Opinia, ianuarie 1908 (Anul 5, nr. 328-351)
1908-01-15 / nr. 338
_.........................__ OPINIA Pentru aceasta trebuia o armată credincioasă, compusă din cetăţeni. A sluji patriei ca legionari deveni o datorie şi o cinste. Dar tînărul zmuls de pe ogorul lui nu se întorcea acasă după doi trei ani ca azi. Dacă nu-i doborea undeva o săgeată sau o secure vrăjmaşă, el se plimba mereu prin lume cu legiunea lui, nesocotind alta limită de serviciu decît bătrâneţa, boala sau lestegirea. Pe cînd însă la început civis romanus sum era un adevărat titlu de glorie şi de nobleţă sufletească, fiindcă însemna : eu sunt mîndru că aparţin unei organizaţii sociale superioare şi sunt în stare a mă jertfi pe mine, pe ai mei şi pe tot ce am pentru binele public—cu vremea „civis romanus sum“ deveni o stare socială, o vocaţiune, o meserie, o afacerea, un titlu de rentă. Civis romanus lăsa ogorul părintesc şi se ducea în oraş, cerînd slujbe, formînd clientela politică şi făcînd pe agentul electoral. Civis romanus furnisa indoitul număr de funcţionari de cari Roma avea nevoie în Italia şi în provincii. Civis romanus dedea cu piciorul plugului, încingea sabia şi pleca în lumea toată cu legiunea lui. Adesea rămînea undeva într’o colonie, dar chiar cînd după douăzeci treizeci de ani se întorcea în patrie, sarac sau încărcat cu pradă, acasă la ţară nu se mai ducea acolo nu mai avea ce căuta. Părinţii erau morţi, fraţii risipiţi prin legiuni şi surorile duse în oraş după bărbaţi. Civis romanus, cînd se întorcea în Italia, se ducea, drept în capitală, unde înmulţea gloata de desperaţi mîndră că poate să bage groază în senatul Romei de care tremura lumea întreagă. Civis romanus, deprins cu singe şi cruzimi în sute de bătălii, a format la urmă plebea flămîadă, selbatecă şi cruntă care cerea statului ca un drept al ei . Pîne şi petreceri. Şi cînd gladiatorii se sfăşiau în arenă, cînd sînge de om ţişnea pînă în rândurile spectatorilor, cînd fiare sebatice rupeau în bucăţi pe apostolii creştini, Civis romanus urla de bucurie—găsise şi el o plăcere potrivită cu starea lui sufletească. Astfel se goliră în cursul vremii cîmpiile Italiei de harnicii țărani latini, iar ogoarele rămase fără stăpîni se vindeau pe nimic sau erau luate degiaba de cine vroia. Cuvîntarea Rectorului D. profesor G. Bogdan, noul rector al Universităţei noastre, a schiţat ieri vederile sale ca’rector. După cum am anunţat din vreme, Â ’Ăvo^’ţî'pentu ieri, Duminică, spre a asculta programa de activitate ce-şi propune noul rector. Aula e plină de studenţi şi studente. Se remarcă deasemene cîţiva profesori universitari, docenţi şi asistenţi. _D* Bogdan a început cuvîntarea spunînd că: prima sa gîndire se îndreaptă cătră profesorii, cari l’au onorat cu încrederea lor, acordîndu-i sufragiile şi roagă studenţimea să fie ecoul gîndirei sale, astfel ca să ajungă pănă la profesori sentimentele sale de gratitudine. Trei motive l-au îndemnat ca să convoace studenţimea universitară: primul ca să facă cunoştinţă cu studenţii. Spune că e vesel şi fericit că face această cunoştinţă, lucru ce-l crede necesar. Al doilea motiv, care a determinat convocarea, este dorinţa ce a avut ca să fie pe deplin înţeles, şi să-şi spună intenţiile sale. Spune că va asculta orice cerere, orice plîngere, în mod nepărtinitor, şi va căuta să le satisfacă dacă vor fi drepte şi legale. Al 3-lea motiv şi cel mai puternic, este desfăşurarea înaintea studenţilor a unui şir de idei, care vor constituiprogramul său de acţiune. Oratorul afirmă că a venit în fruntea Rectoratului cu un program hotărît, cu idei bine determinate, program şi idei cari nu au fost întocmite de ocazie, pentru trebuinţele cauzei, ci pe care le urmăreşte de 8—9 ani. D-sa probează aceasta, cetind un fragment dintr’un discurs pronunţat în Senat în 1900, atunci Mişcarea femenistă Alte obiecţiuni aduse femenismului 4) Femeia avocat, medic, elector va lipsi mult de-acasă. Dar bine, astăzi nu sunt femei funcţionare care lipsesc de-acasă cît şi un avocat, dacă nu şi mai mult ? Şi cu toate acestea ele sunt în stare a se ţinea la acelaş nivel casnic cu femeile care se găsesc numai la dispoziţia bărbatului. Cît priveşte lipsa de acasa în timpul nopţii — vorbind despre medici, — vizitele, sindrofiile —mai ales cînd se joacă cărţi—durează cu mult mai mult decît o vizită la un bolnav, doi sau trei; iar folosul moral şi material, cred, că nu sufere comparaţie. 5) Foarte multe femei nu se plîng de soarta lor ; dovadă că se simt în ceea ce le convine. Acestea se împart în două categorii : linele care se despăgubesc în ascuns aşa după cum mentalitatea lor le povăţueşte, iar altele îşi rabdă martirul resemnîndu-se, căci altfel şi-ar atrage un traiu şi mai greu. 6) _ Susceptibilitatea excesivă de nervi le-ar face improprii pentru funcţii. Această chestiune—după cum ştim cu toţii a dat prilej multor glume mai mult sau mai puţin, de spirit, ba chiar şi unor piese de teatru. Oricine poate da multe, foarte multe exemple de barbaţi cu temperament nervos—fie şi din prea multă muncă, tot nervos rămîne—aceştia pentru ce nu sunt consideraţi ca atare ? Şi pănă acum femeile, cărora li s’a încredinţat cîte ceva, nu şi-au îndeplinit sarcina mai prost decit bărbaţii; ba pe unele locuri i-au şi întrecut. 7) Se zice că femeile posedă înalte calităţi, dar nu poseda tocmai cele trebuitoare pentru conducerea comunităţii. Aici cred că nu ar fi nepotrivită întrebarea: toţi bărbaţii cari au fericirea de a fi învestiţi cu diferite funcţii publice posed şi calităţile ? Şi dacă din nefericire ei nu le posedă —se înţelege—aceasta nu ar fi un motiv plauzibil pentru ca şi femeile să mai mărească numărul celor nepricepuţi ; dar voim numai să arătăm cît de neîntemeiate sunt obiecţiunile adversarilor. Apoi sperăm şi dovezile nu lipsesc că femeea prin cultura adevărată—nu spoială—va cîştiga spiritul juridic şi civic care lipseşte şi unor barbaţi la care ereditatea şi atavismul face greş câteodată — cel puţin femeile nu prea au avut ce moşteni. 8) Firea femeei cere abnegaţie de ea însăşi: ea trebue să trăiască pentru alţii; idealul lor e contrar de cel la bărbaţilor—idealul lor fiind a plăcea. Numai grija de a plăcea a fost singurul mijloc ca temeia să-şi poată dobîndi bucata de pîne lăsînd la o parte consideraţia şi alte avantaje sociale. 9) Vor fi diversuri pentru nepotrivire de vederi politice. Apoi cînd e chestia de divers cauza poate fi oricare şi proverbul romînesc, unde-i dragostea puţină....se potriveşte minunat, in afară de această cultură egală şi solidă va face atît pe femee cît şi pe barbat să-şi respecte ideile unul altuia mai mult decît o fac astăzi. 10) Spiritul de dreptate al femeilor este falsificat de simpatii şi antipatii. S-a văzut că şi spiritul de dreptate al bărbaţilor e de multe or falsificat de interesele lor personale şi deşi aceasta nu ar trebui să fie ceva care să vie în sprijinul femeilor dar voim a arata că cerbele lor sunt îndreptăţite. Scuza femeilor e tot lipsa de cultură care le-a înstrăinat de orice idee mare făcîndu-le indiferente pentru tot ceea ce nu se atinge de cei din jurul ei. 11) Numai în societatea primitivă cele 2 sexe aveau ocupaţii la fel, deci acum cînd civilizaţia a ajuns aşa de departe trebue lucrurile să fie tocmai din potrivă. (Va urma). Maria C. Buţureanu cînd combătea legea instrucţiunei în care discurs spunea, că instrucţiunea fără educaţiune nu poate să aducă nici o roadă şi că alăture de instrucţiune trebue ca acel care este pus în capul §coalelor să se intereseze şi de educaţiune, pe care d-sa o numeşte instrucţiunea sufletului şi a voinţei, căci numai astfel se va putea forma adevăratul om moral, adevăratul om de caracter. Preconizază pentru aceasta înfiinţarea de seminarii, care vor face ca studenţii să fie în contact un timp mai îndelungat cu profesorii lor, şi unde şi-ar complecta instrucţiunea, prin precepte de educaţie. Spune că cel mai bun mijloc pentru a ajunge la aşa ceva, este ca studentul să fie student şi nimica alta , să se păzească de orice manifestaţiuni şi porniri, care nu întră în cadrul adevăratului student. „Studentul să fie student şi numai student, adică trebue ca tînărul care poartă acest nobil şi frumos titlu să studieze necontenit, dar să studieze în mod inteligent, cu raţiune, cu sistem, căci numai aşa studiul său îi va profita. Va trebui ca studentul să fie activ, doritor de a cunoaşte şi de a se instrui şi mai presus de toate, să aibă voinţa nestrămutată de a ajunge la ţintă. Deviza studentului să fie : „Asiduitate la cursuri, curaj şi energie la muncă şi deferenţă şi respect către profesori“. Apoi îşi exprimă dorinţa ca toate societăţile studenţeşti să se contopească într’una singură, căci o asemenea societate ar avea o putere mai mare de acţiune, s’ar putea, cu timpul, să fie recunoscută persoană morală şi prin urmare să poată dobîndi. Termină asigurînd că este însufleţit de cele mai bune sentimente către studenţi. Ei vor avea întrînsul cel mai devotat amic şi cel mai aprig apărător, dar că voeşte în schimb ceva de la studenţi : Ordinea şi disciplina In universitate, Mirginuţa la studiu şi respect către profesori. Litera-Ştiinţe-Arta In editura librăriei Herman Minjou din Frankfurt a apărut primul volum din amintirile Carmen-Sylvei sub titlul „Mein Penetanwinkel“—„Colţul zeilor mei de cisa“. M. S. Regina, după cum suntem informaţi din sorginte autorizată, a dat cu această ocaziune o dovadă despre înaltele sentimente generoase dăruind întreg produsul acestei opere capitale pentru „Vatra Luminoasa“. Editorul german acordă Vetrei cîte un franc de fiecare volum şi în timp de 4 săptămîni, Vatra a realizat podo fcwu notei. Traducerea inumo- romînă va aparţinea de asemenea acestei instituţiuni. Pentru a da o idee cetitorilor noştri despre frumuseţa literară a operei vom traduce, cu numărul de mîine începînd un capitol: „Clara Schuman“,— o repede ochire cuprinzînd anii de copilărie pănă la logodnă cu Principele Carol al Romîniei.* Un cetitor al „Opiniei“ ne scrie din Găiceana următoarele interesante reflecţii : „Citesc în «Opinia» articolul d-lui Carp unde îi face observaţie lui Ronetti-Roman că «sumbru» nu e cuvînt romînesc şi nici nu are vre-o „calificaţii de a fi împămîntenit vre-o dată“. Nu“mult după aceea Eminescu a publicat în aceleaşi „Convorbiri“ splendida sa poezie în care cetim : „Nourii se par ca sumbre palate „De luna regină, pe rînd vizitate * Primim la redacţie două broşuri medicale, ambele datorite d-lui dr. C. N. Vassiliu : „un caz de Hypospadias vulviform al lui Duges“ şi „tratamentul conservator în artritele tuberculoase tibiotarsenie“. Ambele aceste studii, asupra cărora criticul nostru medical va reveni, au apărut mai întăi în revista „Spitalul" (numerile 22 și 24, 1907). * Chestia agrară de I. G. Tufescu. Cunoscutul profesor de Geografie din Iaşi a scos de supt tipar o broşură de 41 pa gini tratînd despre chestia agrară. D-sa ca istoric şi Geograf economist plus şi fiu de răzeş, după ce expune cauzele răscoalelor şi starea rea a săteanului, arată mijloacele găsite de partidele politice, şi nemulţumit de aceste reţete politce, d-sa le propune pe ale sale, cuprinse în următoarele puncte : 1) Proprietarii să fie obligaţi a da sătenilor tot pămîntul de cari au nevoe de hrană pentru ei şi vitale lor, ca înainte de 1805. 2) Să se ia o arendă egală cu venitul pămîntului (4.7 la sută). 3) Preţul muncii să fie proporţional cu preţul arenzii (1.60 pe zi). 4) Măsura să se facă cu lanţul marii şi Ha, nu în pogoane şi fălci. 5) Răfuelile să se facă după adeverinţe de muncile făcute. 6) Pe moşiile arendate obştiilor să se facă cultura sistematică în mod obligator. 7) Loturile dela 3 Ha. să fie indivizibele. D. I. Tufescu închep studiul cu o pildă: „Măi nepoate, vezi tu cît e de mare şi puternic boul ? El nu ştie nimic despre asta şi crede că omul e mai tare ca dînsul. Ce ar fi oare dacă într’o zi ar afla că e mai tare de cît omul ? Ar mai fi oare in stare un biet boer să păzească o cireadă de boi! După pilda adusă se arată tonul broşurii.* Celebrul pianist Moriz Rosenthal a obţinut de la gazda lui Nietzsche din Sils- Maria un manuscript al marelui filosof. Rosenthal a pus manuscrisul la dispoziţia unei reviste vieneze de curbe apărute—„Wiener Zitschrift für Musik“ —care publică interesantele manuscrise. Le vom reproduce în traducere. * „Princesa’ndepărtată“ 4 acte la versuri de Edmond Rostand, traducere de M. Codreanu, „Biblioteca pentru toţi“ No. 301 preţul 30 bani. Distra poeţii Franţei contimporane Edmond Rostand a raportat cele mai mari triumfuri în teatru şi piesele sale, în deosebi, „Princesa ’ndepărtată“ şi Cyrano da Bergerac, sunt opere de o înaltă valoare literară, adevărate Cipo d’opere. Versuri strălucitoare, situaţii dramatice admirabil desvritate, o acţiune din cele mai încordate şi mai bine conduse, caracterizează în primul rînd admirabilul talent ’al lui Edmond Rostand. Din această cauză piesele sale au fost traduse în toate limbele culte și se numără cu sutele de mii cetitorii și admiratorii fericitului roat. „Princesa , departara e povestea tragica a unei iubiri ideale, o iubire cum poate nu mai există astăzi. De la primele versuri cetitorul trăeşte într’o lume de poezia şi vis. Versiunea românească e la înălţimea originalului.* „Biblioteca pentru toţi“ publică într’o nouă ediţie „Suferinţele tînărului Werther“ celebrul roman al lui Goethe. 1 volum de 170 pagini 30 bani. Direcţiunea „Bibliotecei pentru toţi“ a făcut bine republician acest roman. Pînă acum Werther a apărut în româneşte în ediţii incomplete, trunchiate, aşa încît opera marelui Goethe apărea mutilată, iar pe alocuri era inteligibil. Acest păcat îl avea şi prima traducere apărută în „Biblioteca pentru toţi“. In noua ediţie s a ales o traducere corect făcută şi cît se poate de complectă, datorită d-lui I. Hussar. : * Opereta d-lui Niculescu-Buzeu a avut aseară al doilea mare succes şi a fost aplaudată de un public numeros, care venise să-şi revadă căteva plăcuţe, foarte plăcute cunoştinţe artistice. Moştenitorii veseli au însemnat o nouă frumoasă seară şi sala plină a revăzut cu plăcere pe d. Niculescu-Buzău în minunatul rol al maiorului Mura, pe d-na Virginia Mitiora, excelenta primadonă a trupei, pe d-ra Neve Georgescu, pe d. Bidescu, Creia, E. Alexandrescu şi alţii Sala Pastia a redevenit un loc de plăcută întîlnire, fiind restaurată şi bine încălzită. Astăseară : Fetiţa Dulce. Avis publicului. Informaţii . Sîmbătă seara se vorbea despre un complot anarhist ce s’ar fi descoperit în Bucureşti. Noi ştiam că trebue să fie o invenţie, deoarece, corespondentul nostru din Bucureşti, care ne-a chemat de trei ori la telefon, la ore diferite, nu ne-a comunicat nimic în privinţa unui complot. Noaptea s'a primit o notă a prefecturei de Bucureşti, prin intermediul Agenţiei Româe, care spunea că suntem în faţa unei simple invenţiuni. * Ziarele, cari au inventat pretinsul complot, citau între anarhişti şi pe Petre Popescu, strungar, ocupat la Pirotechnia armatei. Popescu ie de fel din Iaşi. Mama lui, d-na Maria Popescu, ţine un debit de tutun în piaţa sf. Spiridon. Biata femee, luînd ea bună ştirea complotului, era disperată şi nu-şi putea explica de ce fiul ei, un om cum se cade, a trecut la anarchişti. Necăjita a aflat, în urmă, cu plăcere, că fiul ei a fost inventat anarchist, în interesul unui reportaj „sensaţional“. „ Concertul organizat de doamna general Averescu în profitul orfelinatului militar de fete, va avea loc în seara de 22 c, la teatrul naţional din Iaşi. Biletele se găsesc la cercul militar. Societatea Crucea Roşie a doamnelor din Iaşi, a obţinut binecuvântarea şi autorizarea I. P. S. S. Mitropolitului, de a aduce 20 de călugăriţe, care să servească ca dame de caritate pentru îngrijirea bolnavilor din spitale. probabil că la apelul Crucei Roşie, va răspunde cea întăi Mănăstirea Agapia, unde călugăriţele au făcut şcoală de dame de caritate. Numita societate va interveni ca acestor dame de caritate să li se facă o diurnă de 30 lei lunar. • Ministerul de interne a pus în vedere companiilor de grăniceri de la malul Prutului să ia măsuri pentru o bună pază, acum cînd Prutul este îngheţat. Un asemenea ordin s-a dat şi autorităţilor comunale de pe malul Prutului. „ Astăzi luni, are loc alegerea decanului facultăţei de medicină din Iaşi. Votarea va începe la ora 5. Revizoratul şcolar al judeţului a înaintat ministerului un tablou al învăţătorilor cărora le vine rîndul la o nouă serie de gradaţii. „ Se vorbeşte că de la 1 Februarie a. c., soldaţii bacalaureaţi să fie din nou încazarmaţi şi să nu li se dea permisiune în oraş, decît de la 9 seara pînă a doua zi dimineaţă la ora 5. D. I. Peretz va începe cursul de doctorat de Istoria Dreptului roman Mercuri 16 Ianuarie orele 4 jum.—6 şi T va continua în toate Lunile şi Mercurile la aceiaşi oră. Cursul liber de drept Bizantin pentru studenţii de la Doctorat va începe Marţi 22 Ianuarie orele 4 jum.—6 şi El va continua în toate Marţile la aceiaşi oră. # Duminică 20 ianuarie se va face din nou alegerea consiliului comunal din Hîrlău, deoarece alegerea trecută a fost casată. # Consiliul permanent al instrucţiunei a terminat studierea regulamentului şcoalelor de menaj. Regulamentul a fost modificat în partea referitoare la condiţiile de admisibilitate, recrutarea corpului didactic şi asupra modului de lucru al elevelor în ateliere. Acest regulament, va fi aplicat tuturor şcoalelor de menaj, existente şi celor ce se vor mai înfiinţa de stat, judeţe sau comune, afară de şcoalele de menaj „Principesa Maria“ din Iaşi şi „Eraclide“ din capitală. # Membrii clubului „Jockey“ din Iaşi au procedat ieri la alegerea comitetului clubului. S-a reales vechiul comitet compus astfel: d-nii Leon Bogdan şi Gr. Buicliu; vice-preşedinţi d-nii D. A. Greceanu, A. Hinna, D. Zarifopol şi I. Corjescu ; casier, d. N. Cananău ; secretari d-nii: A. Gane şi G. Vîrnav Liteanu. • Astăzi s’au reîntors în oraşul nostru următorii d-ni profesori: V. Dimitriu, I. Caragiani şi I. Peretz. # Instrucţia în afacerea unui domn căpitan din Botoşani, acuzat de lovirea interiorului, a fost terminată. E probabil că acest căpitan va fi judecat de consiliul de resboiu, în şedinţele de la sfîrşitul acestei luni. Ieri institutorii au ţinut conferinţele lor, la secţia 11-a. Duminica viitoare conferinţele se vor ţinea la secţia III-a.ţi Medicii şi farmaciştii din oraşul nostru agită ideia de a înfiinţa un club al lor. Ei se vor întruni zilele acestea spre a lua o decisiune în aceasta privinţă. • Membrii consiliului de higienă al oraşului, au fost convocaţi pentru mâine seară Marţi, 15 Ianuarie, în şedinţă ordinară. • La ordinea zilei, chestia epidemiilor din oraş. • Adoptarea calendarului gregorian este în fine, lucru hotărît, România, care ca şi Rusia, se serveşte încă de calendarul iulian, era mai de mult pentru reforma calendarului, dar aştepta ca Rusia să facă primul pas. Acum vine ştirea că comisiunea specială rusă s’a pronunţat pentru reformă aşa că este sigur că, anul acasta încă, cu începere de la 16 sau 29 August, calendarul va fi unificat şi vom merge după stilul nou calendaristic. OAstă-seară are loc la Teatrul Circ Sidoli o mare serată cinematografică Pattie Freres Paris. In ultima parte a reprezentaţiei va debuta „La Perle””. Tinara artistă dansează în genul celebrei Cléo de Merode. La Perle este creatoarea coreografiei electrice moderne. In dansul fluturului ea apare în costum de perle şi juvaeruri care revarsă torente electrice. Programa cinematografului din astăseară este una din cele mai interesante. pivgagg —rSonifitatea de binefacere „Sfinţii Cruce“ din Iaşi, şi-a autentificat statutul la trib. Iaşi sec. III. Mîine se va ţinea la prefectura de judeţ licitaţie pentru darea în exploatare a mai multor păduri ale statului, din judeţele : Iaşi, Botoşani, Dorohoiu şi Suceava. — La sfîrşitul lui ianuar comisiunea de remontă a armatei, va pleca îa Rusia spre a cumpăra un număr de cai necesari artileriei noastre. — Administraţia casei bisericilor a cerut parohiilor rurale sâ-i înainteze un raport de reparaţiunile şi restaurările de care se simte nevoie pentru bisericile şi casele parochiale. — Parchetul de Romanaţi a cerut autorităţilor noastre prinderea şi arestarea lui Arif Ivraim, supus turc, care a dispărut în momentul cînd urma a fi expulzat din ţară, şi care se crede că a luat drumul spre Moldova. — Printre copiii din comuna Buznea s’a ivit epidemia de anghină difterică. E probabil că din această cauză şcoala din acea comună va fi închisă. — In şedinţa de Sîmbătă seara, consiliul comunal s’a ocupat cu exproprierile ce se fac cu ocazia lucrărilor de rectificarea Bahluiului. Cum însă discuția n’a fost terminată, consiliul va fi convocat din nou în cursul acestei săptămîni. * / A Dormitoare, Sufragerii Saloane, Birouri 0 Expoziţie de 40 odăi Complecte fiecare alt model , tot ce este mai nou şi frumos cu preţuri foarte eftine. Dormitoare complecte de Bronz Paturi, Noptiere, Lavabouri etctot ce este mai bun GALERIE DE BRONZ extra fine (nu subţire) de la 20 lei fereastra complectă în loc de 35 lei. Bonne Femme, Brise Rise, Perdele Portiere etc. Magasinul HIRSCH str. Lăpușneanu 38