupu“ de către elevii şi profesorii acestei şcoli.­Felul cum a fost organizată această serbare şi­ minunatul efect ce a produs asupra tuturor asisten­ţilor, dovedeşte cu prisosinţă, mun­ca inteligentă ce o depune dl. Mitru, în conducerea acestei şcoli.— E de netăgăduit, că reuşita serbărei de em­, se datoreşte în cea mai mare parte acestui neîntrecut director şi emi­nent profesor, care este, cu adevă­rat, sufletul şcoalei normale. Şi dacă directorul e atît de energic pentru înălţarea necontenită a acestei şcoli, e de netăgăduit că şi elevii, cari, ascultînd cu multă dragoste sfatul părintelui lor, întrebuinţază cu mult folos acei şasă ani ce-i petrec în această şcoală, şi cu evidentă dova­dă avem frumoasa producţie literară şi artistică, ce avu loc­uri înaintea unui numeros public. * Serbarea s’a deschis prin „imnul regal“ exactitat de corul şi orches­tra şcoalei sub măestra conducere a d-lui Cornescu, un prea distins ab­solvent de la această şcoală, şi care, înzestrat cu alese dispoziţii naturale, a pictat cu cîte­va zile mai înainte cortina şi decorurile scenei, aşezată într’una din spaţioasele săli ale nu­mitei şcoli.­A urmat apoi disertaţia d-lui profesor dr. Popescu, care a tratat, cu multă competenţă, despre „subsolul Romîniei din punct de ve­dere geografic“.—Corul, condus de d. Ionescu, a intonat: Imnul princi­pesei; Imnul Jubilar şi Bobocele şi inele, toate executate admirabil. Un quartet naţional, alcătuit şi condus de d. Alberto Cirillo, pro­fesorul de violină. Recitări de poesii, executate de elevii şcoalei de aplicaţie şi de elevii şcoalei normale, între care s-au dis­tins Spânu şi Popescu. O parte a programului care a stâr­nit mult entusiasm a fost execuţia „Baladei lui Oscar Rieding“ de către 120 viorişti la prim şi secund. In fine, au urmat exerciţii de or­dine şi lupte romîneşti, franceze şi japoneze, executate cu multă ghibă­­cie de către 50 elevi. Şi ceia ce a făcut ca asistenţa să aplaude furtu­nos au fost dansurile naţionale. In sală, printre acei, cari au avut fericita idee de a asista la o atît de frumoasă sărbătorire, observ pe d. colonel Lupu cu d-na ; preot Savin cu d-na; pe d-nii Meisner, Cujbă, Apostolescu, Negrutzi, Revent, Gh. Th. Theodor, student: d-rele Storker, Mitru, St. Popescu, Burghelea, An­tonio şi Albert Cirillo, patru din o­­fiţeri; Chiriţa loan, Munteanu N., Popescu, student: protoereu Stamate cu d-ra, Costescu, Cădere, D. lone­­scu, I. Prassa cu d-na, d-nii Theodo­­ru, Ailincăi, Vasiliu, Vasiliu, Steplea­­nu, Manole, Bianu, Paul, Marcu, Po­­povici, 12 elevi de la Liceul Inter­nat, un mare număr de la şcoala Comercială, Liceul Naţional şi semi­narul „Veniamin Costache“ şi alte multe persoane pe care le rog să mă scuze că nu le-am putut observa în acea vastă sală, plină de lume dori­toare şi admiratoare pentru tot ce e frumos. Serbarea s’a terminat printr’un frumos marş, executat de fanfara şcoalei, după care lumea a plecat încântată. Un spectator In noaptea de 27 Ianuar­ie la orele 3 a ars complect casa şi atenansele, locui­torului David sine Iancu din Cotîrgaci Nenorocitul locuitor e în vrâsta de 70 ani şi are 5 copii de la 14 ani în sus. Pagubele sunt de 2000 lei. S’a hotărît de cătră ministerul de do­menii ca toate primăriile să afişeze şi să convoace pe micii cultivatori de vite şi să le arate şi explice legea pentru a nu cădea în contravenţii. Prefectura a revocat pe Costache a Zoiţei, păzitor public, care a fost prins vînînd fără permis de vînat de către şe­ful secţiei de jandarmi. Pe ziua de 1 Februar sunt chemaţi pentru a depune examen de înaintare pe loc ca institutori, 10 învăţători din dife­rite judeţe. D. C. Ivaşcu, prefect de judeţ conti­­nuînd a fi bolnav, a cerut un nou conce­diu de 10­ zile cu începere de la 2 Fe­bruar. Pentru a lua parte la adunarea generală de la 11 Februar a Casei de scont, acţiunile se mai primesc numai până Joi, 1 Februar inclusiv. ------------­

Next