Opinia, iunie 1909 (Anul 6, nr. 739-761)

1909-06-11 / nr. 747

Ultime informaţii ş □ mar­ele colegiu universitar al Uni­­versităţei din Iaşi a fost convocat pentru ziua de 12 Iunie, spre a decide asupra oportunităţi sărbarei jubileului de 50 ani, de la crearea universităţei din Iaşi, care urmează a avea loc în cursul lunei octombrie 1910. □ La eforia cassei Sf. Spiridon s-a ţinut astă­zi licitaţie pentru darea în în­treprindere a însemnatelor lucrări de res­taurare şi complectare ce vor fi făcute la clădirea Maternităţei din Iaşi Aceste lucrări, în valoare de 800000 lei, au fost adjudecate asupra d-lui ar­­chitecht Reschoski din Bucureşti, care a oferit 10.80 la sută sub deviz. S-au mai prezentat încă alţi 3 concu­renţi, între cari d-nii fraţi Rameder şi Blechman din Iaşi. □ Primul examen de doctorat în drept la Iaşi, a fost fixat pentru ziua de 12 iu­nie, ora 9 seara. Comisiunea examinatoare se compune din domnii : I. Burada, I. Peretz, D. A­­lexandrescu, M. Cantacuzino. Un singur candidat, D. Const. Bazali, s-a înscris. Q D. I. Ganciu, doctor în drept de la Gând, şi-a verificat astă­zi diploma la facultatea din Iaşi. Q La d. profesor de drept internaţio­nal A. Zeuleanu au trecut astă­zi exa­menul, domnii: Eliad Vasile, Gh. şi Al. Lambrino şi I. Amăricăi. Q Au sosit la rectorat diplomele de licenţă ale domnişoarelor Elena Malaxa, Laura Gheorghiu şi Maria Reventa şi diploma d-lui dr. în medicină Isr. Gold­­stein. □ O manifestaţie de elevi contra d lui Haret. Elevul Protopopescu, din cl. VIII a li­ceului Naţional din Iaşi, a fost pedep­sit direct de d. Haret, cu perderea drep­tului de examenul de capacitate timp de un an fiind­că, la jocul de oină, a păl­muit pe un elev din gimnaziul Ştefan cel Mare. Eri fiind alegerea premianţilor elevii cl. VIII-a, ca manifestaţie l-au ales pre­miat pe colegul lor Protopescu. □ Toţi d-nii candidaţi la examenele de licenţă în litere sunt rugaţi a se pre­zenta la decanat, în ziua de 15 iunie ora 9 dim., spre a comunica obiectele ce le-au ales, în vederea constituirei comi­­siunei de examen pentru fie­care can­didat, aşa cum cere noul regulament." □ Poîmîne se începe concursul de agregaţie pentru catedra de Dr. Roman, de la facultatea de drept din Iaşi. Comisiunea examinatoare este compu­să din d-nii: M. B. Cantacuzino preşe­dinte , D. Alexandrescu, I. T. Burada, V. Dumitriu şi C. G Stere. Q D. judecător de şedinţă D. Cioho­­dariu a fost delegat telegrafic de minis­tru să plece la Tecuci, pentru complec­­tarea tribunalului de acolo. □ Ministerul lucrărilor publice a scos de sub tipar hărţile căilor de comunica­­ţiune pe anul 1908, ale judeţelor : Ar­geş, Buzău, Dîmboviţa, Doljiu, Gorju, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Prahova, Rîm­­nicu-Sărat, Suceava şi Vlaşca , iar hăr­­ţiile celorlalte judeţe se găsesc acum sub tipar. Hărţile se găsesc de vînzare, atît la minister, cît şi la librăriile din Capitală.­­ □ Următori elevi ai şcoalei de Arte Frumoase au reuşit ori la examenele cursurilor teoretice,—Istoria Artelor. Anul I, domnii : O. Hahn, Dîrfu, A. Boambă, d-rele: Gîrneaţă şi A. Fili­­pescu. Anul al 11-lea d-rele : Stroici Lucia Banche Carp şi Maria Marta, d-nii A. Boambă, A. Grigorovici şi R. Hette. Anul al III-lea d rele: Maria Bănescu şi Elena Gavrilescu. Anul al IV-lea d-rele: Victoria şi Na­talia Popovici. E. Bardazare şi d. D. Hăb­ucă. La cursul de estetică. Anul I, d-rele : Veronica Florescu, Natalia şi Victoria Popovici şi părintele F­ilaret Gheorghiu. Anul al 11-lea d-rele : Natalia şi Victoria Popovici. □ O Statistică —D. dr. V. Bej­an, me­dicul primar al Institutului Grigorian, a î­ntocmit o statistică generală a mişcării primirii copiilor, găsiţi de la întemeerea orfelinatului, din 1852 sub Gr. Alexandru Ghios. Institutul Grigorian funcţionează aeua­­t corupt de 57 ani. la tot acest timp s’au primit 10,208 copii din cari 7159 prin leagăn, 566 găsiţi pe stradă 1768 pri­miţi cu forme, 720 de ai lehuzelor, cari au măncit după reglement 4 luni. Din aceşti 10,208 copii, 7867 au mu­rit, ceia ce reprezintă o mortalitate de 77 la sută, lucru destul de îngri­jor pentru un aşezămînt public, de care îa 57 ani Institutul Grigorian n’a dat so­cietăţii de cît 41 copii pe an din 180 cîţi s’au primit în medie. In jurul acestei escesive mortalităţei e absolută nevoe ca Epitropia să avizeze la alte sisteme mai ştiinţ­­ice pentru a împuţina mortalitatea. Din cei 2841 copii ce au fost crescuţi, situaţia lor e următoare : 704 copii au fost reclamaţi de mame, deci au reintrat în familiile lor. 791 copii au fost adoptaţi de săteni deci au devenit copii de familie. 125 copii s’au trimes la Azilul Elena Doamna, din care cît a fost Doamna E­­lena Cuza s’au primit şi băeţi. 180 dispăruţi şi nu li s’a mai dat de urmă. 12 daţi la mănăstirea Neamţ şi Vâ­rstei*, ateasta pănă la 1862. 71 copii au îmbrăţişat diferite mese­rii. 15 copii au intrat în şcoala militară, de plutonieri între 1869—1871. 20 copii au fost internaţi la liceul Po­­mîrla şi au eşit din ei ingineri, medici, profesori şi avocaţi. 11 copii la şcoala de meserii din Bu­ciumi. 10 copii la muzica regimentului 13 dorobanţi. 8 copile au eşît moaşe. 4 copile la şcoala de menaj de la Tău­­te­şti. 5 copii la şcoala de agricultură de la Dărmăneşti. 39 copii la orfelinatul actual al casei Sf. Spiridon. 11 copii infirmi la G­ata şi Socola. 346 cop­ii prezenţi actualmente la în­grijirea institutului. □ Parchetul a intervenit astă­zi la preşedintele secţiei a III, spre înfiinţarea unei tutele copiilor minori ai defunctului bancher Carol Unter. □ La Şipote au fost arestaţi astă­zi indivizii Gh. Tătărăşanu, Gh. Petrariu şi Gh. a Anei, veniţi acolo din comuna Fîntînele şi cari au comis un însemnat furt de cereale, la proprietarul Gr. Ma­ximovich □ Examene de capacitate. — Pentru lucrările înscris ale examenului de ca­pacitate de la şcoalele normale primare din ţară s’au dat pentru al 2-a rînd ur­mătoarele 5 chestiuni alese tot din do­meniul Istoriei Romînilor. 1) . Contribuit la Biserica românească cu ceva la conservarea limbei şi naţio­­nalităţei noastre. 2) . Urmările revoluţiunei de la 1848 pentru Romînii Trans­-Carpatini. 3) . Avut-a dreptate Ştefan cel Mare ca să recomande fiului său Bogdan că e bine să închine ţara Turcilor? 4) . Se poate dovedi că România a servit cauza civilizaţiunei Europei ? 5) . însemnătatea istorică a Carpaţilor pentru elementul romînesc. Cum se vede mai toate chestiunile date privesc o sinteză mai mare a ches­tiilor istorice, care trec caracterul de repetare rezumativă a istoriei patriei, mai ales în partea ei desvoltătoare a elementului românesc din ţări e subjugate, materie care se face mai pe larg în clasa a V-a. Unele chestiuni fiind de domeniul cri­ticei și a disputei se prea poate la se­ria aceasta a doua de lucrări să fie mai slabă ca prima serie de lucrări, care în mod așa de grotesc s’au anulat. □ Se dă ca sigură sosirea A. S. R. Principelui Ferdinand. Duminică la loca­litate, pentru a lua parte la cursele de cai de­ la hipodrom. Q Duminică dimineaţă se va oficia la Mitropolie an parastas pentru pomenirea suflatului la Mihail Eminescu. Serviciul divin va fi oficiat de I. P. S. Mitropolitul. □ Consiliul profesoral al facul­ţei ju­ridice a decis astăzi următoarele, în ve­derea aplicării noului reg­lament: „Stu­denţii anului al lll-lea vor da examene după vechiul regulament, adică toate ma­teriile în bloc , iar studenţii, candidaţi la examenele din anul I şi 11, vor da exa­mene separat, fără ca aceasta să influen­ţeze rezultatul unui examen asupra al­tuia, ale aceluiaş an. □ Senatul universitar a fost convocat pentru Vineri 12 ianie ora 5 juni. p. m., pentru a proceda la alegerea a trei dele­gaţi dintre care unul urmează a fi numit de ministru, membru asesor la comisiu­nea de judecata corpului didacticii, se­­condar şi superior, în locul d-lui M. B. Cantacuzino, demisionat. □ Judiciare. — Înaintea curţei secţia l-a au continuat astăzi dezbaterile în im­portantul proces de moştenire dintre d-nele Eugenia şi Elena Dopan din Do­­rohoiu. Pentru comunicare da acte procesul a fost aminat pentru la toamnă. — La aceiaşi secţie au compărut as­tăzi Paraschivesc’l, fost primar de Făl­­siu şi Dumitrescu, fost notar la aceiaş comună, condemnaţi de tribunalul Fălciu la cîte 7 luni închisoare, pentru falsuri in acte publice. Afacerea s’a amînat. — La secţia Il-a a curţei urma să se judece astăzi prosesul complicilor fostu­lui conductor poştal Costăshescu, care după cum se ştie a delapidat 50000 lei din vagonul poştal. Procesul s’a amînat din cauză că ex­pertul caligraf V. Ceatin n’a depus ra­portul. — Sa ştie că între d. Anton Prunca din Roman şi foasta sa soţie, d-na Maria Ciolac, există un vechia­şi pasionat pro­ces pentru creşterea copilului d-lor. Tribunalul Roman ,încredinţase copi­lul d-lui Prunca, iar Curtea de Apel din Iaşi secţia il-a stricase acea Întărire. Curtea de casaţie, primind recursul d-lui Prunca, trimise afacerea la cur­tea de Galaţi, care dăduse cîştig de cauză d-lui Pruncu. După aceia, asupra recur­sului d-nei Ciolac, curtea de casaţie tri­mise afacerea la curtea de apel din Bu­cureşti, cari în şedinţa de eri a reformat sentinţa trib. Roman, dînd ast­fel copi­­ul în creşterea d-nei Ciolac. Acum d. Pruncu va face din nou re­curs, şi dacă el va fi primit, afacerea va merge la curtea de Craiova, şi va fi stră­­bătut ast­fel toate curţile de Apel din­­iară. — Rabinul din Roman, refuzînd să o­­ficieze un jurămînt mare-judaice, a fost condemnat la amendă. Recursul s’a judecat şi casat fără tri­mitere de secţia III a înaltei curţi, aşa că tustrele secţiunele ale curţei de casa­ţie s’au pronunţat acum în această ches­tie, ab­itînd pe rabinii, cari nu vor voi să oficieze acel jurămînt. □ Cinematograful din grădina Cha­teau aux fleurs sub conducerea d-lui A. C. Bottez, dă astă-seară Mercuzi 10 Iu­nie pentru ultima oară celebra scriere a lui Emile Zola, „L’assemoir“ adaptată pentru cinematograf şi interpretată nu­mai de celebrităţi pariziene precum: Gretillat de la Odeon, Varennes de la teatrul Rejane, d-rele Nau, Fonteney, Perot, Roger de­ la teatrele Gymnase, Sarah-Bernhardt, Antoine etc. Tendinţa de a înlocui teatrul prin ci­nematograf, este aproape realizată şi aceasta va dovedi-o redarea pe pînză a piesei de mai sus precum şi incompa­rabila ei interpretare. Programul splendid de astă seară Mercuri 10 Iunie cuprinde în celelalte două părţi de cinematograf multe scene comice precum: soldatul curier-poştal, parodieri de la greva cea mare din Paris, Eterna romanţă, dramoletă artistică, Cel mai formidabil strănut care studue în­treg Parisul etc. Mine Joi 11 iunie program exclusiv nou, care cuprinde şi: manevrele de primăvară ale armatei franceze, la cari au asistat ofițeri de la mai toate arma­tele europene și aziatice. ULTIMA ORA — Serviciul telegrafic special al „Opiniei“ — Bucureşti 10 iunie, din gara de Nord Scandalul d lui Filipescu București.—I­. N. Filipescu vrea să treacă la nemurire prin înjurături și scandaluri. Aflîndu-se în gara de nord, d. Nicu Filipescu dădu unui hamal o scrisoare re­comandată, ca s’o predea la oficiul poştal. Cum însă, pe scrisoare nu era semnat nu­mele expeditorului, amploiatul poştal re­fuză să primească scrisoarea. Furios, d. Nicu Filipescu, întră în o­­ficiul poştal, începu să răcnească şi să a­­dreseze o serie de înjurături la adresa funcţionarului poştal, înjurături ce din respectul către cititori nu se pot scrie. S’a dat naştere unui mare scandal, care cu greu a putut fi aplanat. In cele din urmă, s’a dresat cuvenitul proces-verbal de ultraj. Mişcarea în diplomaţie Bucureşti. — In curînd se va face o nouă mişcare In diplomaţie, cu mare oca­zie se vor numi miniştri la Sofia şi Bel­­grad. E probabil că numirea unui ministru la Sofia se va fase mai surind ca cele­lalte, întru­cît în Septembrie vor avea loc la Sofia serbările de încoronarea Re­gelui Ferdinand. Pentru postul din Belgrad candide­ază d-nii: Mitilineu, C. Popovici, Diamandi şi Cantacuzino de la Viena. Sosirea dini Take Ionescu Bucureşti.—D. Take Ionescu,şeful par­tidului conservator-democrat, care a stat 2 zile la Sinaia s’a reîntors azi d.m. în Capitală. Din camera austriacă Viena.—In cameră se continuă discu­ţia budgetului. Deputatul român Iosupescul Grecul res­pinge atacurile socialiştilor, criticînd a­­titudinea cluburilor române avută faţă de expulzarea profesorului universitar român N. Iorga şi pledează pentru realizarea diferitelor dorinţe ale Romînilor din Bu­covina. Congres Copenhaga.—Al 39-lea congres al a­­sociaţiunei internaţionale literare şi ar­tistice a fost deschis azi, în prezenţa Regelui, a miniştrilor şi a corpului dip­lomatic, peşi de protestare din partea otoma­nilor contra anexărei Cretei. Ziarele publică şi nişte telegrame ale maho­­metanilor din Creta, care se tem de masacre. Poarta a trimes la Xanthi trupe și artilerie, dată fiind atitudinea Grecilor. HOLERA Petersburg.—De eri au fost 61 ca­zări nori de holeră, din care 15 mor­tale. Pr. Lucaciu București.—Fruntaşul român păr. Lu­­caciu, deputat în camera ungurească, a plecat azi dimineaţă la Braşov pentru a lua parte la înmormîntarea lui Aure Mureşanu. Mîine păr. Lucaciu se va reîntoarce la Bucureşti. Incendia Berna—O casă locuită de nume­roşi italieni a­bia noaptea trecută în comuna Wattwil. Azi dimineaţă s’au scos de sub dă­râmături 10 morţi. Sunt temeri ci numărul victimelor e mai mare; 6 italieni au fost grav răniţi. Demisia lui Wekerle Buda-Pesta.—Ministrul preşedinte dr. Weck­erle a fost primit astăzi în audienţă de Împărat şi i-a î amînat demisia, de­oarece Suveranul nu a admis propunerea ce o făcuse primul ministru cu privire la criză. Împăratul a rugat pe d. Wekerle să gireze afacerile ministerului, pînă ce va fi luat o hotărîre. Recursul cîrciumarilor Astă­zi s’a înfăţişat înaintea înalte Curţi de Casaţie recursul cîrciumarilor din Iaşi în contra decisiunei Curţei cu Juraţi din Vaslui prin care sunt condem­naţi la amendă şi despăgubiri civile că­tre reclamantul Sumuleanu pentru delic­tul de calomnie prin presă. Din partea recurenţiilor s-au presenta cu procură d-nii avocaţi Lascar Anto­­niu şi Vespasian Pella, asistaţi de d-n. avocaţi P. Sadoveanu şi P. P. Poni. Partea civilă e representată prin d-nii avocaţi Delavrancea, G. G. Mîrzescu, G. Danielopol. Fotoliul ministerului public ocupat de d. procuror general Stătescu. Motivele de casare sunt de 5 catego­rii şi vor fi desvoltate în ordinea urmă­toare : 1) Incompetinţa şi prescripţia, de d. Vespasian I. Pella. 1) Reaua alcătuire a comisiunei juraţi­lor d. Lascar Antoniu. 5) Ilegala conducere şi închidere a des­­baterilor d. P. Sadoveanu. 4) Greşita redactare, scriere şi sem­nare a verdictelor d. P. P. Poni. 5) Nedreapta interpretare a legei şi a­­plicare a pedepselor­ d. P. Sadoveanu. D. avocat Vespasian I. Pella are cu­­vîntul pentru desvoltarea primelor mo­tive. D-sa susţine că delictul imputat re­curenţilor, nu este un delict de presă, şi ca atare nu intră în competinţa curţei cu juraţi de a ’l judeca. Fapta cîrciuma­rilor consistă într’o petiţie scrisă adre­sată Ministerului de Interne, şi la care a alăturat un memoriu, tipărit şi prin care se plîng, în potriva d-lui Şumuleanu care în calitatea sa de inspector sani­tar delegat, aplica greşit legea sanitară, în ce priveşte controlarea şi scoaterea din comerţ a băuturilor spirtoase. Singurul fapt al imprimărei acestui me­moriu explicativ, chiar dacă ar fi soco­tit ca ofensator pentru d. Şumuleanu, nu-i dă caracterul delictului de calomnie prin presă, cît timp recurenţii prin nici un mijloc n’au căutat să ’l aducă la cu­­noştiinţa terţe delor persoane printr’un mijloc de publicitate determinat de lege. D. Pella, arată care sunt elementele constructive ale delictului de calomnie prin presă şi dovedeşte că lipsind ele­mentul esenţial, publicaţiunea (distribui­rea în care rezidă delictul, înalta Curte are dreptul de a verifica dacă circums­­anţele relevate în decisiunea atăcată cu recurs sunt susceptibile a determina pu­­blicitatea exigentă de lege a presei. D. Pelia, concide, demonstrînd că mo­­ivul tras din incompetinţă este de or­dine publică şi poate fi relevat pentru prima oară şi chiar din oficiu Inaintei Curţi, care are dreptul de a casa, şi fără tri­­metere decisiunea Curţei cu Juri, ca ema­­nînd de la o juridicţiune incompetintă. Dacă însă, suprema Curte, va găsi că prin faptul că ziarul Opinia în numărul său de la 29 Decemb. 1907 vorbeşte de memoriul recurenţilor, face a se prezuma caracterul publicităţei atunci delictul e prescris prin trecerea a 4 luni de la data şi pînă la sesizarea Curţei cu Juri de reclamaţia d-lui Şumuleanu, punctul de alocare al prescripţiei începînd din ziua faptului publicaţiunei. Şi acest motiv fiind de ordine publică poate fi invocat de ase­meni din oficiu, şi pentru prima oară­— înaintea Casaţiei, care constatîndu-1, ur­mează să ’r­eadmită, casînd fără trimi­tere decisiunea în chestiune. D. Lascar Antoniu desvoltînd două din celelalte motive susţine că chiar dacă Ca­saţia va considera că juraţii din Vaslui au fost competenţi de a judeca faptele imputate inculpaţiior, totuşi decisiunea Curţii este casabilă din următoarele punc­te de vedere: 1) S’au violat dispoziţiunile art. 284 şi 290 din pr. pen., prin aceea că s’a co­municat inculpaţilor o listă neregulată a juraţilor, nemenţionîndu-se profesiunea lor. Ne­arfitîndu-se profesiunea, nu le-a fost stabilit în­deajuns inculpaţilor identita­tea juraţilor şi astfel fiind nu s’a putut face recuzările în cunoştinţă de cauză, sus­­trăglndu-li-se cu modul acesta judecătorii lor fireşti. Şi cum dreptul de recuzare face parte esenţială din dreptul da apă­rare, împedicarea arătată la libera exer­citare a dreptului de recuzare, viciind cu desăvirşire compunerea juriului, aceasta atrage nulitatea tuturor lucrărilor care au urmat, şi a decisiunei pronunţate. la sprijinul acestei argumentări in­­voacă cea mai recentă decisiune a Curţei s. II din 1904, prin care s’a casat deci­siunea Curţii cu Juri din jud. Mehedinţi. 2) Trecî­nd la al doilea motiv de casare violarea art. 263 pr. pen., prin aceia ca juratul C. Dimila era în calitatea sa de administrator de plasă ofiţer de poliţie judecătorească. D. Lascar Antoniu arată cum sus menţionatul articol prevede in­compatibilitatea de jurat a funcţionarului public investit cu puterea de agent de poliţie judecătorească, funcţiune pe care o ocupă prin decret regal juratul Desilă. Argumentul ce s'ar invoca in comba­terea acestui motiv, că Desilă cînd a ju­decat acest proces avea delegaţiunea de Director de prefectură, nu poate resturna incompatibilitatea declarată de lege, de­oare­ce această delagaţiune este temporară şi fiindu-i dată de autoritatea administra­tivă superioară, nu schimbă întru nimic caracterul funcţiunei obţinută prin decret regal şi atribuţiunile ei consfinţite prin lege. D. Petru Sadoveanu, fostul procuror de secţie la înalta Curte de Casaţie, ca avo­cat Ivind cuvîntul în apararea inculpaţi­lor, începe prin a desvolta al cincilea mo­tiv de casare. Violarea art. 303 pr. pen. prin aceia că preşedintele Curţei cu Ju­raţi din Vaslui a declarat desbaterile în­chise fără a întreba pe juraţi dacă sunt luminaţi. In acest moment d. Sadoveanu continuă. Răsboiul Iminent între Turcia şi Grecia Constantinopol. — „Jeni Gazetta” zice că Poarta a trimes puterilor pro­tectoare o notă, zicînd că după retra­gerea trupelor şi a vaselor puterilor în Iulie, Cretanii sau Grecii vor în­cerca probabil o acţiune în scop de anexare, dar că Poarta nu va per­mite aceasta și nu se va da în lături chiar de a declara războiu. Poarta se declară gata a negocia cu privire la autonomia Cretei și in­vită puterile a’și reglementa atitudinea în conformitate cu această propunere. * Constantinopol.—Se confirmă ști­rea că Poarta a trimes o notă pute­rilor cu privire la Creta. Poarta declară prin acea notă, că vrea să tranşeze înainte de evacuare şi e de acord cu puterile. In cursul unor convorbiri cu cîţi­­va diplomaţi, marele vizir Rifaat- Paşa, nu a ascuns că Poarta a exa­minat chiar eventualitatea unui răs­­boiu. Cercurile Porţei sunt de părere, că evacuarea Cretei ar fi iminentă. * Constantinopol.—Poarta primeşte d­e Interiorul ţarei şi din străinătate de­ cr" New-Iork TILLIE HAIMS SALOMON KAHANE logodiţi Iaşi 1909 Iunie Jassy Noul depozit de CHERESTEA Subsemnatul H. Lazarovici, antre­prenorul pădurei Cozia, am deschis în strada Moţoc No. 82, un depozit de Cherestea, scânduri de stejar, ulm, teiu, cireş, paltin etc. precum şi lemne de construcţie: grinzi, furci şi căpriori, doa­ge patrate, lucrate de mînă etc. Asemeni lemne de foc, tăiate şi ne­tăiate, pe care le vînd în en gros şi un detail. Preţuri avantajoase. Rog pe onor. public a vizita depozitul. Str. Moţoc 28 Dr. H. Solomovici Specializat in clinicele din Berlin — şi Paris — Pentru boale de : Nas, gât şi urechi Consultaţiunile [de la 9—11 şi 3—6 Str. Golia 67 (casele camerei de comerţ) Instalaţiune pentru missaj vibrator _______ electric DIM. M. BOTTEZ AVOCAT — Str. Zmeu No. 1, Iaşi —

Next