Opinia, ianuarie 1908 (Anul 5, nr. 328-351)

1908-01-15 / nr. 338

_.........................__ O­P­I­N­I­A Pentru aceasta trebuia o armată credin­cioasă, compusă din cetăţeni. A sluji patriei ca legionari deveni o datorie şi o cinste. Dar tînărul zmuls de pe ogorul lui nu se întorcea acasă după doi trei ani ca azi. Dacă nu-i do­­borea unde­va o săgeată sau o secure vrăjmaşă, el se plimba mereu prin lume cu legiunea lui, nesocotind alta limită de serviciu de­cît bătrâneţa, boala sau les­­tegirea. Pe cînd însă la început civis romanus sum era un adevărat titlu de glorie şi de nobleţă sufletească, fiindcă însemna : eu sunt mîndru că aparţin unei organiza­ţii sociale superioare şi sunt în stare a mă jertfi pe mine, pe ai mei şi pe tot ce am pentru binele public—cu vremea „civis romanus sum“ deveni o stare soci­ală, o vocaţiune, o meserie, o afacerea, un titlu de rentă. Civis romanus lăsa ogorul părintesc şi se ducea în oraş, cerînd slujbe, formînd clientela politică şi făcînd pe agentul electoral. Civis romanus fur­­nisa indoitul număr de funcţionari de cari Roma avea nevoie în Italia şi în provin­cii. Civis romanus dedea cu piciorul plu­gului, încingea sabia şi pleca în lumea toată cu legiunea lui. Adesea rămînea undeva într’o colonie, dar chiar cînd după două­zeci trei­zeci de ani se întor­cea în patrie, sarac sau încărcat cu pradă, acasă la ţară nu se mai ducea acolo nu mai avea ce căuta. Părinţii erau morţi, fraţii risipiţi prin legiuni şi surorile duse în oraş după bărbaţi. Civis romanus, cînd se întorcea în Italia, se ducea, drept în capitală, unde înmulţea gloata de despe­raţi mîndră că poate să bage groază în senatul Romei de care tremura lumea întreagă. Civis romanus, deprins cu sin­ge şi cruzimi în sute de bătălii, a for­mat la urmă plebea flămîadă, selbatecă şi cruntă care cerea statului ca un drept al ei . Pîne şi petreceri. Şi cînd gladia­torii se sfăşiau în arenă, cînd sînge de om ţişnea pînă în rândurile spectatorilor, cînd fiare sebatice rupeau în bucăţi pe apostolii creştini, Civis romanus urla de bucurie—găsise şi el o plăcere potrivită cu starea lui sufletească. Astfel se goliră în cursul vremii cîmpiile Italiei de harnicii țărani latini, iar ogoarele rămase fără stăpîni se vindeau pe nimic sau erau lu­ate degiaba de cine vroia. Cuvîntarea Rectorului D. profesor G. Bogdan, noul rector al U­niversităţei noastre, a schiţat ieri vede­rile sale ca’rector. După cum am anunţat din vreme, Â ’Ăvo^’ţî'pentu ieri, Duminică, spre a asculta pro­grama de activitate ce-şi propune noul rector. Aula e plină de studenţi şi studente. Se remarcă deasemene cîţi­va profesori universitari, docenţi şi asistenţi. _­­D* Bogdan a început cuvîntarea spu­­nînd că: prima sa gîndire se îndreaptă cătră profesorii, cari l’au onorat cu încre­derea lor, acordîndu-i sufragiile şi roagă studenţimea să fie ecoul gîndirei sale, astfel ca să ajungă pănă la profesori sen­timentele sale de gratitudine. Trei motive l-au îndemnat ca să con­voace studenţimea universitară: primul ca să facă cunoştinţă cu studenţii. Spune că e vesel şi fericit că face această cu­noştinţă, lucru ce-l crede necesar. Al doilea motiv, care a determinat con­vocarea, este dorinţa ce a avut ca să fie pe deplin înţeles, şi să-şi spună intenţiile sale. Spune că va asculta ori­ce cerere, ori­ce plîngere, în mod nepărtinitor, şi va căuta să le satisfacă dacă vor fi drepte şi legale. Al 3-lea motiv şi cel mai puternic, este desfăşurarea înaintea studenţilor a unui şir de idei, care vor constitui­­programul său de acţiune. Oratorul afirmă că a venit în fruntea Rectoratului cu un program hotărît, cu idei bine determinate, program şi idei cari nu au fost întocmite de ocazie, pen­tru trebuinţele cauzei, ci pe care le ur­măreşte de 8—9 ani. D-sa probează a­­ceasta, cetind un fragment dintr’un dis­curs pronunţat în Senat în 1900, atunci Mişcarea femenistă Alte obiecţiuni aduse femenismului 4) Femeia avocat, medic, elector va lipsi mult de-acasă. Dar bine, astă­zi nu sunt femei funcţionare care lipsesc de-acasă cît şi un avocat, dacă nu şi mai mult ? Şi cu toate acestea ele sunt în stare a se ţinea la acelaş nivel casnic cu femeile care se găsesc numai la dis­poziţia bărbatului. Cît priveşte lipsa de acasa în timpul nopţii — vorbind despre medici, — vizitele, sindrofiile —mai ales cînd se joacă cărţi—du­rează cu mult mai mult de­cît o vi­zită la un bolnav, doi sau trei; iar folosul moral şi material, cred, că nu sufere comparaţie. 5) Foarte multe femei nu se plîng de soarta lor ; dovadă că se simt în ceea ce le convine. Acestea se împart în două cate­gorii : linele care se despăgubesc în ascuns aşa după cum mentalitatea lor le povăţueşte, iar altele îşi rabdă martirul resemnîndu-se, căci altfel şi-ar atrage un traiu şi mai greu. 6) _ Susceptibilitatea excesivă de nervi le-ar face improprii pentru funcţii. Această chestiune—după cum ştim cu toţii a dat prilej multor glume mai mult sau mai puţin, de spirit, ba chiar şi unor piese de teatru. Oricine poate da multe, foarte multe exemple de barbaţi cu temperament nervos—fie şi din prea multă muncă, tot nervos rămîne—aceştia pentru ce nu sunt consideraţi ca atare ? Şi pănă acum femeile, cărora li s’a în­credinţat cîte ceva, nu şi-au îndepli­nit sarcina mai prost decit bărbaţii; ba pe unele locuri i-au şi întrecut. 7) Se zice că femeile posedă înalte calităţi, dar nu poseda tocmai cele trebuitoare pentru conducerea co­munităţii. Aici cred că nu ar fi nepotrivită întrebarea: toţi bărbaţii cari au fe­ricirea de a fi învestiţi cu diferite funcţii publice posed şi calităţile ? Şi dacă din nefericire ei nu le posed­ă —se înţelege—aceasta nu ar fi un­ motiv plauzibil pentru ca şi femeile să mai mărească numărul celor ne­pricepuţi ; dar voim numai să ară­tăm cît de neîntemeiate sunt obiec­­ţiunile adversarilor. Apoi sperăm şi dovezile nu lip­sesc că femeea prin cultura adevă­rată—nu spoială—va cîştiga spiritul juridic şi civic care lipseşte şi unor barbaţi la care ereditatea şi atavis­­mul face greş câteodată — cel puţin femeile nu prea au avut ce moşteni. 8) Firea femeei cere abnegaţie de ea însăşi: ea trebue să trăiască pen­tru alţii; idealul lor e contrar de cel la bărbaţilor—idealul lor fiind a plă­cea. Numai grija de a plăcea a fost singurul mijloc ca temeia să-şi poată dobîndi bucata de pîne lăsînd la o parte consideraţia şi alte avantaje sociale. 9) Vor fi diversuri pentru nepo­trivire de vederi politice. Apoi cînd e chestia de divers cauza poate fi ori­care şi proverbul romînesc, unde-i dragostea puţină....se potriveşte mi­nunat, in afară de această cultură egală şi solidă va face atît pe femee cît şi pe barbat să-şi respecte ideile unul altuia mai mult de­cît o fac astă­zi. 10) Spiritul de dreptate al femeilor este falsificat de simpatii şi antipatii. S-a văzut că şi spiritul de dreptate al bărbaţilor e de multe or falsificat de interesele lor personale şi deşi aceasta nu ar trebui să fie ceva care să vie în sprijinul femeilor dar voim a arata că cerb­ele lor sunt îndrep­tăţite. Scuza femeilor e tot lipsa de cultură care le-a înstrăinat de ori­ce idee mare făcîndu-le indiferente pen­tru tot ceea ce nu se atinge de cei din jurul ei. 11) Numai în societatea primitivă cele 2 sexe aveau ocupaţii la fel, deci acum cînd civilizaţia a ajuns aşa de departe trebue lucrurile să fie toc­mai din potrivă. (Va urma). Maria C. Buţureanu cînd combătea legea instrucţiunei în care discurs spunea, că instrucţiunea fără edu­­caţiune nu poate să aducă nici o roadă şi că alăture de instrucţiune trebue ca acel care este pus în capul §coalelor să se in­tereseze şi de educaţiune, pe care d-sa o numeşte instrucţiunea sufletului şi a voinţei, căci numai ast­fel se va putea forma ade­văratul om moral, adevăratul om de ca­racter. Preconizază pentru aceasta înfiinţarea de seminarii, care vor face ca studenţii să fie în contact un timp mai îndelungat cu profesorii lor, şi unde şi-ar complecta instrucţiunea, prin precepte de educaţie. Spune că cel mai bun mijloc pentru a ajunge la aşa ceva, este ca studentul să fie student şi nimica alta , să se păzească de ori­ce manifestaţiuni şi porniri, care nu întră în cadrul adevăratului student. „Studentul să fie student şi numai stu­dent, adică trebue ca tînărul care poartă acest nobil şi frumos titlu să studieze necontenit, dar să studieze în mod inte­ligent, cu raţiune, cu sistem, căci numai aşa studiul său îi va profita. Va trebui ca studentul să fie activ, doritor de a cu­noaşte şi de a se instrui şi mai presus de toate, să aibă voinţa nestrămutată de a ajunge la ţintă. Deviza studentului să fie : „Asiduitate la cursuri, curaj şi energie la muncă şi deferenţă şi respect către profesori“. Apoi îşi exprimă dorinţa ca toate so­cietăţile studenţeşti să se contopească în­­tr’una singură, căci o asemenea societate ar avea o putere mai mare de acţiune, s’ar putea, cu timpul, să fie recunoscută persoană morală şi prin urmare să poată dobîndi. Termină asigurînd că este însufleţit de cele mai bune sentimente către studenţi. Ei vor avea întrînsul cel mai devotat amic şi cel mai aprig apărător, dar că voeşte în schimb ceva de la studenţi :­­ Ordinea şi disciplina In universi­tate, Mirginuţa la studiu şi respect către profesori. Litera-Ştiinţe-Arta In editura librăriei Herman Minjou din Frankfurt a apărut primul volum din amintirile Carmen-Sylvei sub titlul „Mein Penetanwinkel“—„Colţul zeilor mei de cisa“. M. S. Regina, după cum suntem informaţi din sorginte autorizată, a dat cu această ocaziune o dovadă despre înal­tele sentimente generoase dăruind întreg produsul acestei opere capitale pentru „Va­tra Luminoasa“. Editorul german acordă Vetrei cîte un franc de fiecare volum şi în timp de 4 săptămîni, Vatra a realizat pod­o fcwu no­tei. Traducerea in­umo- romînă va aparţinea de asemenea acestei instituţiuni. Pentru a da o idee cetitori­lor noştri despre frumuseţa literară a o­­perei vom traduce, cu numărul de mîine începînd un capitol: „Clara Schuman“,— o repede ochire cuprinzînd anii de copi­lărie pănă la logodnă cu Principele Ca­rol al Romîniei.* Un cetitor al „Opiniei“ ne scrie din Găiceana următoarele interesante reflec­ţii : „Citesc în «Opinia» articolul d-lui Carp unde îi face observaţie lui Ronetti-Ro­­man că «sumbru» nu e cuvînt romînesc şi nici nu are vre-o „calificaţii de a fi îm­­pămîntenit vre-o dată“. Nu“mult după aceea Eminescu a pub­licat în aceleaşi „Convorbiri“ splendida sa poezie în care cetim : „Nourii se par ca sumbre palate „De luna regină, pe rînd vizitate * Primim la redacţie două broşuri me­dicale, ambele datorite d-lui dr. C. N. Vassiliu : „un caz de Hypospadias vulvi­­form al lui Duges“ şi „tratamentul con­servator în artritele tuberculoase tibio­­tarsenie“. Ambele aceste studii, asupra cărora criticul nostru medical va reveni, au a­­părut mai întăi în revista „Spitalul" (nu­­merile 22 și 24, 1907). * Chestia agrară de I. G. Tufescu. Cunos­cutul profesor de Geografie din Iaşi a scos de supt tipar o broşură de 41 pa­ gini tratînd despre chestia agrară. D-sa ca istoric şi Geograf economist plus şi fiu de răzeş, după ce expune cauzele răs­coalelor şi starea rea a săteanului, arată mijloacele găsite de partidele politice, şi nemulţumit de aceste reţete polit­ce, d-sa le propune pe ale sale, cuprinse în ur­mătoarele puncte : 1) Proprietarii să fie obligaţi a da să­tenilor tot pămîntul de cari au nevoe de hrană pentru ei şi vitale lor, ca înainte de 1805. 2) Să se ia o arendă egală cu venitul pămîntului (4.7 la sută). 3) Preţul muncii să fie proporţional cu preţul arenzii (1.60 pe zi). 4) Măsura să se facă cu lanţul m­­arii şi Ha, nu în pogoane şi fălci. 5) Răfuelile să se facă după adeverinţe de muncile făcute. 6) Pe moşiile arendate obştiilor să se facă cultura sistematică în mod obli­gator. 7) Loturile dela 3 Ha. să fie indivi­­zibele. D. I. Tufescu închep studiul cu o pildă: „Măi nepoate, vezi tu cît e de mare şi puternic boul ? El nu ştie nimic despre asta şi crede că omul e mai tare ca dînsul. Ce ar fi oare dacă într’o zi ar afla că e mai tare de cît omul ? Ar mai fi oare in stare un biet boer să păzească o ci­­readă de boi! După pilda adusă se arată tonul bro­şurii.* Celebrul pianist Moriz Rosenthal a ob­ţinut de la gazda lui Nietzsche din Sils- Maria un manuscript al marelui filosof. Rosenthal a pus manuscrisul la dispo­ziţia unei reviste vieneze de curbe­ a­­părute—„Wiener Z­itschrift für Musik“ —care publică interesantele manuscrise. Le vom reproduce în traducere. * „Princesa’ndepărtată“ 4 acte la versuri de Edmond Rostand, traducere de M. Codreanu, „Biblioteca pentru toţi“ No. 301 preţul 30 bani. Distra poeţii Franţei contimporane Ed­mond Rostand a raportat cele mai mari triumfuri în teatru şi piesele sale, în de­osebi, „Princesa ’ndepărtată“ şi Cyrano da Bergerac, sunt opere de o înaltă va­loare literară, adevărate C­ipo­ d’opere. Versuri strălucitoare, situaţii dramatice admirabil desvritate, o acţiune din cele mai încordate şi mai bine conduse, ca­racterizează în primul rînd admirabilul talent ’al lui Edmond Rostand. Din această cauză piesele sale au fost traduse în toate limbele culte și se nu­mără cu sutele de mii cetitorii și admi­ratorii fericitului roat. „Princesa , departara e povestea tragica a unei iubiri ideale, o iubire cum poate nu mai există astăzi. De la primele ver­suri cetitorul trăeşte într’o lume de po­ezia şi vis. Versiunea românească e la înălţimea originalului.* „Biblioteca pentru toţi“ publică într’o nouă ediţie „Suferinţele tînărului Wer­­ther“ celebrul roman al lui Goethe. 1 volum de 170 pagini 30 bani. Direcţiunea „Bibliotecei pentru toţi“ a făcut bine republician acest roman. Pînă acum Werther a apărut în româ­neşte în ediţii incomplete, trunchiate, aşa încît opera marelui Goethe apărea mu­tilată, iar pe alocuri era inteligibil. A­­cest păcat îl avea şi prima traducere a­­părută în „Biblioteca pentru toţi“. In noua ediţie s a ales o traducere corect făcută şi cît se poate de complectă, da­torită d-lui I. Hussar. : * Opereta d-lui Niculescu-Buzeu a avut aseară al doilea mare succes şi a fost a­­plaudată de un public numeros, care ve­nise să-şi revadă căteva plăcuţe, foarte plăcute cunoştinţe artistice. Moştenitorii veseli au însemnat o nouă frumoasă seară şi sala plină a revăzut cu plăcere pe d. Niculescu-Buzău în minu­natul rol al maiorului Mura, pe d-na Vir­ginia Mitiora, excelenta primadonă a trupei, pe d-ra Neve Georgescu, pe d. Bidescu, Creia, E. Alexandrescu şi alţii Sala Pastia a redevenit un loc de plă­cută întîlnire, fiind restaurată şi bine în­­călzită. Astăseară : Fetiţa Dulce. Avis publicului. Informaţii . Sîmbătă seara se vorbea despre un complot anarhist ce s’ar fi desco­perit în Bucureşti. Noi ştiam că tre­bue să fie o invenţie, de­oare­ce, co­respondentul nostru din Bucureşti, care ne-a chemat de trei ori la telefon, la ore diferite, nu ne-a comunicat nimic în privinţa unui complot. Noaptea s'a primit o notă a pre­­fecturei de Bucureşti, prin intermediul Agenţiei Româe, care spunea că sun­tem în faţa unei simple invenţiuni. * Ziarele, cari au inventat pretinsul complot, citau între anarhişti şi pe Petre Popescu, strungar, ocupat la Pirotechnia armatei. Popescu ie de fel din Iaşi. Mama lui, d-na Maria Popescu, ţine un de­bit de tutun în piaţa sf. Spiridon. Biata femee, luînd ea bună ştirea complotului, era disperată şi nu-şi putea explica de ce fiul ei, un om cum se cade, a trecut la anarchişti. Necăjita a aflat, în urmă, cu plăcere, că fiul ei a fost inventat anarchist, în interesul unui reportaj „sensa­ţional“. „ Concertul organizat de doamna gene­ral Averescu în profitul orfelinatului mi­litar de fete, va avea loc în seara de 22 c, la teatrul naţional din Iaşi. Biletele se găsesc la cercul militar.­­ Societatea Crucea Roşie a doam­nelor din Iaşi, a obţinut bine­cu­vântarea şi autorizarea I. P. S. S. Mi­tropolitului, de a aduce 20 de călu­găriţe, care să servească ca dame de caritate pentru îngrijirea bolna­vilor din spitale.­­ probabil că la apelul Crucei­ Ro­­şie, va răspunde cea întăi Mănăstirea Agapia, unde călugăriţele au făcut şcoală de dame de caritate. Numita societate va interveni ca acestor dame de caritate să li se facă o diurnă de 30 lei lunar. • Ministerul de interne a pus în vedere companiilor de grăniceri de la malul Prutului să ia măsuri pen­tru o bună pază, acum cînd Prutul este îngheţat. Un asemenea ordin s-a dat şi au­torităţilor comunale de pe malul Prutului. „ Astă­zi luni, are loc alegerea decanului facultăţei de medicină din Iaşi. Votarea va începe la ora 5. Revizoratul şcolar al judeţului a înaintat ministerului un ta­blou al învăţătorilor cărora le vine rîn­­dul la o nouă serie de gradaţii. „ Se vorbeşte că de la 1 Februarie a. c., soldaţii bacalaureaţi să fie din nou încazarmaţi şi să nu li se dea permisiune în oraş, de­cît de la 9 seara pînă a do­ua zi dimineaţă la ora 5.­­ D. I. Peretz va începe cursul de doctorat de Istoria Dreptului ro­man Mercuri 16 Ianuarie orele 4 jum.—6 şi T va continua în toate Lu­nile şi Mercurile la aceiaşi oră. Cursul liber de drept Bizantin pen­tru studenţii de la Doctorat va în­cepe Marţi 22 Ianuarie orele 4 jum.—­6 şi El va continua în toate Marţile la aceiaşi oră. # Duminică 20 ianuarie se va face din nou alegerea consiliului comu­nal din Hîrlău, de­oare­ce alegerea trecută a fost casată. # Consiliul permanent al instrucţiunei a terminat studierea regulamentului şcoa­­lelor de menaj. Regulamentul a fost modificat în par­tea referitoare la condiţiile de admisibili­tate, recrutarea corpului didactic şi asu­pra modului de lucru al elevelor în ate­liere. Acest regulament, va fi aplicat tuturor şcoalelor de menaj, existente şi celor ce se vor mai înfiinţa de stat, judeţe sau comune, afară de şcoalele de menaj „Prin­cipesa Maria“ din Iaşi şi „Eraclide“ din capitală. # Membrii clubului „Jockey“ din Iaşi au procedat ieri la alegerea co­mitetului clubului. S-a reales vechiul comitet compus ast­fel: d-nii Leon Bogdan şi Gr. Bui­­cliu; vice-preşedinţi d-nii D. A. Gre­­ceanu, A. Hinna, D. Zarifopol şi I. Corjescu ; casier, d. N. Cananău ; se­cretari d-nii: A. Gane şi G. Vîrnav Liteanu. • Astă­zi s’au reîntors în oraşul nostru următorii d-ni profesori: V. Dimitriu, I. Caragiani şi I. Peretz. # Instrucţia în afacerea unui domn căpitan din Botoşani, acuzat de lo­virea interiorului, a fost terminată. E probabil că acest căpitan va fi judecat de consiliul de resboiu, în şedinţele de la sfîrşitul acestei luni. I­eri institutorii au ţinut conferin­ţele lor, la secţia 11-a. Duminica viitoare conferinţele se vor ţinea la secţia III-a.­ţi Medicii şi farmaciştii din oraşul nostru agită ideia de a înfiinţa un club al lor. Ei se vor întruni zilele acestea spre a lua o decisiune în aceasta privinţă. • Membrii consiliului de higienă al oraşului, au fost convocaţi pentru mâine seară Marţi, 15 Ianuarie, în şedinţă or­dinară. • La ordinea zilei, chestia epidemiilor din oraş. • Adoptarea calendarului grego­rian este în fine, lucru hotărît, România, care ca şi Rusia, se ser­veşte încă de calendarul iulian, era mai de mult pentru reforma calen­darului, dar aştepta ca Rusia să facă primul pas. Acum vine ştirea că comisiunea specială rusă s’a pronunţat pentru reformă aşa că este sigur că, anul acasta încă, cu începere de la 16 sau 29 August, calendarul va fi unificat şi vom merge după stilul nou calen­daristic. OAstă-seară are loc la Teatrul­ Circ Si­­doli o mare serată cinematografică Pa­ttie Freres Paris. In ultima parte a re­prezentaţiei va debuta „La Perle””. Ti­nara artistă dansează în genul celebrei Cléo de Merode. La Perle este creatoa­rea coreografiei electrice moderne. In dansul fluturului ea apare în costum de perle şi juvaeruri care revarsă to­rente electrice. Programa cinematografului din astă­seară este una din cele mai interesante. pivgagg —rSonifitatea de bine­facere „Sfinţii Cruce“ din Iaşi, şi-a autentificat statutul la trib. Iaşi sec. III.­­ Mîine se va ţinea la prefectura de judeţ licitaţie pentru darea în exploa­tare a mai multor păduri ale statului, din judeţele : Iaşi, Botoşani, Dorohoiu şi Suceava. — La sfîrşitul lui ianuar comisiunea de remontă a armatei, va pleca îa Rusia spre a cumpăra un număr de cai nece­sari artileriei noastre. — Administraţia casei bisericilor a ce­rut parohiilor rurale sâ-i înainteze un ra­port de reparaţiunile şi restaurările de care se simte nevoie pentru bisericile şi casele parochiale. — Parchetul de Romanaţi a cerut au­torităţilor noastre prinderea şi arestarea lui Arif Ivraim, supus turc, care a dis­părut în momentul cînd urma a fi ex­pulzat din ţară, şi care se crede că a luat drumul spre Moldova. — Printre copiii din comuna Buznea s’a ivit epidemia de anghină difterică. E probabil că din această cauză şcoala din acea comună va fi închisă. — In şedinţa de Sîmbătă seara, con­siliul comunal s’a ocupat cu exproprierile ce se fac cu ocazia lucrărilor de rectifica­rea Bahluiului. Cum însă discuția n’a fost terminată, consiliul va fi convocat din nou în cursul acestei săptămîni. * / A Dormitoare, Sufragerii Saloane, Birouri 0 Expoziţie de 40 odăi Complecte fie­care alt model , tot ce este mai nou şi frumos cu preţuri foarte eftine. Dormitoare complecte de Bronz Paturi, Noptiere, Lavabouri etc­tot ce este mai bun GALERIE DE BRONZ extra fine (nu subţire) de la 20 lei fereastra com­plectă în loc de 35 lei. Bonne Femme, Brise Rise, Perdele Portiere etc. Magasinul HIRSCH str. Lăpușneanu 38

Next