Opinia, iunie 1909 (Anul 6, nr. 739-761)
1909-06-11 / nr. 747
Ultime informaţii ş □ marele colegiu universitar al Universităţei din Iaşi a fost convocat pentru ziua de 12 Iunie, spre a decide asupra oportunităţi sărbarei jubileului de 50 ani, de la crearea universităţei din Iaşi, care urmează a avea loc în cursul lunei octombrie 1910. □ La eforia cassei Sf. Spiridon s-a ţinut astăzi licitaţie pentru darea în întreprindere a însemnatelor lucrări de restaurare şi complectare ce vor fi făcute la clădirea Maternităţei din Iaşi Aceste lucrări, în valoare de 800000 lei, au fost adjudecate asupra d-lui architecht Reschoski din Bucureşti, care a oferit 10.80 la sută sub deviz. S-au mai prezentat încă alţi 3 concurenţi, între cari d-nii fraţi Rameder şi Blechman din Iaşi. □ Primul examen de doctorat în drept la Iaşi, a fost fixat pentru ziua de 12 iunie, ora 9 seara. Comisiunea examinatoare se compune din domnii : I. Burada, I. Peretz, D. Alexandrescu, M. Cantacuzino. Un singur candidat, D. Const. Bazali, s-a înscris. Q D. I. Ganciu, doctor în drept de la Gând, şi-a verificat astăzi diploma la facultatea din Iaşi. Q La d. profesor de drept internaţional A. Zeuleanu au trecut astăzi examenul, domnii: Eliad Vasile, Gh. şi Al. Lambrino şi I. Amăricăi. Q Au sosit la rectorat diplomele de licenţă ale domnişoarelor Elena Malaxa, Laura Gheorghiu şi Maria Reventa şi diploma d-lui dr. în medicină Isr. Goldstein. □ O manifestaţie de elevi contra d lui Haret. Elevul Protopopescu, din cl. VIII a liceului Naţional din Iaşi, a fost pedepsit direct de d. Haret, cu perderea dreptului de examenul de capacitate timp de un an fiindcă, la jocul de oină, a pălmuit pe un elev din gimnaziul Ştefan cel Mare. Eri fiind alegerea premianţilor elevii cl. VIII-a, ca manifestaţie l-au ales premiat pe colegul lor Protopescu. □ Toţi d-nii candidaţi la examenele de licenţă în litere sunt rugaţi a se prezenta la decanat, în ziua de 15 iunie ora 9 dim., spre a comunica obiectele ce le-au ales, în vederea constituirei comisiunei de examen pentru fiecare candidat, aşa cum cere noul regulament." □ Poîmîne se începe concursul de agregaţie pentru catedra de Dr. Roman, de la facultatea de drept din Iaşi. Comisiunea examinatoare este compusă din d-nii: M. B. Cantacuzino preşedinte , D. Alexandrescu, I. T. Burada, V. Dumitriu şi C. G Stere. Q D. judecător de şedinţă D. Ciohodariu a fost delegat telegrafic de ministru să plece la Tecuci, pentru complectarea tribunalului de acolo. □ Ministerul lucrărilor publice a scos de sub tipar hărţile căilor de comunicaţiune pe anul 1908, ale judeţelor : Argeş, Buzău, Dîmboviţa, Doljiu, Gorju, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Prahova, Rîmnicu-Sărat, Suceava şi Vlaşca , iar hărţiile celorlalte judeţe se găsesc acum sub tipar. Hărţile se găsesc de vînzare, atît la minister, cît şi la librăriile din Capitală. □ Următori elevi ai şcoalei de Arte Frumoase au reuşit ori la examenele cursurilor teoretice,—Istoria Artelor. Anul I, domnii : O. Hahn, Dîrfu, A. Boambă, d-rele: Gîrneaţă şi A. Filipescu. Anul al 11-lea d-rele : Stroici Lucia Banche Carp şi Maria Marta, d-nii A. Boambă, A. Grigorovici şi R. Hette. Anul al III-lea d rele: Maria Bănescu şi Elena Gavrilescu. Anul al IV-lea d-rele: Victoria şi Natalia Popovici. E. Bardazare şi d. D. Hăbucă. La cursul de estetică. Anul I, d-rele : Veronica Florescu, Natalia şi Victoria Popovici şi părintele Filaret Gheorghiu. Anul al 11-lea d-rele : Natalia şi Victoria Popovici. □ O Statistică —D. dr. V. Bejan, medicul primar al Institutului Grigorian, a întocmit o statistică generală a mişcării primirii copiilor, găsiţi de la întemeerea orfelinatului, din 1852 sub Gr. Alexandru Ghios. Institutul Grigorian funcţionează aeuat corupt de 57 ani. la tot acest timp s’au primit 10,208 copii din cari 7159 prin leagăn, 566 găsiţi pe stradă 1768 primiţi cu forme, 720 de ai lehuzelor, cari au măncit după reglement 4 luni. Din aceşti 10,208 copii, 7867 au murit, ceia ce reprezintă o mortalitate de 77 la sută, lucru destul de îngrijor pentru un aşezămînt public, de care îa 57 ani Institutul Grigorian n’a dat societăţii de cît 41 copii pe an din 180 cîţi s’au primit în medie. In jurul acestei escesive mortalităţei e absolută nevoe ca Epitropia să avizeze la alte sisteme mai ştiinţice pentru a împuţina mortalitatea. Din cei 2841 copii ce au fost crescuţi, situaţia lor e următoare : 704 copii au fost reclamaţi de mame, deci au reintrat în familiile lor. 791 copii au fost adoptaţi de săteni deci au devenit copii de familie. 125 copii s’au trimes la Azilul Elena Doamna, din care cît a fost Doamna Elena Cuza s’au primit şi băeţi. 180 dispăruţi şi nu li s’a mai dat de urmă. 12 daţi la mănăstirea Neamţ şi Vârstei*, ateasta pănă la 1862. 71 copii au îmbrăţişat diferite meserii. 15 copii au intrat în şcoala militară, de plutonieri între 1869—1871. 20 copii au fost internaţi la liceul Pomîrla şi au eşit din ei ingineri, medici, profesori şi avocaţi. 11 copii la şcoala de meserii din Buciumi. 10 copii la muzica regimentului 13 dorobanţi. 8 copile au eşît moaşe. 4 copile la şcoala de menaj de la Tăuteşti. 5 copii la şcoala de agricultură de la Dărmăneşti. 39 copii la orfelinatul actual al casei Sf. Spiridon. 11 copii infirmi la Gata şi Socola. 346 copii prezenţi actualmente la îngrijirea institutului. □ Parchetul a intervenit astăzi la preşedintele secţiei a III, spre înfiinţarea unei tutele copiilor minori ai defunctului bancher Carol Unter. □ La Şipote au fost arestaţi astăzi indivizii Gh. Tătărăşanu, Gh. Petrariu şi Gh. a Anei, veniţi acolo din comuna Fîntînele şi cari au comis un însemnat furt de cereale, la proprietarul Gr. Maximovich □ Examene de capacitate. — Pentru lucrările înscris ale examenului de capacitate de la şcoalele normale primare din ţară s’au dat pentru al 2-a rînd următoarele 5 chestiuni alese tot din domeniul Istoriei Romînilor. 1) . Contribuit la Biserica românească cu ceva la conservarea limbei şi naţionalităţei noastre. 2) . Urmările revoluţiunei de la 1848 pentru Romînii Trans-Carpatini. 3) . Avut-a dreptate Ştefan cel Mare ca să recomande fiului său Bogdan că e bine să închine ţara Turcilor? 4) . Se poate dovedi că România a servit cauza civilizaţiunei Europei ? 5) . însemnătatea istorică a Carpaţilor pentru elementul romînesc. Cum se vede mai toate chestiunile date privesc o sinteză mai mare a chestiilor istorice, care trec caracterul de repetare rezumativă a istoriei patriei, mai ales în partea ei desvoltătoare a elementului românesc din ţări e subjugate, materie care se face mai pe larg în clasa a V-a. Unele chestiuni fiind de domeniul criticei și a disputei se prea poate la seria aceasta a doua de lucrări să fie mai slabă ca prima serie de lucrări, care în mod așa de grotesc s’au anulat. □ Se dă ca sigură sosirea A. S. R. Principelui Ferdinand. Duminică la localitate, pentru a lua parte la cursele de cai de la hipodrom. Q Duminică dimineaţă se va oficia la Mitropolie an parastas pentru pomenirea suflatului la Mihail Eminescu. Serviciul divin va fi oficiat de I. P. S. Mitropolitul. □ Consiliul profesoral al faculţei juridice a decis astăzi următoarele, în vederea aplicării noului reglament: „Studenţii anului al lll-lea vor da examene după vechiul regulament, adică toate materiile în bloc , iar studenţii, candidaţi la examenele din anul I şi 11, vor da examene separat, fără ca aceasta să influenţeze rezultatul unui examen asupra altuia, ale aceluiaş an. □ Senatul universitar a fost convocat pentru Vineri 12 ianie ora 5 juni. p. m., pentru a proceda la alegerea a trei delegaţi dintre care unul urmează a fi numit de ministru, membru asesor la comisiunea de judecata corpului didacticii, secondar şi superior, în locul d-lui M. B. Cantacuzino, demisionat. □ Judiciare. — Înaintea curţei secţia l-a au continuat astăzi dezbaterile în importantul proces de moştenire dintre d-nele Eugenia şi Elena Dopan din Dorohoiu. Pentru comunicare da acte procesul a fost aminat pentru la toamnă. — La aceiaşi secţie au compărut astăzi Paraschivesc’l, fost primar de Fălsiu şi Dumitrescu, fost notar la aceiaş comună, condemnaţi de tribunalul Fălciu la cîte 7 luni închisoare, pentru falsuri in acte publice. Afacerea s’a amînat. — La secţia Il-a a curţei urma să se judece astăzi prosesul complicilor fostului conductor poştal Costăshescu, care după cum se ştie a delapidat 50000 lei din vagonul poştal. Procesul s’a amînat din cauză că expertul caligraf V. Ceatin n’a depus raportul. — Sa ştie că între d. Anton Prunca din Roman şi foasta sa soţie, d-na Maria Ciolac, există un vechiaşi pasionat proces pentru creşterea copilului d-lor. Tribunalul Roman ,încredinţase copilul d-lui Prunca, iar Curtea de Apel din Iaşi secţia il-a stricase acea Întărire. Curtea de casaţie, primind recursul d-lui Prunca, trimise afacerea la curtea de Galaţi, care dăduse cîştig de cauză d-lui Pruncu. După aceia, asupra recursului d-nei Ciolac, curtea de casaţie trimise afacerea la curtea de apel din Bucureşti, cari în şedinţa de eri a reformat sentinţa trib. Roman, dînd astfel copiul în creşterea d-nei Ciolac. Acum d. Pruncu va face din nou recurs, şi dacă el va fi primit, afacerea va merge la curtea de Craiova, şi va fi străbătut astfel toate curţile de Apel diniară. — Rabinul din Roman, refuzînd să oficieze un jurămînt mare-judaice, a fost condemnat la amendă. Recursul s’a judecat şi casat fără trimitere de secţia III a înaltei curţi, aşa că tustrele secţiunele ale curţei de casaţie s’au pronunţat acum în această chestie, abitînd pe rabinii, cari nu vor voi să oficieze acel jurămînt. □ Cinematograful din grădina Chateau aux fleurs sub conducerea d-lui A. C. Bottez, dă astă-seară Mercuzi 10 Iunie pentru ultima oară celebra scriere a lui Emile Zola, „L’assemoir“ adaptată pentru cinematograf şi interpretată numai de celebrităţi pariziene precum: Gretillat de la Odeon, Varennes de la teatrul Rejane, d-rele Nau, Fonteney, Perot, Roger de la teatrele Gymnase, Sarah-Bernhardt, Antoine etc. Tendinţa de a înlocui teatrul prin cinematograf, este aproape realizată şi aceasta va dovedi-o redarea pe pînză a piesei de mai sus precum şi incomparabila ei interpretare. Programul splendid de astă seară Mercuri 10 Iunie cuprinde în celelalte două părţi de cinematograf multe scene comice precum: soldatul curier-poştal, parodieri de la greva cea mare din Paris, Eterna romanţă, dramoletă artistică, Cel mai formidabil strănut care studue întreg Parisul etc. Mine Joi 11 iunie program exclusiv nou, care cuprinde şi: manevrele de primăvară ale armatei franceze, la cari au asistat ofițeri de la mai toate armatele europene și aziatice. ULTIMA ORA — Serviciul telegrafic special al „Opiniei“ — Bucureşti 10 iunie, din gara de Nord Scandalul d lui Filipescu București.—I. N. Filipescu vrea să treacă la nemurire prin înjurături și scandaluri. Aflîndu-se în gara de nord, d. Nicu Filipescu dădu unui hamal o scrisoare recomandată, ca s’o predea la oficiul poştal. Cum însă, pe scrisoare nu era semnat numele expeditorului, amploiatul poştal refuză să primească scrisoarea. Furios, d. Nicu Filipescu, întră în oficiul poştal, începu să răcnească şi să adreseze o serie de înjurături la adresa funcţionarului poştal, înjurături ce din respectul către cititori nu se pot scrie. S’a dat naştere unui mare scandal, care cu greu a putut fi aplanat. In cele din urmă, s’a dresat cuvenitul proces-verbal de ultraj. Mişcarea în diplomaţie Bucureşti. — In curînd se va face o nouă mişcare In diplomaţie, cu mare ocazie se vor numi miniştri la Sofia şi Belgrad. E probabil că numirea unui ministru la Sofia se va fase mai surind ca celelalte, întrucît în Septembrie vor avea loc la Sofia serbările de încoronarea Regelui Ferdinand. Pentru postul din Belgrad candidează d-nii: Mitilineu, C. Popovici, Diamandi şi Cantacuzino de la Viena. Sosirea dini Take Ionescu Bucureşti.—D. Take Ionescu,şeful partidului conservator-democrat, care a stat 2 zile la Sinaia s’a reîntors azi d.m. în Capitală. Din camera austriacă Viena.—In cameră se continuă discuţia budgetului. Deputatul român Iosupescul Grecul respinge atacurile socialiştilor, criticînd atitudinea cluburilor române avută faţă de expulzarea profesorului universitar român N. Iorga şi pledează pentru realizarea diferitelor dorinţe ale Romînilor din Bucovina. Congres Copenhaga.—Al 39-lea congres al asociaţiunei internaţionale literare şi artistice a fost deschis azi, în prezenţa Regelui, a miniştrilor şi a corpului diplomatic, peşi de protestare din partea otomanilor contra anexărei Cretei. Ziarele publică şi nişte telegrame ale mahometanilor din Creta, care se tem de masacre. Poarta a trimes la Xanthi trupe și artilerie, dată fiind atitudinea Grecilor. HOLERA Petersburg.—De eri au fost 61 cazări nori de holeră, din care 15 mortale. Pr. Lucaciu București.—Fruntaşul român păr. Lucaciu, deputat în camera ungurească, a plecat azi dimineaţă la Braşov pentru a lua parte la înmormîntarea lui Aure Mureşanu. Mîine păr. Lucaciu se va reîntoarce la Bucureşti. Incendia Berna—O casă locuită de numeroşi italieni abia noaptea trecută în comuna Wattwil. Azi dimineaţă s’au scos de sub dărâmături 10 morţi. Sunt temeri ci numărul victimelor e mai mare; 6 italieni au fost grav răniţi. Demisia lui Wekerle Buda-Pesta.—Ministrul preşedinte dr. Weckerle a fost primit astăzi în audienţă de Împărat şi i-a î amînat demisia, deoarece Suveranul nu a admis propunerea ce o făcuse primul ministru cu privire la criză. Împăratul a rugat pe d. Wekerle să gireze afacerile ministerului, pînă ce va fi luat o hotărîre. Recursul cîrciumarilor Astăzi s’a înfăţişat înaintea înalte Curţi de Casaţie recursul cîrciumarilor din Iaşi în contra decisiunei Curţei cu Juraţi din Vaslui prin care sunt condemnaţi la amendă şi despăgubiri civile către reclamantul Sumuleanu pentru delictul de calomnie prin presă. Din partea recurenţiilor s-au presenta cu procură d-nii avocaţi Lascar Antoniu şi Vespasian Pella, asistaţi de d-n. avocaţi P. Sadoveanu şi P. P. Poni. Partea civilă e representată prin d-nii avocaţi Delavrancea, G. G. Mîrzescu, G. Danielopol. Fotoliul ministerului public ocupat de d. procuror general Stătescu. Motivele de casare sunt de 5 categorii şi vor fi desvoltate în ordinea următoare : 1) Incompetinţa şi prescripţia, de d. Vespasian I. Pella. 1) Reaua alcătuire a comisiunei juraţilor d. Lascar Antoniu. 5) Ilegala conducere şi închidere a desbaterilor d. P. Sadoveanu. 4) Greşita redactare, scriere şi semnare a verdictelor d. P. P. Poni. 5) Nedreapta interpretare a legei şi aplicare a pedepselor d. P. Sadoveanu. D. avocat Vespasian I. Pella are cuvîntul pentru desvoltarea primelor motive. D-sa susţine că delictul imputat recurenţilor, nu este un delict de presă, şi ca atare nu intră în competinţa curţei cu juraţi de a ’l judeca. Fapta cîrciumarilor consistă într’o petiţie scrisă adresată Ministerului de Interne, şi la care a alăturat un memoriu, tipărit şi prin care se plîng, în potriva d-lui Şumuleanu care în calitatea sa de inspector sanitar delegat, aplica greşit legea sanitară, în ce priveşte controlarea şi scoaterea din comerţ a băuturilor spirtoase. Singurul fapt al imprimărei acestui memoriu explicativ, chiar dacă ar fi socotit ca ofensator pentru d. Şumuleanu, nu-i dă caracterul delictului de calomnie prin presă, cît timp recurenţii prin nici un mijloc n’au căutat să ’l aducă la cunoştiinţa terţe delor persoane printr’un mijloc de publicitate determinat de lege. D. Pella, arată care sunt elementele constructive ale delictului de calomnie prin presă şi dovedeşte că lipsind elementul esenţial, publicaţiunea (distribuirea în care rezidă delictul, înalta Curte are dreptul de a verifica dacă circumsanţele relevate în decisiunea atăcată cu recurs sunt susceptibile a determina publicitatea exigentă de lege a presei. D. Pelia, concide, demonstrînd că moivul tras din incompetinţă este de ordine publică şi poate fi relevat pentru prima oară şi chiar din oficiu Inaintei Curţi, care are dreptul de a casa, şi fără trimetere decisiunea Curţei cu Juri, ca emanînd de la o juridicţiune incompetintă. Dacă însă, suprema Curte, va găsi că prin faptul că ziarul Opinia în numărul său de la 29 Decemb. 1907 vorbeşte de memoriul recurenţilor, face a se prezuma caracterul publicităţei atunci delictul e prescris prin trecerea a 4 luni de la data şi pînă la sesizarea Curţei cu Juri de reclamaţia d-lui Şumuleanu, punctul de alocare al prescripţiei începînd din ziua faptului publicaţiunei. Şi acest motiv fiind de ordine publică poate fi invocat de asemeni din oficiu, şi pentru prima oară— înaintea Casaţiei, care constatîndu-1, urmează să ’readmită, casînd fără trimitere decisiunea în chestiune. D. Lascar Antoniu desvoltînd două din celelalte motive susţine că chiar dacă Casaţia va considera că juraţii din Vaslui au fost competenţi de a judeca faptele imputate inculpaţiior, totuşi decisiunea Curţii este casabilă din următoarele puncte de vedere: 1) S’au violat dispoziţiunile art. 284 şi 290 din pr. pen., prin aceea că s’a comunicat inculpaţilor o listă neregulată a juraţilor, nemenţionîndu-se profesiunea lor. Nearfitîndu-se profesiunea, nu le-a fost stabilit îndeajuns inculpaţilor identitatea juraţilor şi astfel fiind nu s’a putut face recuzările în cunoştinţă de cauză, sustrăglndu-li-se cu modul acesta judecătorii lor fireşti. Şi cum dreptul de recuzare face parte esenţială din dreptul da apărare, împedicarea arătată la libera exercitare a dreptului de recuzare, viciind cu desăvirşire compunerea juriului, aceasta atrage nulitatea tuturor lucrărilor care au urmat, şi a decisiunei pronunţate. la sprijinul acestei argumentări invoacă cea mai recentă decisiune a Curţei s. II din 1904, prin care s’a casat decisiunea Curţii cu Juri din jud. Mehedinţi. 2) Trecînd la al doilea motiv de casare violarea art. 263 pr. pen., prin aceia ca juratul C. Dimila era în calitatea sa de administrator de plasă ofiţer de poliţie judecătorească. D. Lascar Antoniu arată cum sus menţionatul articol prevede incompatibilitatea de jurat a funcţionarului public investit cu puterea de agent de poliţie judecătorească, funcţiune pe care o ocupă prin decret regal juratul Desilă. Argumentul ce s'ar invoca in combaterea acestui motiv, că Desilă cînd a judecat acest proces avea delegaţiunea de Director de prefectură, nu poate resturna incompatibilitatea declarată de lege, deoarece această delagaţiune este temporară şi fiindu-i dată de autoritatea administrativă superioară, nu schimbă întru nimic caracterul funcţiunei obţinută prin decret regal şi atribuţiunile ei consfinţite prin lege. D. Petru Sadoveanu, fostul procuror de secţie la înalta Curte de Casaţie, ca avocat Ivind cuvîntul în apararea inculpaţilor, începe prin a desvolta al cincilea motiv de casare. Violarea art. 303 pr. pen. prin aceia că preşedintele Curţei cu Juraţi din Vaslui a declarat desbaterile închise fără a întreba pe juraţi dacă sunt luminaţi. In acest moment d. Sadoveanu continuă. Răsboiul Iminent între Turcia şi Grecia Constantinopol. — „Jeni Gazetta” zice că Poarta a trimes puterilor protectoare o notă, zicînd că după retragerea trupelor şi a vaselor puterilor în Iulie, Cretanii sau Grecii vor încerca probabil o acţiune în scop de anexare, dar că Poarta nu va permite aceasta și nu se va da în lături chiar de a declara războiu. Poarta se declară gata a negocia cu privire la autonomia Cretei și invită puterile a’și reglementa atitudinea în conformitate cu această propunere. * Constantinopol.—Se confirmă știrea că Poarta a trimes o notă puterilor cu privire la Creta. Poarta declară prin acea notă, că vrea să tranşeze înainte de evacuare şi e de acord cu puterile. In cursul unor convorbiri cu cîţiva diplomaţi, marele vizir Rifaat- Paşa, nu a ascuns că Poarta a examinat chiar eventualitatea unui răsboiu. Cercurile Porţei sunt de părere, că evacuarea Cretei ar fi iminentă. * Constantinopol.—Poarta primeşte de Interiorul ţarei şi din străinătate de cr" New-Iork TILLIE HAIMS SALOMON KAHANE logodiţi Iaşi 1909 Iunie Jassy Noul depozit de CHERESTEA Subsemnatul H. Lazarovici, antreprenorul pădurei Cozia, am deschis în strada Moţoc No. 82, un depozit de Cherestea, scânduri de stejar, ulm, teiu, cireş, paltin etc. precum şi lemne de construcţie: grinzi, furci şi căpriori, doage patrate, lucrate de mînă etc. Asemeni lemne de foc, tăiate şi netăiate, pe care le vînd în en gros şi un detail. Preţuri avantajoase. Rog pe onor. public a vizita depozitul. Str. Moţoc 28 Dr. H. Solomovici Specializat in clinicele din Berlin — şi Paris — Pentru boale de : Nas, gât şi urechi Consultaţiunile [de la 9—11 şi 3—6 Str. Golia 67 (casele camerei de comerţ) Instalaţiune pentru missaj vibrator _______ electric DIM. M. BOTTEZ AVOCAT — Str. Zmeu No. 1, Iaşi —