Opinia, noiembrie 1908 (Anul 5, nr. 574-597)

1908-11-25 / nr. 592

£ i Exemplarul A îi 0 N­ AMENTE Un â.• . . 20 lei •J lUJJLi .*•• • \• 10 * *.***«w .«i» •‰• ”qk-s4tgt^ í?f‚«syj- * 4^*.;^■+■ *i».‰*■*•ZIAR lCONSERVATOR DEMOCRAT ........■ “. 'j' ■ , ■% tTM j. # ■‚* «* i \ n- - V. ..*» ‚~ r* .• 3 fa . HICTCCWitm u ,Ofi\í Redacţia şi Administraţia: Str. Primăriei No 30 %. ANUNȚURI On tind în pag. ÎJ^ 50 Bani » » » » IV, 40 «• » Lv Anul­ VI.—No. 592,CAS', Marți,25 Noombre 1908 Bandietul şi m­area Inturatie de la Botoşani Botoşănenii, credincioşi vec­hei tra­diţii conservatoare, au ţinut să săr­bătorească şi ei, ca şi ţara întreagă şi să-şi arăte în­că­ odată nestrămuta­tul lor devotament, dragostea şi în­crederea ce o au pentru cel mai in­teligent, mai expeimentat mai muncitor fiu al ţarei, pentru d. Take Ionescu, şeful partidului conservator democrat. Şi, sărbătoarea a fost în adevăr mare; ea a întrecut toate aşteptările. Cele două zile , Sîmbătă şi Duminică, am fost pentru botoşăneni zile de mare sărbătoare, care nu vor fi uitate nici­odată. Nici un om politic, şi nici­odată, na fost sărbătorit atît de strălucit şi cu atîta dragoste, ca d. Take Ionescu la Botoşani. Nici nu se putea alt­fel, căci era o datorie şi de român şi de cetăţean ca Botoşănenii să-şi arăte nemărginita lor dragoste, pentru cel mai mare barbat politic al ţării ro­mân­eşti Plecarea spre Botoşani La marele banchet şi la frumoasa în­trunire, anunţată de partidul conserva­tor-democrat din Botoşani, pentru sărbă­torirea iubitului nostru şef, au ţinut să participe şi delegaţi din celelalte oraşe ale Moldovei. Din Iaşi, delegaţia în frunte cu d. A­­lexandru A. Bădăreu, a plecat Sîmbătă dimineaţă spre Paşcani, iar de aici s’a dus la Roman pentru a eşi întru întim­­pinarea şefului partidului. D­r. Cantacu­­zino Paşcanu, distinsul nostru fruntaş, şi preşedintele clubului conservator-democrat din Roman a ţinut să aibă de oaspeţi pe delegaţii de la Iaşi, oferindu-le un dejun. La orele 3, cînd a sosit trenul în care se afla d. Take Ionescu, peronul gănei Roman era înţesat de lume şi i s'a făcut o grandioasă primire. Delegaţii din Iaşi au întovărăşit apoi pe şeful partidului, împreună cu un mare număr de delegaţi din Roman. La Paşcani s’au întrunit cu delegaţii din Fălticeni, în frunte cu d. Sebastian Moruzzi, care au întimpinat pe d. Take Ionescu printr’o frumoasă mani­festaţie. La Vereşti, unde trenul se schimbă pentru Botoşani, manifestaţia a fost şi mai grandioasă. Aci şi­ful partidului con­servator democrat a fost întimpinat de delegaţii din Dorohoiu, între care foarte mulţi ţărani, în frunte cu d-nii Dim. P. Moruzzi şi Miclescu. Manifestaţia de aci a fost în adevăr mare. Delegaţii Doroho­­eni l-au primit pe şeful partidului, în u­­rale nesfîrşite şi sunetele muzicei. La Botoşani Primirea de la Botoşani a întrecut toate aşteptările. Mii de cetăţeni ocu­pase peronul gărei. Timp de mai bine de 10 minute, la sosirea trenului, uralele şi strigătele de «trăiască Take Ionescu“ nu mai luau sfîrşit. La scoborîrea din tren d. Take Ionescu a fost întimpinat de d-nii C. Ghica-De­­leni, preşedintele clubului conservator-de­mocrat din Botoşani, Th. Silion, V. Iaă­­cescu, Leon Ghica, Al. Prasa, N. şi E Ciolac şi alţi fruntaşi, cu care s’a între­ţinut. D. Take Ionescu a luat apoi loc în automobilul d-lui Silion, la care a fost găzduit. De la gară, pe tot parcursul stră­zilor, staţiona de asemeni un mare nu­măr de cetăţeni, făcînd ovaţiuni şefului partidului conservator-democrat. Clubul era frumos iluminat, iar aglomeraţia în oraş devenea din ce în ce mai mare pe străzi. Nici­odată nu s’a văzut la Botoşani o aşa de mare mişcare, iar hotelurile şi chiar casele particulare erau înţesate de lume. Iată acum şi numele delegaţilor care au luat parte : Iaşi. D-nii: Alex. A. Badareu, N. Ca­­nanău, N. Nanu, Laccar Antoniu, Dim. Alexandrescu, N. Pogonat, Ilie Bărbu­­lescu, Vespasian Pella, Const. Chirilă, dr. Ștefănescu-Galatz, Eugen Herovanu, Gh. Dobias, Al. Dob’ja, Anibal Ciuroi, D. Longhinescu, dr. P. Zozin, N. D. Popa, Gh. Cuzescu. Roman, d-nii : C. Cantacuzino-Pascanu’» Em. Flor, D. Bogz», I. Brumă, P. M»ni­­telan, P. Manoliu, Em. Bazoianu, C. Boiu, St. Ciuntu, dr. R­egler, Sc. Sc. Stan, Ga­briel Cilibiu, Garabet Burcliu, C. Balaeş, A. Drăghiei, St. Colceag, căp. Zelten, M. Misir, I. Runacu, M. Mîrţ, D. Stan, D. Bogdan, I. Teohary, Anton Mărtinaş, I. Frosinel, I. Miron, I. Petrescu, G. Miron, Fălticeni, d-nii Sebastian Moruzzi, Gh. Străjescu, dr. D. Boroianu, colonel Dim. Mihăiţa, Leon Bottez, C. Romanescu, Artur Goroveiu, Gh. Gutter, V. Oiencu, T. Bosinceanu, M. Ştefânescu, Gavriil Iacovlev, Al. Popovici, Carol Cornea, Manole Gheorghiu, P. Neamţ, d-nii Isăcescu şi Bacalu. Huşi, d-nii Gh. Ghibănescu, Em. Buz­nea, Mardari, Dorohoiu d-nii: D. P. Moruzzi, M. V. Miclescu, Gh. Canarău, M. Brăilescu, N. Gherghel, Al. Stîrcea, G-tin Ananiescu, Nicu ,St. Georges, dr. V. Mihailescu, V. Isacovici, St. Popp, M. Manoliu, C. An­drei, C. Geronius, Gh. Nicali, Gh. Va­­siliu, D. Roiu, Gh. I. Vasiliu, V. Grigo­­riu, E. Procopovici, I. Calin, preot T. Panaitescu, Em. Gherghel, G. Zamfirescu Gh. Passu, Anton Gasparovîci, I. Ifă­cesciu, C. Cosmovici, I. Popescu. BANCHETUL La orele 8 şi jumătate seara a avut ton, în sala teatrului Popovici, un mare şi splendid banchet, organizat în onoa­rea d-lui Take Ionescu. Sala era frumos împodobită c­u flori şi ghirlande şi cu steaguri tricolore. Masa bogată şi frumos aranjată, prin îngriji­rea d-lor C. Ghika Deleui, Silion, Prassa I.Băsescu şi Ciolac şi a celorlalţi fruntaşi Pe scena, împodobită iarăşi cu ghir­lande şi flori a luat loc muzica militară, care în tot timpul banchetul­ui, a intonat diferite arii. Lojele şi tribunele erau ocupate de multă lume, în special multe doamne. La banchet au luat parte peste 200 persoane, fruntaşii din Bucureşti, dele­gaţii din celelalte oraşe şi un mare nu­măr de fruntaşi botăşăr­eni. Cînd d. Take Ionescu a intrat la sala banchetului, muzica a intonat marşul iar uralele păreau că nu mai iau sfîrşit. D. Take Ionescu a luat loc în mijlo­cul mesei, între d-aii : C. Cantacuzino- Paşcanu şi A. A. Bădăreu, avind în faţă pe d-nii: C. Gh­ia-Deleni şi Tom­a Că­­mărăşescu. Din Botoşani, între cei care au fost la banchet, citez pe d-nii : Th. Solion, V. Isăcescu, Al. Rosetti, Leon Ghika-D­m­­­­brăveni, Ion Capri, C. Codrescu, S. Jianu G. Ciolac, Em. Ciolac Alex. Prassa, N. C­olac, Th. Ghika, Gh. Nicolanu, I. P Darie, St. Ghica, M. Gh. Popovici, I. Draganovici, dr. Arthur Hynek, Carol Hynek, G. Davidescu, Colonel Persiceanu George Cananău deputat, dr. I. Trifan, Hypolit Dobraneki, M Vasiliu­ Teracota, D. Prapurgescu, D. Caragea, N. B­ebeș, I. S. Popovici, C. Ionescu, N. Neculau, preot C. Vasoiu, Anibal Placa, N. A­­dam, I. C. Vasiliu, C. M. Ciutei, I. I Lieu, Z. Ipser, C. Cosmovici, P. Moţoc, N. Caligari, E. Caligari, D. Botez far­macist, preoţi. Băncilă, D. Constantinescu preot V. Gheorghiu, preot Diaconescu, preot Costiniu, Vasile Teodor, N. Iaco­­ban, Mi­hai Iacoban, Dim. Cătinescu, M. Onofrei, loan Jărhilă, M. Neculau, Gh. Anziek’, loan Popescu, N. V. G.orgescu loan Vasiliu, V. H­ighiş D. Ionescu, Ilie Dumitriu, Ștefan Grom, loan V. Botez, V. Dumitriu-Nucă, etc. Banchetul a fost mai mult de­cît splen­did și în tot timpul mesei a domnit cea mai mare veselie. S’a servit următorul Menu : Hors d’oouvres Supă cu pateuri Maioneză de Şalău Clapon cu Ciuperci Friptură de Curcan Salată verde Conopidă­­ la po­­onaise îngheţată Brînzeturi Fructe Cafea Vinuri de Odobeşti Champagne G. H. Mumm Toasturile La şampanie, cel întăi care ia cu­­vîntul ie d. G. Ghica-Deleni. La această măreaţă întrunire a partidului conservator­­democrat, la acest banchet, dat in onoarea prea iubitului nostru şef, d. Take Ionescu, primul gînd este la Augustul nostru Suveran, marele nostru Rege, care în decurs de 40 ani a domniei Sale a cucerit, în capul armatei române, independenţa ţărei, a înălţat patria la rangul de regat şi a întemeiat dinastia, viitorul nostru, închin dar paharul meu în sănă­tatea M. S. Regelui. Să trăiască Măria Sa, trăiască M. S. Regina, să trăiască Dinastia, să trăiască România (urale prelungite ; muzica intonează imnul regal, care este ascultat de comen­­seni în picioare). Vă mulţumesc Dv, iubiţi comen­­seni, care a­ţi respuns la invitarea noastră. Iubite şef, partidul conservator­­democrat din Botoşani, este vechea organizaţie conservatoare în între­gime. Eşti iubit şi stimat, mergi îna­inte, cu paşi siguri. Viitorul e în­dreptat spre tine. Să contezi pe noi, în botoşăneni, ca într’o o cetate con­servatoare tare. Vei avea totdeauna devotamentul şi concursul nostru. In sanatatea ta ridic acest pahar, şi cu toţii să strigăm, trăiască iubitul nostru şef. (Urale nesfîrşite). C. Cantacuzino-Paşcanu. In numele judeţului Roman, pe care-l reprezint am venit să exprim sentimentele noastre de încredere şi iubire. Sun­tem unul din centrele cele mai în­semnate din Moldova. Mulţi ani, Mol­de­a a fost neglijată politiceşte; se căuta din cînd în cînd un moldovan în guvern, dar nu se găsea. Cel din­ţii, tu ne-ai redeşteptat, şi ne-ai che­mat la adevărata viaţă politică. Cu toţii dar, în numele Moldovei, să în­chinăm paharul pentru ilustrul nos­tru şef, Sebastian Manruzzi. Noi, Sucevenii, salutăm cu multă dragoste această ser­bătorire a şefului nostru. Venind, n’am răspuns numai unei amabilităţi, dar ne-ai­ îndeplinit şi o datorie. Dacă Botoşanii e cîştigat,­­întreaga Moldovă e cîştigată pen­tru partidul conservator-democrat. Beau acast păhar pentru botoşăneni, Leon Ghica Dumbrăveni, zice că par­tidul conservator-democrat, a isvorît din nevoile reale ale ţării şi nu noi am descoperit pe Take Ionescu, ci ţara întreagă, care-l va urma spre binele ei, căci omul acesta reprezintă talentul desăvîrşit, intelferenţa, forţa de muncă. Bea pentru d. Take Ione­­scu, Gică Neciolau, spune că acum cînd a plecat din partidul liberal, va a­­runca o mică privire, pentru a se ve­dea motivul pentru care a părăsit pe liberali. Arată că, liberalii chemaţi la cîrma ţării in vreme de rpa pnm­­pînă, au fost absolut nepregătiţi pen­tru frumoasa misiune la care erau che­maţi. La aceasta s’au mai adăugat şi certurile intestine din care cauză, guvernul liberal, n’a putut face re­formele cerute, cu toate că a avut concursul intregei naţiuni. Ca un exemplu de neînţelegerile din partid, d-sa citează următoarele: la Botoşani, erau 14 membri în comi­tetul executiv liberal. Din aceştia 13 au ocupat cu forţa toate demnităţile, 11 au luat focurile din Cameră şi Senat, al doisprezecilea prefectura, al 13-lea primăria, iar al 14-lea, a fost atît de mult nesocotit, în­cît desgus­­tat peste măsură, e hotărît să se re­tragă în viaţă privată. La junimişti, aceleaşi certuri, Partidul conservator-democrat, am constatat că e singurul, care caută să aducă cuvîntul cel bun, şi să a­­răte care e adevărata şcoală politică, ce trebue s-o înveţe ţara romînească. Aceasta, ne-a făcut pe noi cei 30 li­berali, de a ne înscrie în partidul conservator-democrat, fără nici o con­diţie, ci numai în scopul de a cola­bora la binele obştesc. Să trăiască Take Ionescu. Doctor Manolescu. Ţara întreagă sim­­patizază cu partidul conservator demo­crat. Toţi strigă sfinta democraţie! D-sa vorbeşte de pretinsa democraţie a celorlalţi conservatori, pretinzînd că ei sunt adevăraţii democraţi. Această pre­făcătorie, va fi în curînd pedepsită, pentru că lumea ştie cine e promotorul demo­craţiei în ţara românească. Demonstrează că democraţia nu se poate găsi în sufle­tele liberalilor nici a bizantinilor medievali Adevarata democraţie nu se poate găsi decît la şeful nostru, care e însufleţit de dragostea de a face ca toate clasele so­ciale să capete viaţă reală. Şeful nostru a smuls democraţia dintr’un mediu, unde era să se atrofieze de bizantinism. Da­­torim recunoştinţă şefului nostru. Beau pentru cei care sunt fii de boieri şi care au luat raionul democraţiei, şi pentru cei care nu sunt fii de boieri, şi care au venit să lupte alcătarea cu şeful nostru, I. P. Varie (Botoşani). Bea în sana­tatea d-lui Const. Ghika-Deleni, şi vor­beşte de păturile suprapuse şi superpuse, care de cînd lumea există în toate ţerile şi arată că marile merit al d-lui Take Ionescu, e că a putut uni, printr’un puternic lanţ, aceste două pături şi şeful nostru e o garanţie că această unire va fi trai­nică. Fug. Herovanu.—Beau pentru elemen­tul tînăr din partidul conservator-demo­crat. Şi vă rog să nu vă surprindă această diferenţiare. Eu recunosc perfecta omo­­genietate a partidului nostru, în care nu mai există tineri şi bătrîni, în accepţiu­nea politică a cuvîntului. Dar în ultimă analiză, trebue să re­cunosc, că între elementele componente ale partidului, tineretul acesta intră ca o forţă vie şi activă, care aduce contri­buţia sa de energie, de vigoare, de ideal. Din acest punct de vedere, dacă vechii conservatori reprezintă tradiţia, experi­enţa şi prestigiul, noii conservatori-de­­mocraţi sunt speranţa, sunt viitorul par­tidului. Şi partidul liberal are tineretul său —­­celebrul tineret generos. Dar cîtă deose­bire de la unul la celalt! In timp ce ti­neretul liberal păstrează neatinse, ur­mele primei sale educaţii politice, în timp ce el n’aduce ca element contributiv de­cît apucăturile sale revoluţionare şi a­­narhice, cu care grăbesc ruina, partidu­lui,—tineretul conservator democrat a­­duce o infuziune de viaţă nouă vechiu­lui partid istoric, şi o aptitudine de per­fectă adaptare la mediul şi principiile partidului în care au întrat. Pentru meritele aceste incontestabil recunoscute, și mai cu samă pentru me­ritul de a fi adus vechiului partid con­servator o infuziune de sînge nou, beau pentru tineritul conservator, adăogînd la închinarea mea, toată dragostea caldă ce o am pentru partid, pentru şef şi pen­tru fruntaşii săi. Doctor Tom­a Ionescu. Arată că idea­lul ce l’a urmărit cît timp a fost alesul judeţului Tecuci, cît­ şi acum, e sanatatea şi instrucţiunea ţăranului, pentru care nu s’a făcut nimic şi pentru care numai de la partidul conservator democrat să aş­teaptă scăparea. Închină pentru Botoşani, cetate con­­servatoare-democrată, care personifică Moldova. I. Banescu, (Constanţa) Vin din cea mai depărtată parte a ţerii din Dobro­gea, ca să aduc închinările Dobrogeni­lor, pentru că i-a scos din robia în care erau şi i-a unit cu ţara mumă. A fost de-ajuns ca Take Ionescu să-şi spună cuvîntul în chestia Dobrogiei şi îndată liberalii l’au primit de bun şi l’au înscris în programul lor. Asta însemnează a gu­verna din opoziţie. Era şi o mare ne­dreptate politică şi o primejdie de stat care se făcea cu Dobrogea. Cuţitul a­­junsese la os. Lui Take Ionescu îi da­­toreşte Dobrogea, recunoştinţa că a ali­­pit-o pe deplin la apatria mumă. Bea pen­tru Take Ionescu. Lascar Antoniu arată cum organizarea conservatoare-democrată a fost alcătuită în vederea realizării unui frumos şi mă­reţ ideal, acela de a îndruma conserva­torismul pe calea cucerirelor democratice. Explică cum pentru înfăptuirea acestui ideal, partidul conservator-democrat a a­vut un puternic sprijin de propagandă în presă, de care servindu-se ca de un pu­ţe­rnic instrument instructiv şi educativ a pregătit această organizaţie politică. Demonstrează cum această activitate socială care se numeşte presa, este o pu­tere carede şi neprevăzută ,­ nerecunoscută de legile diferitelor ţări ca a patra pu­tere în stat, totuşi s’a impus atît de mult în decursul timpului, în­cît astăzi desmi­­nează întreaga mişcare politică, socială , economică, mondială, cu forţa unei ade­vărate «puteri“ în Stat. Pentru a dovedi acest adevăr, d. Las­car Antoniu relevă importanţa care se dă presei din străinătate de stătră cei mai mari barbaţi de stat, dînd ca exemplu discur­sul pe care l’a ţinut Pichon ministru de externe al Franţei cu ocazia congresului presei de la Bordeaux şi eire între al­tele a spus textual: „Presei îi dator­esc tot ce sunt, şi în colaborarea zilnică la jurnalismul politic s’a îndeplinit educaţia Spiritului meu“. Relevă iarăşi părerea m­aestrului Cara­­giale cu privire la presă şi pe care şi-a exprimat-o in ziarul „Opinia“ din anul trecut în cuprinsul următor : „om din popor, fără nume de naştere, mie nu mi-e permis un moment să uit, ori cît de puţin ar însemna persoana mea ca publi­cist, că n’am avut pe lume alt protector de ce libertatea tiparului constatînd importanţa pe care o are presa şi foloasele pe care le au pe­ urma ei partidele politice, şi pe care le-a avut în special partidul conservator-democrat, zice că se cuvine ca să se recunoască a­­cest adevăr şi să trimeată de la banche­tul dat îa nordul Moldovei, cele mai sin­cere omagii de mulţumire presei cins­tite şi demne. Relevă însă, că nu se referă de­cît la acea presă care-şi cunoaşte adevăratul ei rol in societate, iar nu la presa aceia care se inspiră de la temperamentul im­pulsiv al democratului de la Făurei, sau de la acei nevolnici grupaţi în f­irul le­gei de propaganda şarlatanismului poli­tic şi care ţine lipsa de urbanitate a sti­lului ei, este considerată ca un instrument odios de degradare şi disoluţiune socială. Această din urmă presă, d-nul Las­car Antoniu zice că-i inspiră un respin­gător sentiment, închină pentru presa cinstită şi demnă, căreia-i trimete toată dragostea partidului conservator-democrat şi pentru toţi ateia care pe calea tiparu­lui îşi pun inima şi tot sufletul lor în rîndurile ce scriu. Gh. Beldiman bea în onoarea boto­­şănenilor, cari azi ne dau prilejul de a sărbători pe d. Take Ionescu,­ care îm-pireună cu d. Alex. Bădăreu, a făcut po­­itică așa cum trebuie, formînd un par­tid care să fie expresia sinceră a tutu­ror ideilor. Dacă adversarii s’au năpustit cu atîta furie, e că ne-am pus pe ade­văratul tărîm, care ne va duce la ade­vărata victorie. Partidul nostru e parti­dul viitorului şi dacă i se reproşează că n’am făcut nimic, e că acei ce ne repro­şează ne-au împiedecat. Mîine, cînd ţara ne va da încrederea, vom dovedi-o ! Bea pentru Botoşăneni. D. Alexandrescu, profesor universitar se exprimă în termenii următori : Sunt acum aproape 25 de ani de cînd a avut loc în acest frumos oraş, în tim­pul opoziţiei unite, una din cele­ mai mă­reţe întruniri ce a existat vre­odată. La acea întrunire a luat parte Lascar Ca­­targi, Gună Vernescu, Dimitrie Brătianu, care atunci combătea cu înverşunare pe frate-său Ion Brătianu, G. Palade, Mîr­­zescu, etc. şi mulţi dintre d-voastră, din acei mai bătrîni, îmi aduc aminte că la acea întrunire, Alexandru Lahovari şi-a început cuvîntarea sa, constatînd că i­­nima ţărei bate la extremitatea ei. Aceste cuvinte, pe care timpul ce şterge totul nu le-a şters din memoria mea, au fost acoperite de atîtea aplauze, în­cît am crezut că toţi acei cari ne a­­flam atunci în vechia sala a Teatrului unde se ţinea întrunirea, şi care de pe atunci încă ameninţa ruină, vom fi aco­periţi cu îidărămăturile ei. Am scăpat însă teaferi şi ne am în­tors fie­care la căminul nostru convinşi că ne-am făcut datoria, luptînd din răs­puteri în contra celui mai odios regim pe care l-a avut această ţară. îmi place a-mi reaminti acest lucru din tinereţele mele, şi dacă astă­zi a­­vem la acest splendid banchet umbra lui Alexandru Lahovari, este pentru că sunt convins că dacă acest mare orator şi om de stat ar trăi astă­zi, el ar fi ală­turea cu noi, în adevăratul partid con­servator, iar nu în rîndurile adversari­lor noştri. (Aplauze furtunoase şi pre­lungite atît din partea comesenilor cît şi a tribunelor cari erau înţesate de un public ales). Situaţia nu este astăzi aceeaş ca la 1884, însă constat, totuşi, cu regret că guvernul actual nu mai are autoritatea morală atît de necesară spre a putea cărmui. Nu este aci locul de a critica actele guvernului ; destul este să vă spun că oamenii de la cîrma Statului nul sunt în stare a da ţărei nici o bucăţică de con­venţie externă cît de mititică. (Rîsete, aplauze numeroase). Pentru a nu vorbi decît de ,un singur departament, acel al dreptăţei, ştiţi cu toții că legea nu poate fi interpretată de Ministru, chiar atunci cînd s’ar întîmpla , i’V. ■')'.}(•■ r-

Next