Opinia, februarie 1907 (Anul 4, nr. 61-83)
1907-02-01 / nr. 61
ochiul, răpeşte simţurile. Dă rol până şi parfumului şi florilor. In Gioconda unde e atîta violenţă el o îndulceşte prin evocarea raşelor ce alternează cu a violetelor. Atâta insistă că ne sugestionează şi ni se pare la urmă că parfumul acestei flori vine pînă la noi. „E aşa de bine aici—nu-i aşa? E un parfum de violete. Nu cumva e în odae un buchet de violete ? Sylvio împrăştie violete pretutindeni, chiar sub perine. Şi oare scopul suprem al artei dramatice nu e de a exprima, de a exterioriza, de a sugera cît mai repede , cît mai intens posibil senzaţii şi idei ? Teatrul nu e el oare înainte de toate aste de a impresiona direct sistemul nervos al spectatorilor şi auditorilor ? Şi dacă nu se pot tăgădui cele zise, care altul decît D’annuzio îşi atinge scopul adevăratei arte prin stilul lui dramatic, prin trase de un colorit aşa de cald, încărcate de parfumuri, fusionând toate mijloacele de expresiune care redau efecte dramatice de o putere şi o frumuseţe extraordinară. Procesul Sturza-Bădăreu - Sentinţa tribunalul Iaşi, secţiunea l-a, prin care A. A. Bădăreu a fost menţinut consilier judiciar — ROMANIA Tribunalul Judeţului Iaşi Secţiunea l-a Sub preşedinţia D-lui Gh. Chernbach, jude de şedinţă tras la sorţ. Dl. Al. Mandrea, supleant idem. Dl. Th. Stoenescu procuror Sentinţa No. 416. Şedinţa din 9, 11 şi 15 Ibrie 1902. Tribunalul deliberînd şiAvînd în vedere cererea înreg. sub No. 7843 formulată de către dl. avocat D. A. Sturza în calitate de procurator al Principelui D. M. Sturza şi al cărei obiect este revocarea d-lui A. A. Bădăreu din însărcinarea de consiliu judiciar al Princepelui Grigore Sturza şi înlocuirea sa prin însăşi mandatele petiţionarului. Avînd în vedere concluziunele orale și scrise ale ambelor părți. Avînd în vedere că discuțiunea cu privire la caracterul juridic ce l’ar fi păstrînd dispozitivul procesului verbal al consiliului de familie, cu alte cuvinte dacă acest dispozitiv trebue considerat ca avînd caracterul unei decisiuni, este inutilă, deoarece legiutorul nu recunoaşte în materie de consiliu judiciar, existenţa permanentă şi necesară a unui consiliu de familie şi prin urmare ar fi o lucrare fără valoare juridică şi fără folos practic examinarea deliberărei unei instanţe ce n’avea chemarea să se pronunţe asupra punctului ce ne preocupă. Avînd în vedere că cererea de revocare n’a fost supusă discuţiunei chiar din momentul prezentărei ei, ci numai după ce s’a obţinut avizul scris al familiei, pentru primiul cuvînt că Tribunalul pentru a-şi forma o mai temeinică convingere a dorit să aibă și avizul familiei. In ce priveste temeinicia cererei. Având în vedere că potrivit dis. art. 458 pr. civ. numirea consiliului judiciar este absolut în puterea tribunalului fără arestul nici unei alte instituţiuni,acum ar fi de pildă consiliul de familie şi să poate face în persoana oricui, cu singura condiţiune, să inspire încredere tribunalului. Că, atribuţiunile consiliului judiciar sunt absolut definite şi mărginite de lege art. 458 c. civ. enumără limitativ actele pe care este în putinţa să le îndeplinească. Că în principiu este iarăşi netăgăduit că consiliul judiciar poate fi revocat de către tribunal de cîte ori cei interesaţi vor articula fapte referitoare la însărcinarea de consiliu judiciar şi acele fapte vor fi de natură să jignească, să prejudicieze interesele persoanei pe care consiliul judiciar este chemat s’o asiste. Având în vedere că în specie nu se articulează un atare fapt, căci independent de împrejurarea că nu se prezintă dovada directă, pozitivă că d. Bădărău avea instrucțiuni precise să recomande numirea principelui Dimitrie M. Sturza, apoi această imputare se raporta la relaţiunele de mandat dintre d. Bădărău ca avocat şi principele Dimitrie Sturza. Că nu poate avea vre-o înrâurire nici împrejurarea că d. Bădărău n’a depus mandatul de consiliu judiciar după solicitarea familiei—refuzul său nu poate constitui un motiv de revocare , după cum de asemene nu constitue un motiv de revocare nici faptul că d. Bădărău ca mandatar al principelui Dimitrie A. Sturza a omis să consulte consiliul de familie asupra persoanei ce urma să fie numită, deoarece această imputare pe de o parte se leagă iarăși de mandatul dintre d. Bădărău ca avocat și principele Dimitrie Sturza, iar pe de altă parte consiliul de familie nici n’avea căderea să indice persoana. *^Avînd în vedere că, în ce privește reaua conducere a afacerei cămătarilor a căror victimă fusese Principele Grigore Sturdza, judecata găseşte că pe cîtă vreme instrucţiunea în această afacere nu este terminată, este dificil a se cerceta în ce măsură, din cauza d-lui Bădărău ca consiliu judeciar s’a adus Principelui Grigore Sturza vre-un prejudiciu, ce putea şi ce trebuia să facă d. Bădărău ca consiliu judiciar etc. Că totuşi, examinîndu-se corespondenţa urmată asupra acestei afaceri, între d. Bădărău şi Principe şi apreciind importanţa şi delicateţa ei, Tribunalul găseşte că părerea d-sale de a se urmări reducerea creanţelor cămătarilor este potrivită cu natura împrejurărilor. Avînd în vedere că în ce priveşte ultimul motiv invocat în sprijinul cererei de revocare, anume interesul de familie, acest interes Tribunalul l-a avut în vedere şi l-a cumpănit cu prilejul numirei consiliului judiciar. Că faţă dar cu consideraţiunele expuse, Tribunalul urmează să respingă ca neîntemeiată cererea de revocare, respingînd şi dovezile propuse subsidiar ca inutile şi argumentele tinzînd la revocare deduse din împrejurarea că s’ar găsi deja un consiliu judiciar numit în Franţa, acesta fiind numit de instanţele francese pentru averea din Franţa a Principelui Grigore Sturza. Pentru aceste motive redactate de d. membru supleant Tribunalul In numele legei Hotărăște : Respinge cererea înreg. sub No. 78431902 formulată de către d. D. A Sturza în numele Principelui Dimitrie Sturdza, ca neîntemeiată. Cu apel. Dată şi pronunţată în audienţă publică astăzi 15 Noembre 1902. ss) G. Chernbach, A. Mandrea Grefier si Romanescu. DIN RUSIA Eroare judiciară grozavă. Patru executaţi la moarte şi anume: doi fraţi Tregher, Orenbach şi Greigherman s-au constatat în urmă că n’au fost de loc vinovaţi şi că nici se amestecau vreodată în afacerile politice. Patru oameni tineri, ca floarea, fără nici o vină au fost împuşcaţi. Proiect de lege pentru Modificarea mai multor articole din legea asupra învăţămîntului superior LEGEA MODIFICATA Secţiunea III Corpul profesorul Universitar In termen de două luni de la publicarea în monitorul oficial candidaţii înaintează cererile lor Ministerului însoţit de un memoriu în îndoit exemplar asupra titlurilor şi lucrărilor ştiinţifice, arătînd cei ce voiesc şi dorinţa de a se face concurs Ministerul înaintează cîte un exemplar din acest memoriu fiecăreia din facultăţile respective la cele două universităţi, cerîndu-le să recomande un candidat de preferinţă dintre profesorii sau agregaţii acelor facultăţi, sau chiar din afară cînd este vorba de persoane cari s’au distins prin lucrări ştiinţifice de o originalitate şi valoare constant şi deja recunoscute în lumea erudita. Nu poate fi numit profesor cel care n’are diploma de doctor în ştiinţele respective ale facultăţii la care voeşte a profesa. Cînd se va ivi vacanţa vre-unei catedre la facultatea de teologie, ministerul va înainta cererea de care se vorbeşte mai sus, facultăţei de teologie şi Sfîntului Sinod procedîndu-se în acelaş chip. In lipsă de asemenea persoane facultăţile vor putea propune concurs. Facultăţile sau Facultatea de Theologie şi sft. Sinod vor trebui să se pronunţe cel mult în două luni de la cererea ministrului, recomandînd un titular sau ţinerea concursului. In termen de o lună din ziua sosirei rezultatulului la ministerul infracţiunei şi al cultelor, ministrul va putea numi persoana recomandată de ambele facultăţi sau de una din ele, sau va hotărî scoaterea catedrei la concurs. In acest caz concursul se va ţine potrivit dispoziţiilor respective de la art. 69. Comisiunele de examen insă se vor forma în modul următor: cîte doi delegaţi aleşi de fiecare facultate şi un delegat al ministrului, iar pentru facultatea de teologie , doi delegaţi ai sf. Sinod şi un delegat al ministrului. Ministrul va numi preşedinte pe una din aceste cinci persoane, astfel numite. In timpul vacanţei unei catedre suplininţa nu va putea fi dată de cătră ministrul instrucţiunei şi cultelor decît unui profesor titular sau unui agregat. Cînd o agregaţie devine vacantă, ministrul va da suplinenţa unui alt agregat. In lipsă de profesor sau agregat, facultatea respectivă va recomanda ministrului pe suplinitor. Art. 68 bis. Agregaţia facultăţei de drept din Bucureşti se împarte în trei secţiuni şi anume: Secţia I-a Istoriei dreptului, dreptul roman, dreptul penal şi procedura penală, are doi agregaţi. Secţia Il-a a dreptului civil, procedura civilă, drept comercial şi procedura lui, are doi agregaţi. Secţia IlI-a a ştiinţelor financiare şi statistica.Economia politică şi naţională, a dreptului internaţional public şi privat are doi agregaţi. Agregaţia la facultatea de Medicină din Bucureşti se compune în modul următor 1 agregat de histologie normală şi patalogică: 1 agregat de obstetrică; 1 de chirurgia căilor urinare ; 1 agregat de med. operatoare şi ortopedie; 1 agregat de oftalmologie ; 1 agregat de medicină,ilegală, care va trebui să aibă şi titlul de licenţiat în drept pe lîngă diploma de doctor în medicină. In timp de şase luni de la promulgarea acestei legi, Ministrul va putea numi pe cei şase agregaţi la facultatea de drept din Bucureşti şi pe cei şase de la facultatea de medicină din Bucureşti după avizul conform al consiliului facultăţilor de drept şi medicină cum se prevede de art. 68 din această lege. Nefăcîndu-se numirea în acest timp, numirile se vor face conform dispoziţiunilor de mai jos. Art. 69. Cînd o agregaţie devine vacantă ministerul instrucţiunei publice şi al cultelor este dator ca cel mult după expirarea unei luni dela producerea vacanţei, să public vacanţa prin Monitorul Oficial. Până în termen de două luni de la publicare, candidaţii înaintează cererile lor ministerului însoţite de un memoriu asupra titlurilor şi lucrărilor lor ştiinţifice. (Va urma) OPINIA Mama fraţilor Tregher ş’a pierdut minţile. * In Nijni-Novgorod în noaptea de 20 ianuarie au fost spînzuraţi în ograda temniţei: Isacov, Denisov, doi fraţi Tvetcov, Iurcev, Hilov şi Chiriuşni. Pe drumul spre spînzurătoare cîntau un marş funebru foarte duios.* Gazeta „Ruskoe Znamea“ sub semnătura lui Bulaţel publică între altele că Trepov a fost omorît, cu toate că medicii n-au găsit otravă în corpul lui. " * Gazeta „Radnaia Zemlea“ este informată din sursă foarte sigură prin ce chip a putut să intre în biserică ucigaşul prefectului din Petersburg von der Launitz. După cum se ştie s-au trimis numai la anumite persoane bilete de intrare la sfinţirea bisericei. Imediat după atentat, toţi invitaţii au fost opriţi să iasă din biserică şi din bi-letele luate de la ei, unul a fost a u-cigaşului. Biletul acesta după cum s’a lămurit pe deplin a fost trimis primului ministru Stolypin, care însă n’a voit să vie la serbare. Un agent secret de a lui Stolypin —lacovlev— a vîndut acest bilet revoluţionarilor pentru suma de 30.000 de ruble. lacovlev imediat ce a încasat bani, a fugit peste graniţă. Litere-Ştiinte-Arte Béjane şi-a deschis la Paris noul său teatru. Vizitatorii afirmă că e cel mai elegant şi mai cochet din toate teatrele pariziane,—ceea ce nu însamnă puţin lucru. Cu această ocaziune menţionăm că invitaţiile la prima reprezentaţie scriau pur şi simplu „On jouera comedie“—fără nici-o indicaţie de titlul piesei. * Catulle Mendes ar fi avînd, zice-se, intenţia de a candida la...Academia Franceză. Nu garantăm însă seriozitatea ştirei, judecind după bagagiul şi mai ales după genul literar al poietului. * La Viena se va inaugura în curînd un monument al defunctului doctor Notnagel. Intre cele mai noi subscrieri găsim pe însuşi împăratul Franz Ioseph cu 3000 de mărci.* In cursul lunei Februarie va avea loc un beneficiu al d-rei Anicuța Cârjă, tînara artistă căreia cunoscătorii sunt unanimi a-i prezice o frumoasă carieră teatrală. Se va anunța spectacolul la timp. * STRUNA ZILEI FILOLOGIE In armata și marina rusă s’au constatat din nou mari furturi în furniturile militare. Agenţia telegrafică. Ce naivă agenţie Şi ce proaste scornituri! Ruşii înţeleg prin furturi Prescurtări din furnituri. Informaţii O mare curiozitate — Patriotul anunnţă că la Cameră a excitat o mare curiozitate prezenţa în culoare a inginerului Iancu Catargi din Iaşi. Deputaţii, se repezeau unul dupe altul, ca să vadă cu ochii —spune Patriotul— pe d. Catargiu, care „a devenit celebru“ prin tuastul rădicat la un dejun, deşi acel tuast nu conţinea decît... o dorinţă personală a d-lui Catargiu. Ştiam pînă acum că numai celebrităţile din Capitală, cînd sosesc în provincie, excită curiositate. D. Catargiu de la Iaşi a schimbat obiceiul şi n’ar fi reu, credem, că Patriotul să-l expue în vitrină, să facă un turneu prin ţară şi să acorde ca premiu abonaţilor, scobitoarea de care s’a servit d. Catargiu la faimosul dejun de la Iaşi. Distinsul nostru prietin, generalul St. Stoica ne scrie : Ziarul Opinia, în numărul 55, la rubrica intitulată „Cîteva note“, aminteşte de d. Broscărescu, care, la întrunirea de la Craiova, ar fi spus „că partidul Conservator a rădicat o minoritate de oameni.“ De ce se miră „Opinia“ de acest adevăr ? Dacă partidul Conservator ar fi tot în opoziţie, s’ar fi ivit oare acei cinstiţi : Kissifelişti, samovarişti, sau mai bine, avea specie de oameni de casă, cari, în popor, sunt cunoscuţi sub denumirea de : slugi, lingăi ? Cred că nu şi mulţumesc lui Dumnezeu că speţa de care mă ocup formează minoritatea, cum foarte drept a observat d. Broscărescu. Dacă s’ar cerceta origina acestor oameni de casă, s’ar mai putea dovedi că ei nu sunt Romîni de origine, căci adevăratul român, în mîndria lui, despreţueşte astă josnică meserie. Nu trebue să li se zică oameni, ci minoritate de sofragii... La congresul institutorilor, care se ţine la Ploieşti, asistă din Iaşi : d-nii I. Vîrlănescu, B. Sachelarescu, Lascar Mătăsaru, I. C. Tazlaoanu, I. Apostol, preotul D. Constantinescu, I. Dimitriu, N. Sebastian, Luisa Stoica, Sofia Teodorescu, Rosalia Ghibănescu. Catedra de limba franceză de la şcoala comercială, gradul II, din Iaşi, a fost declarată vacantă. ’ S’a autorizat intrarea, prin punctul Calafat, a 100 lucrători Bulgari, aduşi de dl Reinhorn, antreprenorul executărei terasamentelor de pe lotul al 2-lea a liniei ferate Poduliloae—Hârlău. S-a cerut de către poliţia din Budapesta, prin consulatul Austriac din localitate, arestarea, în caz de aflare, a supusului austriac Lampel Vilmos din Iaşi, care a falsificat poliţe în valoare de 200.000 coroane. Casa centrală a incendiaţilor a trimis 300 lei d-lui Prefect, ca să-i împartă locuitorilor : T. Dioancă din Băiceni, I. Epure din Cotnari şi Maria Postolache din Bivolari, cărora le-au ars casele. Consiliu comunal din Cotnari s’a instituit în ziua de 28 c. şi se compune din d-nii: Vasiliu loan, A Grigoroae Gh., A Năsturoae Gh., Isac C., Iliescu ,, Corban D., Cogălniceanu G., Sumănaru V. şi V. Ursache. Eri s’a declarat un incendiu la depositul de păcură a vămei Iaşi. Intervenind secţia de pompieri, incendiul a fost localizat. Serbarea de la şcoala Normală dri, 30 Ianuarie 1907, s-a serbat cu multă însufleţire patronul şcoalei Normale de învăţători „Vasile Lupu“ de către elevii şi profesorii acestei şcoli.Felul cum a fost organizată această serbare şi minunatul efect ce a produs asupra tuturor asistenţilor, dovedeşte cu prisosinţă, munca inteligentă ce o depune dl. Mitru, în conducerea acestei şcoli.— E de netăgăduit, că reuşita serbărei de em, se datoreşte în cea mai mare parte acestui neîntrecut director şi eminent profesor, care este, cu adevărat, sufletul şcoalei normale. Şi dacă directorul e atît de energic pentru înălţarea necontenită a acestei şcoli, e de netăgăduit că şi elevii, cari, ascultînd cu multă dragoste sfatul părintelui lor, întrebuinţază cu mult folos acei şasă ani ce-i petrec în această şcoală, şi cu evidentă dovadă avem frumoasa producţie literară şi artistică, ce avu locuri înaintea unui numeros public. * Serbarea s’a deschis prin „imnul regal“ exactitat de corul şi orchestra şcoalei sub măestra conducere a d-lui Cornescu, un prea distins absolvent de la această şcoală, şi care, înzestrat cu alese dispoziţii naturale, a pictat cu cîteva zile mai înainte cortina şi decorurile scenei, aşezată într’una din spaţioasele săli ale numitei şcoli.A urmat apoi disertaţia d-lui profesor dr. Popescu, care a tratat, cu multă competenţă, despre „subsolul Romîniei din punct de vedere geografic“.—Corul, condus de d. Ionescu, a intonat: Imnul principesei; Imnul Jubilar şi Bobocele şi inele, toate executate admirabil. Un quartet naţional, alcătuit şi condus de d. Alberto Cirillo, profesorul de violină. Recitări de poesii, executate de elevii şcoalei de aplicaţie şi de elevii şcoalei normale, între care s-au distins Spânu şi Popescu. O parte a programului care a stârnit mult entusiasm a fost execuţia „Baladei lui Oscar Rieding“ de către 120 viorişti la prim şi secund. In fine, au urmat exerciţii de ordine şi lupte romîneşti, franceze şi japoneze, executate cu multă ghibăcie de către 50 elevi. Şi ceia ce a făcut ca asistenţa să aplaude furtunos au fost dansurile naţionale. In sală, printre acei, cari au avut fericita idee de a asista la o atît de frumoasă sărbătorire, observ pe d. colonel Lupu cu d-na ; preot Savin cu d-na; pe d-nii Meisner, Cujbă, Apostolescu, Negrutzi, Revent, Gh. Th. Theodor, student: d-rele Storker, Mitru, St. Popescu, Burghelea, Antonio şi Albert Cirillo, patru din ofiţeri; Chiriţa loan, Munteanu N., Popescu, student: protoereu Stamate cu d-ra, Costescu, Cădere, D. lonescu, I. Prassa cu d-na, d-nii Theodoru, Ailincăi, Vasiliu, Vasiliu, Stepleanu, Manole, Bianu, Paul, Marcu, Popovici, 12 elevi de la Liceul Internat, un mare număr de la şcoala Comercială, Liceul Naţional şi seminarul „Veniamin Costache“ şi alte multe persoane pe care le rog să mă scuze că nu le-am putut observa în acea vastă sală, plină de lume doritoare şi admiratoare pentru tot ce e frumos. Serbarea s’a terminat printr’un frumos marş, executat de fanfara şcoalei, după care lumea a plecat încântată. Un spectator In noaptea de 27 Ianuarie la orele 3 a ars complect casa şi atenansele, locuitorului David sine Iancu din Cotîrgaci Nenorocitul locuitor e în vrâsta de 70 ani şi are 5 copii de la 14 ani în sus. Pagubele sunt de 2000 lei. S’a hotărît de cătră ministerul de domenii ca toate primăriile să afişeze şi să convoace pe micii cultivatori de vite şi să le arate şi explice legea pentru a nu cădea în contravenţii. Prefectura a revocat pe Costache a Zoiţei, păzitor public, care a fost prins vînînd fără permis de vînat de către şeful secţiei de jandarmi. Pe ziua de 1 Februar sunt chemaţi pentru a depune examen de înaintare pe loc ca institutori, 10 învăţători din diferite judeţe. D. C. Ivaşcu, prefect de judeţ continuînd a fi bolnav, a cerut un nou concediu de 10 zile cu începere de la 2 Februar. Pentru a lua parte la adunarea generală de la 11 Februar a Casei de scont, acţiunile se mai primesc numai până Joi, 1 Februar inclusiv. ------------