Opinia, decembrie 1908 (Anul 5, nr. 598-619)

1908-12-04 / nr. 600

Cumpăraţi Bilete pentru Loteria V Clasa 1 a Regatului Român de la Noua şi Principala Colectură Romînâ Th. P­ Ailaximovici IAŞI ( Piaţa Unirei) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 12^­0 jumătate loz Lei 6 - Un sfert de loz Lei 13. Una optime lei 1.50. Cu tragerea la 3 Ianuarie 1909 ci-l urăşte. Şi nu-l urăşte nici din cauza politicii şi nici din cauza nevestei, ci pentru că Ledere reprezintă pe omul care a fost el odată. Pe omul visat de dînsul, idealul său. Ledere s’a folosit prea bine de învăţătu­rile sale. L­eiere este „încarnarea re­­mişcărilor“ ce le simte necontenit de cînd s'au despărţit, lată­­de ce îl u­­răşte !* Extrema dreaptă pune odată mina pe o scrisoare foarte compromiţătoare pen­tru Gortelon şi vrea să-l extermineze, să-l trimată la Elyeés. Dar Leclere, din dragoste pentru Antoinette, îi comunică primejdia în care se află și-i declară că socialiștii n’au să-l timeată la închi­soare. Ca să nu cadă însă în vre-o cursă din partea dreptei, îl pune în curent cu toate și rămîne să se apere el singur, cum va putea. Discursul de apărare pe care-l învă­ţase pe de rost, sub conducerea Antoi­­nettei, e gata. 11 repetă faţă de dînsa, ea e mulţumită, şi toate par a se în­drepta. Dar în urma siguranţei pe care o că­pătă că Cortelon a făcut în adevăr o prostie gogonată, urmează între dînşii nişte scene violente •* ea îi declară că nu i-a putut suferi nici­odată şi, fiind­că e necinstit, nu va mai trăi cu dînsul—şi chiar de astăzi.... Ea pleacă imediat de acasă şi trece graniţa cu un tinăr aristocrat. E Ger­main Leroy, pe care şi l-a preparat dina­inte, pentru vremuri grele. Ceasul interpelărei în chestia scrisoa­­rei se apropie şi ministrul Cortelon e aşteptat cu nerăbdare la Cameră. Era vorba şi de salvarea guvernului. Dar ministrul nu soseşte. Lumea se a­­larmează. O mulţime zgomotoasă începe să se adune în jirul locuinţei lui Cor­telon. Ea vociferează, zbiară, sparge chiar şi geamurile. Cortejon rămine însă în odaia sa şi nu vrea să se mişte pănfi nu va vedea pe Antoinette. Numai odată, o singură dată s’o vadă şi se duce imediat la Cameră. Cînd îi se spune că a plecat, nu vrea să creadă în ruptul capului. El zice că Antoinette vrea numai să-1 pedepsească, să-1 tachineze, dar se va în­toarce. O aşteaptă, trebuie să­ o aştepte ! Iar dacă-i adevărat că a plecat, dac­ă-i adevărat că nu se mai întoarce, atunci cu atît mai mult nu mai are ce căuta la Cameră, şi-i dă dracului pe toţ : prieteni, guvern, republică. Zgomotul de afară creşte. Mulţimea str­iă : „jos tilharii“ ! Cortelon se apro­pie de fereastră şi de­odată e sab l­a cap de o piatră. Sîngele îi ţişneşte din rană, începe a striga, sare de pe scaun pe masă, cîntă, ţipă, urlă îngrozitor şi iar cintă... A înebunit­ nimeni să arăte figura celor căzuţi şi rămaşi pe veci la cîmpiile Bulga­riei, după un număr de 81 de ani şi cu greutate mare şi sacrificii băneşti, am putut ospăta figurile originale ale ofiţerilor căzuţi în atacuri precum şi a ambelor Regimente 13 Dorobanţi şi 5 de linie, care întăi a trecut Dună­rea şi care 27 August 1877 a dat în­tâiul atac înaintea inamicului înspăi­­mîntind la prima salvă pe turc şi a pus în uimire pe representanţii stre­ini şi pe împăratul Alexandru I. Aceste Regimente fâceau parte din Divizia 4 şi tot­odată din garnizoana Iaşi. Iaşul a trimes în campanie Regimentul 13 Dorobanţ, 5 de li­nie, 2 Roşiori, 7 Calaraşi — astă­zi transformat în Roşiori, Batalionul 4 de Vînători, Regimentul 4 de artilerie Escadronul 2 de Gendarmi Călări şi Compania 4 sanitară. Regimentul 13 a fost in 4 atacuri şi decorat drapelul pe cîmpul de luptă. Regimentul 5 de linie a fost în 5 atacuri şi în satul Căpităniţa lingă Vidin pentru amintire, prin liste de subscripţie a construit un clopot la biserica bulgară din acel sat, punînd inscripţia regimentului 5 de linie. Escadronul 2 gendarmi călări a fost escadronul de escortă a marelui Că­pitan. Iar escadronul 1 București a fost escadronul de escortă a Principesei Doamna Elisabeta“. * Anatole France a tipărit acum o cu­legere de povestiri: „Les Contes de Jacques Tournebroche“ schiţe pline de humor. Precum se vede marele scriitor se recrează cu delicioase povestiri după ce a dat la lumină cele două lucrări mari: „Jeanne d’Arc“ și „Histoire des Pingouins“.* Jules Renard cunoscut la noi prin mica dramă „Poil de Carotte“ jucată de Su­zanne Desprez a scris un roman: Nos frères larouches: Bagotte. Prin „frații sălbateci“ el înțelege țăranii. * Celebra cîntăreață Gemma Bellincioni ar fi avînd intenţia de a părăsi opera şi a se consacra dramei. Bellincioni este artista care a desco­perit talentul extra­ordinar al concetăţea­nului nostru Jean Nadalovitsch, astă­zi tenor la Komische Oper din Berlin. Ziarul „Times“ vorbind de unele preju­decăţi ale lui Milton, pomeneşte de u­­nele slăbiciuni ale cîtor­va genii. Oamenii mari, mai ales acei cari se disting prin intensitatea lor de acţiune suferi de unele slăbiciuni... prejudiţii pe cari le spun cu sau fără rost. Aşa de exemplu , Michel Angelo, nu­mea pe Perugino „un oare­care stupid“ în timp ce acesta constitue o adevărată plăcere pentru omul care se ocupă cu artele; şi te miri cum marele Michel Angelo a rămas impasibil în fața atîtor frumuseţi. Beethoven socotea că Mozart şi-ar fi degradat geniul scriind pe Don van „o temă imorală“ pe cînd o­ri­care cunoscător de muzică fină surîde la o­­apreciare inexplicabilă. Napoleon critica femeile, iar Milton și Byron credea că Pope e mai mare ca Shakespeare. * A apărut „Arta Romînă“ No. 7 și 8 cu următorul sumar : Sumarul : N. Rădulescu-Niger. Lui Verdi (versuri).—A. D. Atanasiu. Lupta între desemnul ar­tistic şi desemnul geo­metric.—N. Rădulescu-Niger. Dorule (ver­suri).—T. T. Eu­rada. Instrumentele de muzică la poporul român. III. Trîmbiţa.— Schiţe biografice.—A. Aurescu. George Fotino.—G. T. Două altare (versuri).— Anectode.—Titu Maiorescu Cugetări.­­Adina Olănescu.—Cugetări Bus. Tu. (ver­suri).—Ada. Sfaturi practice.—N. G. Lu­­chian. Pastrarea cu lac a obiectelor po­leite. Cronică : A. D. Atanasiu.—Magistraţii noştri de N. Rădulescu Niger Concursu­rile pentru şcolile de arte­ frumoase. Con­vorbiri literare. Participarea României la expoziţia de artă populară din Berlin In 1909. Programele analitice p. şcolite de Arte-Frumoase. Proectul de reg. p. adiţia interioară a şcoalelor de Arte-frumoase. Nota la desemnul liniar etc. Ilustraţiuni: N. Grigorescu.— Sentinela. Portretul de el însuși.—Em. P. Barda­­sare. Sergentul.—A. D. Atanasiu. Cap de expresie.—Celesti Fabio. Coperta în bronz a albumului Ed. Cadella.—George Fotino. (portret). V. R. Coperta revistei „Arta romînă*.* Ia rîndul noutăţilor teatrale amintim apropiatele reprezentaţii cu „Iudith şi Olofern"—beneficiul d-lor­ Bullmecki şi C. lonescu ; „Romeo­­şi Julietta“ beneficiul soţilor Momuleanu. e Litare-Ştiinte-Arte Figuri istorice Astă seară Joi, are loc inimoasa reprezentaţie cinema­­tograficâ organizată în amintirea ero­ilor căzuţi în 1877. Dl. G. Calmuţchi a expus D-lui General al corpului 4 de armată amintirile şi datele relative la gloriosul epizod istoric scriind între altele. Sunt 81 de ani, de cînd mica şi brava armată romînă, a fost pe cîmpul Bulgar şi aliata ar­matei Ruse; după ce fusese biruită armata rusă a cerut telegrafic ajutor Prinţului Carol I Marele Căpitan, „căci cauza creştină-i perdută.D­in tot timpul acesta nu s’a găsit I­NGERUL IV Dar uşile se deschiseră şi o voce zise: — Haideţi, copii! încet, încet! Gâfâind şi cu och­i holbaţi, copiii intrară doi cîte doi, într’un salon splendid luminat şi se învârt­­ă în jurul pomului de Crăciun. Atesta împrăştia o lumică orbitoare, fără umbră, pe feţele cu ochii mari deschişi şi guriţele rotunjite. Un or de exclamaţii entuziaste urmară liniştei produsă de ad­miraţie. In extazul ei, una din fetiţe începu să salte cu încăpăţinare; părul ei împletit într’o coadă, împodobită cu o panglică albastră ii sărea mereu pe umeri. Sachira, posomorit, nu zicea nici un cuvînt: ceva rău se petrecea în mica sa inimă rănită. Pomul îl orbea prin frumuseţea şi stră­lucirea nenumăratelor luminări aprinse, dar îi era străin, duşman, ca şi copiii cu­răţei şi frumoşi cari îl înconjurau. Ar fi vrut să facă bradul să cadă pe capetele cârlionţate. 1. se părea că mâini de fier îi cuprinsese inima șî-i storceau sîngele pînă la ultima picătură. Ascuns In dosul pianului, Sachkra se aşează în­tr’un colţ, sfărămînd maşinaliceşte în bu­zunarul său, ţigările ferate. Se gîndea că are un tată, o mamă, o casă și cu toate astea parcă n’ar fi avut nimic, parcă n’ar fi știut unde să se ducă Se gîndea la briceagul, pe care-1 căpă­tase prin trampă cu cîte­ va zile la urmă și care îi plăcea mult; dar i se păru tare orlt cu limba sa îngustă și tocită cu mi­nerul de os pe jumătate usat. Mine va strica briceagul și nu-i va ră­­mînea nimic absolut nimic. De­odată ochii mici ai lui Sachka începură să strălucească de uimire şi fața sa reluă obicinuita expresiune de sigu­ranţă şi obrăznicie. El văzuse pe partea pomului dinspre dînsul, mai puţin lumi­nată de cit «elel»lte, în dosul bradului cum s’ar zice, el văzuse ceea ce lipsea în tabloul vieţei sale, ceea ce prin lipsa sa, aducea un gol in jurul lui, ca şi cum păriinţii şi amicii săi n'ar fi existat. Era un îngeraş de ceară atîrnat In desişul ramurilor şi care părea că plutea în aer. Aripele transparente ca acele ale unei libelule fî tăiau în lumină; părea că tră­­eşte şi e gata să sboare. Micuţele roze cu degetele bine formate erau întinse în bus, şi părul buclat să­­măna cu acel al lui Kolia. Dar îngerul avea pe faţa sa, ceva care lipsea tuturor fiinţelor şi tuturor lucrurilor : fisionomia sa nu strălucea de bucurie, nu era întu­necată de supărare, dar exprima un alt sentiment, pe care cuvintele nu-l pot reda, pe care nici însu­şi gândirea nu­e în stare să-l definească, şi pe care numai un sentiment asemănător îl poate pricepe. Ce putere misterioasă îl atrăgea către înger ? Sachira n'ar fi putut s’o explice, dar simţia că l-a cunoscut şi iubit întot­deauna, mai mult ca pe briceagul său, mai mult decit pe tatăl său, mai mult ca pe tot restul. Cuprins în acelaş timp de o nelinişte sufietească şi de un farmec nes­pus, Sachkra încrucişă mîinele pe piept şi murmură: Inger... Inger scump! Cu cît se uita mai mult la el, cu atlt expresia îngerului devenea impunătoare şi gravă. Era foarte îndepărtat; nu semăna cu nimic din ceea ce-l înconjura. Celelalte jucării păreau mindre de fru­museţea, de eleganţa lor şi erau mulţu­mite de a se găsi pe acest pom strălu­citor. Îngerul era trist; se temea de lumina vie și supărătoare; se accuadea în frun­zişul verde, nevoind să fie văzut de ni­meni. Trebuia să fie cineva de cruzime monstruoasă pentru a-i atinge aripele delicate. — Înger.... înger scump! murmură Sachira. Capul băețelului era fierbinte. El puse minele la spate şi gata de a lupta până la moarte­­pentru a obţine îngerul, îna­­iată pe furiş. Sachira nu se m­ai uita la înger pen­tru ca nici ceilalţi să nu se uite, dar simţia că tot e acolo, că n’a sburat Iacă. Stăpîna casei apăru la pragul uşei. Era o femee imposantă, cu o aureolă de păr alb. Copiii o înconjurară exprimîndu-şi bucuria şi fetiţa care sal­ate pe loc se agaţă cu greutate de braţul ei, clipind din ochii-i somnoroşi. Sachira se apropie şi eL Avea gîtlejul sirios. (Va urma) opinia CT ...... - ".g *­­ TEATRUL SIDOLI JOUI 4 DECEMBRIE 1908 0 SINGURA REPREZENTAȚIE ------- DATA DE D-L -----­GH- CALMUTDIN­ GLORIFICAREA ARMATEI ROMANE Mari scene de proiecţiune, în care se vor vedea Eroii din tim­pul campaniei 1877 — 78 căzuţi pe cîmpiile Bulgariei, mai cu seamă vrednicii şi neuitaţii Fii ai Iaşului din cele 7 corpuri de , trupe trimise în foc, din cari pu­ţini au avut fericirea să-şi re­vadă căminul Această serată va fi întovăşită la CINEMATOGRAFUL PATHE FRERES începutul la 8 juni. j^y ( Informații 1^ Directorul general al C. F. R., d. Miclescu, a demisionat. In loc a fost numit d. Cotescu, inspec­tor general. ^ Ca răspuns la telegrama pe care conservatorii-democrați din Tulcea au a­­dresat-o d-lui Take Ionescu în chestia acordărei drepturilor politice dobrogeni­lor, d-sa a adresat d-lui avocat Mate­­escu-Buzău următoarea telegramă : „Vă mulţumesc, d-voastră cetăţeni tul­ceni, pentru dragostea ce-mi arătaţi; am dus cu toţii lupta dreaptă şi am învins. Sunt sigur că Romînia de dincoace de Dunăre se va ferici de această unire su­fletească cu Romînia de dincolo de Du­năre“. . . □ La Bucureşti au început astăzi e­­xamenele de capacitate pentru profesorii de limba franceză şi acei de caligrafie. Domnii Dim­itrescu-Iaşi, Pompiliu E­­liad şi A. Leautez, formează comisia la limba franceză ; domnii Costin Petrescu, Vasile Costin (Iaşi) şi P. Ionescu,la ca­ligrafie. □ Ministerul şcoalelor comunică re­­vizoratului şcolar al judeţului, că a in­tervenit la ministerul industriei şi co­merţului ca să admită cererea absolven­ţilor şcoalelor inferioare de meserii, de a deschide ateliere la oraşe, fapt la care corporaţiile se opuneau. □ Eri a încetat din viaţă în Bucureşti Edgar Th. Aslan, cunoscutul fost gaze­tar şi literat, d­in zilele de 17 şi 18 Decembrie, consistorul spiritual al Mitropoliei va ju­deca procesele preoţilor Patron şi Ma­xim din Iaşi. (r) D. inginer Gr. Protopopescu a ple­cat ieri la București cu tabloul de ex­proprierile ce vor fi necesare pentru linia de garaj, care va lega antrepozitele cu gara Iași. La acele antrepozite se vor mai con­strui un cheiu și două magazii, nepre­văzute în planuri.­­ Procesul lui Pavel Iacob, fost pri­mar al comunei Blegeşti (Tutova), acuzat de asasinat, a fost transferat ieri, după cererea procurorului general, la curtea cu juri din Focşani. □ D. G. Panu publică, în Septămîna, un articol în care arată, că pe cînd foarte multă lume streină ia vie parte la boala d-sale, interesîndu-se și dînd sfaturi pa­cientului, bunii prietenii se desinteresează complect de deputatul de Iaşi. D. Panu face aluzie, între alţii, la domnii D. Sturza şi I. I. Brăteanu, care n’au venit să-l vadă. D. Costinescu a fost o singură dată. Regulat vine ministrul Morţun. □ Ni se telefonează din Buhăieşti, A. S. R. Princepele Ferdinand, însoţit de adjutantul seu, d. căpitan Manu, şi de un mare număr de Nemrozi, au sosit astă­zi dimineaţă în Ţara Buhăeşti şi au plecat, în trăsuri, la Ţibăneşti, unde va avea loc o mare vînătoare. „ S-a revenit asupra eliminării defi­nitive din toate şcoalele Statului, a ele­vului Păunescu Theodor, din clasa III a liceului internat din Iaşi şi s-a aprobat înscrierea lui, ca repetent, în cl. III a liceului Naţional din localitate. □l D. Al. Ioanid, actul revizor de vite la cercurile comunale din jud. Iaşi, a fost transferat la circ. 2­ a Urziceni (Ialomiţa), în locul d-lui A. Ionescu, demisionat. D. I. Vasiliu a fost numit revizor de vite la cercuri comunale din jud. Iaşi, în locul d-lui Ioanid, transferat. □ La interesanta reprezentaţie pe care d. G. Calmuski o va da în seara de Joi 4 Decembrie în sala teatrului Sidoli, vom vedea, rulînd pe pînza cinematogra­fului, episoade din resboiul pentru nea­­tîrnare. Tot locul III şi galeria teatrului vor fi ocupate de soldaţii din garnizoana locală. Începutul la orele 8*12 fix. □ Direcţiunea şcoalei militare a îna­poiat familiei pe elevul Constantinescu Gheorghe, a căruia retragere din şcoală a fost aprobată de ministerul de răsboi. □ Ministrul instrucţiunei a trimes re­­vizoratului şcolar al judeţului, mai multe circulări privitoare la modul cum trebue să se înfiinţeze şcolile de adulţi şi pe care să le distribuie la toţi învăţătorii din judeţ. □l Azi dimineaţă d. colonel dr. Acontz, medicul şef al corpului IV de armată, a început inspecţia recruţilor din regimen­tul Ştefan cel Mare. Pînă la ora 12, au fost examinaţi soldaţii din companiile 1 şi 2. □ La începutul primăverii, se va în­fiinţa în judeţul nostru, de­ocamdată o singură grădină de pomi, unde elevii vor putea învăţa altoirea şi creşterea pomilor. Casa şcoalelor va veni în ajutor cu suma necesară, rămînînd a se înfiinţa a­­semenea grădini şi în alte comuni, dacă rezultatele vor fi satisfăcătoare. □ Pentru ziua de Joi 4 Decembrie orele 3 p. m. a fost convocat consiliul facultăţei de ştiinţi de la universitatea noastră spre a proceda la alegerea unui delegat in senatul universitar.­­ D-na Maria Coroi, institutoare la Burdujeni, a fost detaşată la şcoala Elena Doamna din Iaşi. D. M. Pastia, institutor, a cerut pre­lungirea concediului său pînă la 24 De­cembrie, în care timp va fi suplinit de d-ra Natalia Palade, detaşată de la şcoala Cuza-Vodă. „ Vineri 5 Decembrie, va avea loc în sala teatrului Naţional, reprezentaţia dată în folosul cantinei şcolare din jud. Iaşi. Se va juca piesa Bucuria casei. Intre acte, va cînta orchestra Reg. Ştefan cel Mare. □ Delegaţia judeţeană a primit în parte apelul administratorului plăşei Şi­­pote şi în consecinţă a hotărît ca con­silierul comunal Toader Dobriceanu să nu mai facă parte dintre membrii consi­liului acelei comuni, iar consilierii Ion a Marandei şi Ion Tanase, sunt bine aleşi şi în conformitate cu legea comunală şi prin urmare pot fi între consilierii acelei comuni. □ Duminică la orele 2 p. m. avea loc în salonul Conservatorului producţiunea elevilor acelei instituţii. Iar la 21 Decembrie al 11-lea concert filarmonic, dat de orchestra conserva­torului. □ Contra săraci.—Au mai subscris pentru săracii comunei Iaşi: Suma din urmă 115 lei Dl. E. Herovanu 5 „ „ S. Waldman (la Vultur) 5 „ * A. G. 5 „ Th. P. Maximovici 5 lei Preot Gh. Gheorghiu Poeni 3 lei O La teatrul Sidoli sosesc 12 femei­­luptătoare din Madrid care au luat parte la concursurile de sporturi din Stadion şi Marathou. Aceste lupte între femei­ gladiatoare, cu desăvîrşire noue pentru oraşul nos­tru, nu sunt vederi cinematografice, ci chiar în natură. Noul sport de lupte între femei a fost introdus pentru întăiaşi dată în Suedia şi de aci s-a înprăştiat în toate ţerile civilizate. Sunt lupte de întrecere, mă­surare de forţe fizice între făpturile se­xului... slab, care totuşi vrea să dove­dească contrarul. Vineri 5 Decembrie are loc prima re­prezentaţie în sala teatrului Sidoli. DIVERSE■ — Parchetul de Teleorman, cere prin­derea individului Iancu Svartz, care a evadat din arestul preventiv din Tg. Măgurele, unde era deţinut pentru omor. — Ferarul Ilie Dumănescu, din strada Arapu, a reclamat poliţiei, că individul Gheorghe Marinciuc, care era ucenic la el, după ce l-a maltrat, i-a luat suma de 800 lei, făcîndu-se nevăzut. — Comerciantul Costache Ispas, din comuna Cucuteni, a fost dat judecăței fiind­că a contravenit la legea băuturilor spirtoase. — A fost înaintat comenduirea pieței, soldatul Vasile Butnaru, din regimentul 7 roşiori, autorul unui furt comis la o­­ţelul Cernăuţi, din str. Sf. Andrei. — Serviciul veterinar al judeţului, a fost înştiinţat că epidemia de turbă di­n imuna Ungheni, care se transmisese de la un cîine turbat la vitele locuitorilor, s’a stins cu desăvîrşire, toate vitele a­­tinse, fiind exterminate. — La 23 Aprilie viitor, expirtnd con­tractul de arendă al moşiei Chilişoaia, situată în comuna Dumeşti jud. Iaşi, e­­pitropia sf. Spiridon, căreia aparţine mo­şia a trimes o adresă prefecturei judeţu­lui rugînd’o să intervină la locuitorii din acea comună ca să se constitue în obştie şi să ia moşia în arendă. — Autorităţile din Pravova, cer poli­ţiei de siguranţă urmărirea şi prinderea individului Lazar Goldsmidt, care a dis­părut din serviciul comerciantului An­­ghel Rădulescu din Cîmpina, furîndu-i 2 scrisori de valoare, fiecare a 2000 lei, pe care numitul i le încredinţase să le ducă la poştă. — Societatea „Fraterna Romînă" a subscris cinci­zeci lei pentru săracii co­munei Iaşi. — I. P. S. S. Mitropolitul Partenie fiind suferind, anunţă direcţiunei mitro­poliei că nu va mai sosi în Iaşi la 5 Decembrie, spre a oficia hramul catedra­lei sf. Nicolae cel sărac, ci acea slujbă divină urmează a fi oficiată de arhiereul Georgescu. — Asta-noapte rău făcători, au pradat locuinţa lui Gheorge Dumitraşcu din co­muna Zahoris, haladt şi toate lucrurile din casă şi o sumă de bani. — Astă­zi dimineaţă d.­­general Tătă­­rescu care a fost două zile la vînătoarea militară de la Horleşti, s’a reîntors în garnizoană. — Societatea „comercianţilor români“ a convocat pe membrii săi pentru seara de Vineri 5 Decembrie, orele 8 seara. □ Pentru seara zilei de Sîmbătă 0 Decembrie (Sf. Neculai), Societatea „ Unirea“ a lucrătorilor-tipografi din Iași, organizează a 2-a Mare Serată Dansantă, în sala Teatrului Regal (Teatru Pastia). După pregătirile cari se fac, va fi una din cele mai fru­moase Serate Dansante, cari au avut loc pînă în prezent. Muzica regimentului 13 Ştefan cel Mare, sub conducerea d-lui capel­maistru Vlăduţi, va cînta în tot tim­pul seratei.

Next