Opinia, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 257-281)

1907-10-14 / nr. 268

OPINIA Erfih in'm uitime informaţii Două cazuri identice ca acele de pe moşia Unţeni, au fost constatate in comuna Sineşti, din judeţul nostru. Două femei din acea comună, min­ând carne de vită, care probabil a fost bolnavă, au fost atinse de pustula mălină. Ele au fost internate la spi­tal de­oare­ce starea lor e destul de gravă. Faţa de aceste cazuri care au fost aduse şi la cunoştinţa direcţiunei ge­nerale a serviciului sanitar, sa dat ordine severe prin comunele rurale de a se face un mai bun control asupra vitelor care sunt tăiate. D. P. P. Carp, şeful partidului conservator, care a fost ieri în Iaşi, s-a întreţinut cu mai mulţi fruntaşi ai partidului conservator local asupra politicei în genere. D. P. P. Carp a făcut mult haz de intrigile ziarelor liberale, cari po­vestesc necontenit legenda cu „şefia d-lui Take Ionescu“. Gheşeftari. — Administraţia comunală trecută luase dispoziţia ca depozitele de lemne să nu poată fi stabilite de­cit în zona III a oraşului. Acum, în baza unui vot al consiliului comunal, dispoziţia a fost modificată în sensul că asemenea depozite să poată fi înfiinţate şi în zona II a o­­raşului. Nu discutăm această dispoziţie întru cît ie chestie de apreciere dacă ie bine ca şi în zona II să fie depozite de lemne. Dar ceea ce se petrece cu eliberarea au­torizaţiilor pentru aceste depozite—aci în­cepe scandalul asupra căruia, în speranţă că se vor lua măsuri, voim să insistăm. Când se primeşte la primărie cerere pen­tru înfiinţarea unui depozit de lemne, ce­rerea, potrivit regulamentului, se remite in­ginerului şef spre referare. Ce face inginerul şef? Obligă pe unul din f­uncţionari să trimeată petiţionarului invitaţie, prin carte, poştală, ca să vie să deie lămuriri. Prea e cusută cu aţă albă această „in­vitaţie“ ca să fie nevoe să insistăm asu­­pră-i. Inginerului şef nu-i este permis să se dea astfel în spectacol şi administraţia comuna­lă are datoria să retragă d-lui Qugler dreptul de a „referi“ asupra cererilor de înfiinţări de depozite. La secţia II a tribunalului s-a în­tâmplat ieri un incident foarte regre­tabil: în cursul unui proces un avo­cat a apostrofat viu pe colegul seu, care asista partea adversă. Magistratul, care a presidat au­dienţa în care s-a petrecut incidentul, a uitat să tragă macar clopoţelul. Regretabil ! Desfiinţarea şcoalei de meserii— Şcoala de meserii judeţeană din co­muna Buciumi, care funcţionează de atîta amar de vreme, dînd mulţi ab­solvenţi care actualmente îşi exercită meseria în comunele rurale, a fost rasă din budget cu începere de la 1 April 1908, de cătră actuala admi­nistrare judeţană. Azi diminiaţă la orele 9 s’a făcut cu deosebită solemnitate transporta­rea sfatelor moaşte ale Cuvioasei Pa­­raschiva de la Mitropolie în ograda bisericei Trei-Erarhi. După ce s’a oficiat un serviciu Di­vin de către P. S. S. Arhiereul Ghe­­nadie Georgescu, vicarul Mitropoliei, moaştele au fost luate pe braţe de preoţi şi cu ceremonialul obicinuit au fost duse şi aşezate în ograda bi­sericei Trei Ierarhi. Doctoratul în drept.—Consiliul profe­soral al facultăţii de drept din Iaşi, întrunindu-se ieri seara spre a se consfătui asupra creărei doctoratu­lui la Universitatea din Iaşi, au dis­cutat, în principiu, asupra catedre­lor ce s’ar putea crea şi au ales o comisie compusă din d-nii M. B. Cantacuzin, decan, P. Missir şi D. Alexandrescu, ca să se pue în con­tact cu comisia facultăţei din Capi­tală, în ce priveşte elaborarea pro­gramei doctoratului. D. Iorga şi magistratura . La secţia comercială a tribunalului Iaşi s’a ju­decat ori o cerere a comerciantului Lehrer pentru prelungirea morato­­rului ce-i a fost acordat de acel tri­bunal. In cursul desbaterilor, avocatul lui Lehrer, d. C. B. Pennescu, dete ci­tire unui articol ce l-a publicat, pri­vitor la acest faliment, celebrul Iorga în Neamul Romînesc. Acel articol conţine cele mai gra­ve injurii la adresa magistraturei din Iaşi. Fireşte că n’au nici un in­teres—din punct de vedere patolo­­gic, doar—întru cît gazda lor s’a fă­cut d. Iorga şi pseudo-revista d-sale. In ziua de 29 Octombrie I. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceni va inspecta bisericele din: Leţcani, Po­­dul-Iloaia, Popeşti, Doroşcani, Hăr­­păşeşti şi Păuşeşti, iar în ziua de 30 Octombrie cele din: Lungani, Brăeşti, Cristeşti, Prigoreni, Buznea şi Tg.-Frumos. Ştiri şcolare.—D. D. Sachelarescu re­vizorul şcolar şi d. Haliţa inspector, se vor reîntoarce mîne din inspectarea şcoa­­lelor rurale din judeţ. — D-na Sofia Bozin, institutoare, a ob­ţinut un concediu de 15 zile, pentru caz de boală, in care timp va fi suplinită de d-şoara Maria Onciu. — D. T. Petrov învăţător la Podul­­Iloaei a obţinut un concediu de o lună în care timp va fi suplinit de d. Gh. Leonescu. — D. Neculai Georgescu, a fost numit învăţător suplinitor la Spinoasa, iar d. Gr. Horhotă la şcoala din Vulturul. — învăţătorul din comuna Scobinţi a înfiinţat un curs de adulţi. — învăţătorul M. Damir de la Toto­­eşti, a cerut transferarea sa la o şcoală rurală din judeţul Vaslui. Camera de meserii a ţinut ieri o im­portantă şedinţă asupra căreia vom pu­blica luni o interesantă dare de seamă. La secţia a II-a a Curţei urma să se cerceteze ieri apelul făcut de arendaşii Kaufmann şi Crasnacelsky în contra ho­­tărîrei tribunalului Doronei de­ a aplica un sechestru asigurător pe averea acelor arendaşi, pe moşia Mitocu, pentru des­păgubirea proprietarului Pătrălogeanu. Curtea facind divergință asupra inciden­tului că procedura nu era complectă, a amînat judecarea pentru 6 Noembre. * Zemstovul din Kișinău a intentat pro­ces pentru revendicarea moșiei Mitocu. Afacerea se va judeca la tribunalul de Dorohoi. D. C. B. Pennescu, ca efor al Spi­­ridoniei, a luat o dispoziţie foarte i­­nimoasă , ca prafurile ce se servesc bolnavilor spitalului să fie puse în capsule. Capsulele să se comande la farmacistul Racoviţă, nepotul d-lui Pennescu. Inimoasă dispoziţie—ce ziceţi ? Trupa de operete a d-lui Grigoriu a înregistrat mari succese în Iaşi. Dar opereta care a plăcut mai mult a fost incontestabil Fire de Artist, care va fi dată mîine pentru ultima dată în profitul soc. Crucea Roşie. Faptul, că spectacolul va avea loc la teatrul naţional, care dispune de o mare bogăţie de decoruri şi că ro­lul principal din presă—acel all ar­tistei Nelly—va fi susţinut de d-na Ionaşcu, vor face din spectacolul de mîine un adevarat şi rar regal ar­tistic. Potrivit nouei legi a procedurei electo­rale, listele electorale se întocmesc de tri­bunale, şi nu de primărie. La clubul conservator din Iaşi, piaţa U­­nirei, funcţionează o comisiune care se pune la dispoziţia alegătorilor, pentru ori­ce lămurire electorală, în fiecare zi de la oarele 5—7 p. m. TEATRUL NAŢIONAL Vendredi 19 et Samedi 20 Oct 1907 2 Grandes Representations Eitraordinaires avec le_concurs de Madame CONSTANCE DE LINDEN célébre artiste du Théátre Boyal du Parc de Bruxelles accompagnéede sa troupe Parisienne D O N N E B A Vendredi 19 Oct., a 9 heurs du soir Education de prince Piéce en 4 actes de Maurioe Donnay de l’Academie Franşaise Samedi 20 Odobre Paris — New-York Piéce en 3 actes de MM. F. de Croisset et Emanuel Aréne Prix des places: Fauteil d’Orchestre (les quatre premieres rangés) 12 fr., Stalle I (de la 5-e â 8-e rangée), 10 fr., Stalle 11, de la 9-e á la 14-e rangée) 6 fr., Stalle III de la 14-e ä la 18 rangée) 4 fr., Les autres rangée 3 fr., Balcon I 4 fr., les autres rangéee 3 fr., Galerie 2 fr., Loje de 4 places, 50 fr., Loges 5 et 6 places 60 fr., Loje de Galerie, 16 fr. Les billets sont en yente á l’A- gence Theätralc „Thalia“ (Maximo­­vici). Bucureşti 13 Octombrie Manifestaţii studenţeşti Bucureşti.—Consiliul profesoral al facultăţii de drept întrunindu-se a­­seară la ora 9 spre a se ocupa cu cererea studenţilor de a trece exa­menul de drept roman cu d. Danie­­lopol şi nu cu d. Longinescu, a ho­­tărît ca studenţii din anul I, să dea examen cu d. Danielopol, iar cei din anul al II-lea, cu d. Longinescu. D. Haret văzînd că consiliul pro­fesoral anulează decisia sa, a scris o scrisoare d-lui Longinescu prin care îi­ arată că a fost indus în eroare de către studenţi, cari i-au arătat că au asentimentul d-lui Longinescu. Păduri în flăcări Bucureşti.—O telegramă venită la ministerul de interne din partea pre­fectului de Bacău anunţă că pădurile Slănicului şi Tarcăului din acel judeţ sunt în flăcări. S’au cerut ajutoare şi toate trupele existente in Bacău au fost transportate la faţa locului. N. R. E probabil ca pădurile Slănicu­lui de care se vorbeşte în această tele­gramă nu aparţin Eforiei Sf. Spiridon, că­reia adresîndu-ne ne-a­ răspuns că nu au nici o veste relativ la acest incendiu, făcîndu-ne în acelaş timp cunoscut că sunt şi particulari cari poseda păduri în vecinătatea Slănicului. Moartea lui Gogu Florian Bucureşti.— Astă­zi a încetat din viaţă Gogu Florian, membru mar­cant al partidului conservator, fost consilier la curtea de Apel. Gogu Florian a ocupat în diferite rînduri scaunul de deputat şi a fost consi­lier comunal al capitalei. In anii ti­neri s’a ocupat şi cu ziaristica, cola­­borînd la o mulţime de ziare şi re­viste. Proectul nouei organizări administrative Bucureşti.­Noul proect de orga­nizare administrativă întocmit de mi­nistrul de interne a fost trimis în studiu la mai mulţi prefecţi. Nu se poate cunoaşte pînă în prezent alte detalii conţinute în proect, pînă du­pă studiarea lui de ministru şi pre­fecţi, cari mai tîrziu în acest scop vor fi convocaţi în capitală. In tot cazul crearea din nou a u­­nui aşa mare număr de inspectori nu convine d-lui Sturdza. Date fiind şi alte dificultăţi e în­doială că acest proect va putea fi presentat Parlamentului. In jurul reformelor agrare Bucureşti.—Intre reformele pe care le va presenta guvernul este vorba să fie introdus şi un articol referitor la imposite. Vor fi dispensate de taxe acele moşii cari vor fi date în aren­dă obştiilor ţărăneşti, pe cînd acele care vor fi date in arendă arendaşi­lor străini vor fi supuse unei taxe în­doite. Mulţi din marii proprietari sunt furioşi împotriva acestei reforme şi vor căuta a zădărnici întroducerea ei. Politica la Galaţi Galati.­Aseară membrii comite­tului executiv al clubului conserva­tor au ţinut şedinţă. Printre alte hotărâri luate de co­mitet, e şi aceea de a înfiinţa un ziar de propagandă conservatoare, instituindu-se următorul comitet, care să se ocupe cu această chesti­une : Gh. Caramfil, Benisache, For­­tunescu, Bădăreu, Plesnilă, profesor Calmuschi, Vasiliu avocat, Al. Den­­suşanu, Patriciu, Leon Cantacuzino, St. Teodorescu şi Neculai Constan­­tinescu. S’a mai decis să se lanseze un apel rugând pe toţi ambcii conser­vatori care au suferit neajunsuri din partea actualei administraţiuni, să se adreseze imediat contenciosului po­litic instituit pe lângă clubul con­servator, care le va pune la dispo­ziţie în mod gratuit un avocat pen­tru apărarea intereselor, întrunirea proprietarilor din Galaţi Galati.­Astă-seară la orele 6, se întrunesc proprietarii din judeţul Co­­vurlui, pentru a discuta asupra mai multor chestiuni, privitoare la măsu­rile ce vrea să le ia guvernul în chestia agrară. Austria şi expulzările din Romînia — O informaţie a „Opiniei“ — Viena.—Ziarele de aci se o­cupă de informaţia dată de ziarul „Opinia“ în chestiunea notei pe care ministerul de ex­terne austriac a adresat-o gu­vernului român în privinţa ex­pulzărilor. Ziarele spun că deputatul socialist doctor Grigorovici a făcut cunoscut ştirea „Opiniei“ socialiştilor din parlamentul Austriac, cari au delegat pe Grigorovici şi pe Pernstorfer să ceară explicaţiuni ministe­rului. Ambii deputaţi au mers la ministerul de interne unde li s’a spus că o notă identică a fost, în adevăr, „trimisă gu­vernului român“, pe timpul rescoalelor agrare. La ministe­rul de externe s’a afirmat, de a­­semenea, celor 2 deputaţi, că guvernul austriac, pe timpul rescoalelor, a trimis o notă de protestare guvernului român în privinţa expulzărilor. Ministrul de externe a mai spus celor 2 deputaţi: expul­zările din Romînia sunt rev vă­zute mai ales în Ungaria. In urma acestor declaraţiuni grupul socialist din parlamen­tul austriac, a hotărît să aducă chestia notei în discuţia parla­mentului. [După cum se vede atît la minis­terul del Interne, cît şi la acel de externe, informaţia «Opiniei» a fost confirmată. De altmintreri nici gu­vernul român n’a dat nici un fel de desminţire acelei in­formaţiuni.) Simpatia sultanului către Frantz Josef Viena.—Ziarul „Politische Correspon­­dez“ spune că sultanul în timpul boalei împăratului Frantz Josef i-a adresat o te­legramă, exprimîndu-i mîhnirea sa că împăratul a căzut bolnav precum și bucu­ria sa că acum împăratul merge spre bine. Interesantul proces Harden—Moltke Berlin.—In procesul Harden, me­dicul Hirschfeld declară că este con­vins că Moltke avea prin natură dis­­poziţiuni omosexuale, fără să aibă cunoştinţă de acest lucru. Comandantul militar major Hülsen declară că are cunoştinţă că Eulen­­berg şi Moltke au fost concediaţi din cauza svonurilor că sunt om­o­­sexuali. Interogatorul a fost închis. Azi au început pledoariile. Au comunicat Sofia.— Următorul comunicat se tri­mite din Sofia . avonurile răspîndite de oarecare ziare pretinzînd că ministrul Stanciov, între altele ar avea ca misiune să re­guleze la București înțălegerile sur­venite cu ocazia serbărilor de la Prev­­na, sunt cu totul nefondate, asemenea neînţelegeri neexistînd. Şcoală de poliţie Constantinopol. — Ziarele anunţă creiarea unei şcoale de poliţie sub conducerea unui maior belgian. Demisii ministeriale Viena.—­Clubul junilor cehi a consim­ţit la demisia proectată a miniştrilor Pa­cok şi Fort. Aceştia din urmă au presen­tat baronului Beck demisiile lor. Serbia şi reformele din Macedonia Belgrad.—Primul ministru Pasiei a presentat miniştrilor Austro-Un­­gariei şi Rusiei răspunsul la nota privitoare la reformele macedonene. Guvernul sîrb prin această notă mul­ţumeşte puterilor pentru interesul ce poartă soartei şi egalităţei po­poarelor creştine din Turcia şi ade­­rează cu cea mai mare satisfacţiune la dorinţa puterilor de a se pune un sfîrşit acţiunei bandelor. Regretă însă că puterile nu ţin socoteală de conduita reală a sîrbilor cari nu au început acţiunea revoluţionară nici nu au făcut propagandă armată şi nu au recurs la formarea de bande de­cît în scopul legitimei apărări. Formaţiunea de bande nu trebuia atribuită unei greşite tălmăciri a art. 3 din programul de la Muerszteg. Bandele bulgare există deja din 1903, deci înainte de programul de la Muerszteg, care a fost elaborat în toamna lui 1903. Populaţia părăsită în voia bandelor a fost obligată să facă un act de legitimă aparare şi a se uni pentru Cauza revoluţiei, iată dar cauza apariţiunei bandelor sîrbe cari au un caracter pur defensiv şi nu au fost create prin interpretarea falsă a programului sus numit. Cît despre statu-quo pe care puterile îşi bazase delimitarea naţionalităţi­lor, guvernul declară că nu se poate vorbi de un statu-quo de­oare-ce de multă vreme deja starea lucruri­lor a variat în mod continuu şi pro­porţional cu puterea de propagandă a diferitelor naţionalităţi. Guvernul văzînd în reforme un gaj pentru un mai bun viitor al creştinilor din Turcia, doreşte ca aceste reforme să se întindă şi la Sangiacurile şi unde sîrbii sunt expuşi la mai mari rele de­cît aiurea, intinzînd acţiunea re­formelor şi la aceste Sangiacuri pu­terile îndeplinesc o operă umanitară şi vor întări încrederea populaţiei creştine din Turcia în nepărtinirea şi în eficacitatea reformelor. Dacă puterile ar deslipi aceste sangiacuri de la acţiunea reformelor, acest ve­chi leagăn al statului sîrbesc ar fi ameninţat pănă la existenţa sa. Meeting de protestare Paris.—Federaţia socialistă a Se­nei a ţinut un meeting de protestare în contra campaniei marocane. Deputaţii Vaillant Der­seanţe şi Rouanet au vorbit afirmînd că acea­stă campanie putea să aibă drept re­zultat un conflict european. Meetingul adoptă reproducerre re­­zoluţiunilor congresului de la Stut­­gard. Camilla H. Faur Gheorghe 1. Albii logodiţi IAŞI PIATRA I. DACĂ FACEŢI CURA Cu unturii de peşte LUAŢI NUMAI EMULSIA RACOVITZA E PAREREA GENERALA fi MEDICILOR DIN TARĂ 51 STRĂINĂTATE Consultaţi medicul pentru a vă convinge DE POSIT IN IOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARA PUBLICATIE Cercul Militar Iaşi face cunoscut amatorilor că în ziua de 20 Octom­brie a. c. se va ţinea licitaţie, în localul Cercului, strada Carol No. 44, pentru darea în antrepriză a popotei ofiţerilor. Condiţiunile de angajare şi garan­ţia ce trebue depusă se pot vedea în fie­care zi la cancelaria Cercului Militar între orele 3— 6 p. m. Comitetul * ODĂILE &■ NU/V1AI cu PAFIER IDEAL %TM«MACI!U . t, fpATlk­uNfis ULTIMA ORA Serviciul telegrafic special al „ Opiniei „

Next