Opinia, iunie 1910 (Anul 7, nr. 1027-1049)

1910-06-10 / nr. 1034

asanas NMWKBIB UltimeINFORMAŢii □ Un membru al consiliului superior al magistraturei, consilier la înalta Curte de Casaţie, a povestit unui coleg al 86u ce rol josnic are acest înalt consiliu în pre­tinsele recomandări ce le face pentru nu­miri sau înaintări în magistratura ina­movibilă . — Am recomandat ministrului, spunea înaltul magistrat, în numele întregei Curţi să înainteze pe procurorul Stătescu şi am insistat foarte mult şi pentru numirea la Casaţie a d-lui Al. Oh. Hinna, de la Curtea de Apel din Iaşi. N’am reuşit nici pentru unul, nici pentru cela­lt. D. Stelian nu s’a jenat de loc să spună unor intimi ai săi, că nu va ierta nici o dată lui Stătescu, că, întriun proces ci­vil, luase concluzii contra avocatului Ste­lian și că nu poate avansa pe Hinna, care a fost, în două rînduri, contra lui Stelian, ca ministru. Oribil consiliu superior al magistratu­rei , oribil şi ruşinos! □ Se ştie că consiliul permanent al instrucţiei şi-a dat avizul pentru numi­rea unui director strein de şcoala de Rele Arte din Iaşi, la acea şcoală. Steliştii stărue pentru numirea d-lui Pompei, profesor de Matematici la Uni­versitate. Nici n’ar fi g reu! O Celebra comisie istorică a­ lui Ha­­ret n’are noroc. După ce Senatul respinse înfiinţarea ei, ministrul instrucţiei o in­troduse, precum se ştie, pe cale budgetară. Acum d. Iorga a atras atenţia Acade­miei asupra acestei comisii, care se com­pune, a spus d. Iorga, din nişte profe­soraşi, cum sunt domnii Pârvan şi Giu­­rescu, şi a cerut ca să nu pună nici un document la dispoziţia acelei comisiuni, Academia avînd comisia ei istorică. Cu toate protestările d-lui Bianu, A­­cademia a luat dispoziţie în sensul pro­­punerei d lui Iorga aşa că, nemai avînd intrare în Academie, comisia istorică a d-lui Haret nu mai are nici un rost de a exista. □ D. Haret a cerut tuturor direc­ţiunilor şcoalelor secundare să fee avizul conferinţelor şcolare asupra faptului dacă trebue să continue sau nu sistemul alegerilor premianţilor de către elevi. Răspunsurile, în majoritate, au fost contra sistemului. De la unile di­recţiuni s’a arătat ministrului, că e­­levii, cu prilejul alegerei premianţilor, scot ziare de propagandă, fac mani­feste şi întruniri. D. Haret n’a cerut însă, ci a ho­­tărît ca alegerea premianţilor să se facă mîine, joi, ora patru în toată ţara. □ Sub pretextul înaugurărei unei şcoli, miniştriii Costinescu şi Morţun vor fi mîine la Piatra N. Adevărul, însă, este, că d. Costinescu, care este şeful liberalilor din Neamţ, vine să-l convingă pe d. Teodor Dornescu, ca să reintre în partid. D. Dornescu, după cum sîntem infor­maţi, va refuza. A doua zi, Vineri, d. Costinescu va fi la Neamţ unde liberalii vor oferi un banchet în localul grădinei publice. D. Costinescu, care are poliţă de re­cunoştinţă de plătit primarului Popo­viei, va ratifica enormul gheşeft ce s’a făcut, în principiu de d. Constantinescu, ministrul domeniilor, privitor la pădu­rea statului din Graşi. Enorma pădure, care are cel mai fru­mos stejar din ţară, va fi dată lui Po­­povici, fără licitaţie, şi cu renunţarea la clauza de a defrişa terenul. Afacerea aceasta este finanţată de de bancherul Emil A. Weissmann din Neamţ şi prezintă un gheşeft enorm. □ Ministrul şcoalelor hotărîse ca listele de cărţi, profesorii să le dea elevilor până cel mai tirziu la 15 Iunie. Astă­zi termenul a fost prelungit pănă la 1 Septembrie. □ In felul promoţiei elevilor de curs secundar, ministrul instrucţiei a introdus astă­zi următoarele modificări : dacă ele­vul are nota patru la ultimul simestru, va răminea corigent; dacă are patru la purtare sau la frecventare, rămîne repe­tent ; la dexterităţi urmează să hotărească conferinţa şcolară; dacă elevul să rămîie repetent sau corigent. □ D. C. Sporea, profesor de limba germană la gimnazul Ştefan cel Ma­re din Iaşi, va pleca în străinătate, pe timp de şase luni, în contul mi­nisterului, pentru audiarea de cursuri. D. P. Mihaleanu a fost numit su­plinitor al Catedrei de latină de la aceeaşi şcoală, în locul d-lui Pîrvan, numit agregat de Istorie la Bu­cureşti. □ Producţiuni muzicale şi teatrale vor avea loc la toate şcolile secun­dare din ţară, în ziua de 15 iunie. □ Soldaţii din garnizoana locală vor pleca Vineri dimineaţă pentru a face ma­nevre, în împrejurimile Iaşilor şi nu se vor înapoia de­cît Sîmbătă seara. □ Un fenomen rar: ieri dimineaţă a nins la Moineşti. □ S-a reclamat contra jandarmilor rurali din Fîntînele (jud. Iaşi), că ar fi torturat pe mai mulţi locuitori. Cazul se cercetează de parchet. □ Pentru astă-seară, orele 8, sunt convocaţi, în locaşul Camerei de Co­merţ, sub preşidenţia d-lui G. D. Şerban, membrii Camerei de Meserii şi comite­­tetele tuturor corporaţiunilor din loca­litate, pentru a discuta asupra înfiinţă­­rei Băncei Meseriaşilor, ce se crede că pe la finele lunei acesteia va lua fiinţă. □ Duminică, 13 iunie, va avea loc punerea pietrei fundamentale la lucră­rile pentru restaurarea şi complectarea clădirilor „Maternităţii“. La serbare au fost invitaţi : actuali şi foşti deputaţi şi senatori ai Iaşului, foşti şi actuali primari, prefecţi şi foşti erori. Serviciul religios va fi oficiat de P. S. S. Nicodem Munteanu, iar darea de seamă a lucrărei o va face de e for­te­­nescu. □l Comuna Iaşi a varsat şi anul a­­cesta suma de 93.000 lei, subvenţie pen­tru serviciul de pompieri. Dacă in cursul anului, comuna îşi va organiza un serviciu propriu, subven­ţia ’i va fi restituită. □ Politice.—­Pe ziua de astăzi, sena­torii şi deputaţii de Fălciu au fost che­maţi la Bucureşti de d. Ionel I. Bră­­teanu pentru a mijloci o impacare. La Huşi sunt 3 tabere în luptă: ve­chii liberali, grupaţi in jurul d-lui N. Cişman, la care s’au alăturat d-nii Iri­­mia Gheorghiu şi Leonida Constantin , iar ca suprafaţă la centru şi-au asociat fie d. D. A. Teodor, secretarul general a ministerul de instrucţie. Cu această grupă merge pentru moment prefectul Gh. Corbescu şi deci urmează a avea asentimentul şi al primului ministru. Se prevede că d. Ionel Brăteanu va da diriguirea politicei liberale la Făl­­ciu, în formă, d lui Irimia Gheorghiu, în fond insă tot d-lui N. Cişman, el fi­ind şi răminind marele elector la Făl­cii. Cum însă şi d. Cişman e trecut de 70 de ani,, iar Irimia Gheorghiu e de 45 de ani, probabil că prin d. Irimia Gheorghiu se va da direcţiunea electivă d-lui D. A. Teodoru, care se bucură de avantajul că este element nou in poli­tica Fălciului, e fiu al Huşilor şi are suprafaţa de fost inspector general. In centralizarea acestei acţiuni poli­tice în jurul grupului Gheorghiu—Ciş­man—Teodor, vin în ajutor următoa­rele 2 lovituri: Prefectul Gh. Corbescu, motivat de faptul că d-nii C. Dinescu, directorul prefecturei şi Gh. Teodoru, poliţaiul o­­raşului, au trecut peste ordinele sale de a nu se duce la Bucureşti, la întruni­rea de la 30 Maiu, şi au ascultat mai mult de dr. N. Lupu, fostul prefect, în jurul căruia au făcut cerc un mod de­monstrativ cu toţi primarii şi adminis­tratorii de plasă, luînd masa de o parte de celelalte 2 tabere—zilele acestea pre­fectul le-a cerut demisiile. Cu toate văicărelele şi ale unuia şi ale altuia, demisiile au fost primite şi deci prin demiterea lor se aduce o spăr­tură la rindurile generoşilor de la Făl­ciu, de­oare­ce atît Dinescu, cît şi Teo­dor, dr. Lapteş, Hobincu, Panaitescu şi alţii erau mina dreaptă a dr. N. Lupu. Altă lovitură e cu Primăria. Se zice că prefectul Gh. Corbescu a cerut de­misia primarului Dobreanu. Lucrul insă stă aşa : grupa Dobreanu-Munteanu-Riş­­canu cere pentru dinşii prefectura pen­tru dr. I. Munteanu. In acest caz d. Dobru Dobreanu se va demite de la Pri­mărie, nu pentru a da loc d-lui Ben­­dorf sau altui Cişmănist, ci pentru a se provoca alte alegeri pentru comună. Prefectura însă nu se va da dr. I. Munteanu, iar de alegeri n’au ce să face acum, cînd au alegeri de judeţ în luna August, la care alegeri ambele opoziţii, conservatoare vor lupta cu înverşunare, intru cît fostul consiliu judeţian disol­­vat era conservator. Deci lucrurile la Huşi în loc de a se limpezi se încurcă şi nu se ştie ce va aduce ziua de mine. □ D. colonel Călinescu, comandantul regimentului 7 roşiori, va pleca Vineri seara la Galaţi, pentru a lua parte în comisiunea care urmează a judeca pe lo­cotenentul loanid din regimentul 10 ro­şiori, chemat înaintea consiliului de re­formă. □ Aeu­­zi 10 iunie se va judeca în­­naintea secţiilor unite ale înaltei Curţi de Casaţie procesul jurămtntului „More Judaico“. Rabinii iaşanî, condamnaţi în diferite rînduri la amenzi, pentru refuz de serviciu vor fi asistaţi de d­nii C. C. Arion şi C. Disescu. □ Ziarele colectiviste, ca să dove­dească dreptatea d-lui Stelian în cazul Bălăşescu, subliniază faptul că avizul de permutare, consiliul superior l-a dat cu unanimitate. Această subliniare entuziastă se pu­blică pentru profani, de­oare­ce legea prevede că opiniile separate nu se ad­mit şi minoritatea este datoare să se ralieze cu majoritatea. Poate afirma d. Stelian că n’a fost şi o minoritate defavorabilă prefectului de Tuto­va ? □ D. Stelian a chemat la Bucureşti pe d. G. L. Dimitriu, preşedintele trib. Suceava căruia i a propus să consimtă OPINIA ULTIM­­­A IO ORA Bucureşti 9 Iunie Sanatatea Reginei Bucureşti.—M. S. împăratul Austriei s’a interesat foarte de aproape de sta­rea sănătăţei Reginei Romîniei. Regele şi Regina au plecat astăzi la Sinaia. Dreptul Bas­arabian Bucureşti.—Din Odessa se comunică: Senatul universitar al Odessei şi con­siliul facultăţei de drept au hotărît să introducă la cursuri şi dreptul Barara­­bean (condica lui Donici). Delta Dunărei Bucureşti.—Delta Dunării s’a revăr­sat inundînd localităţile din apropriere. Condemnare la moarte Cernăuţi. — Curtea cu juri de aci a condemnat la moarte pe Ivan Veiko care a ucis pe comerciantul D. Renner. Sinucidere București.—Un tînăr N. Paraschi­­vescu a fost găsit sinucis într’o alee din șosea. N’a lasat nici o lămurire. Zapada în timpul verei București.—Din Bușteni se comu­nică : ieri noaptea a nins aci. Sălbătăcia de la Pireu București. — In cercuri politice se afirmă că Regele George al Greciei ar fi făcut să parvie un răspuns M. S. Regelui Romîniei în chestia pirateriei de la Pireu. In acel răspuns M. S. Regele își exprimă regretul pentru cele întîm­­plate și arată, că el nu este întru nimic vinovat, întru cît el singur a avut, în ultimul timp, să suferă multe lovituri de la supuşii săi. Cutremur Belgrad. — Un mare cutremur de pă­­mtnt s’a simţit azi în direcţia Sud est, de o durată de 15 minute. Pe valea Moraviei s’a deslănţuit apoi o ploaie torenţială, timp de 2 ore, care a distrus multe recolte. Plecare Sofia. — Regele, Regina şi miniştrii Malinoff, Papricoff şi Monchannof, pre­cum şi şeful statului major Fitscheff cu suita, pleacă astă seară spre Paris. Imparatul Germ­a »1 Berlin. — împăratul a viz. t jt. i i o­­rele 5 după amiază pe d. Betl ml­­ol­­veg. împăratul are intenţiunea t­a..... îl d ca mîine la Atona. Incăerare , Cernăuţi.—Intre studenţi ruteni—­ruşi şi studenţi romîni a avut loc ieri seara o sîngeroasă Incăerare, provocată de ru­teni. Sunt mulţi gravi răniţi dintr’o parte şi cealaltă. Arestare senzaţională Bucureşti.—La frontiera austro-rusă Noua Suliţă a fost arestat consilierul imperial rus Gh. Tolkoff, acuzat de spio­naj. Convenţie Cetinge.—Azi au avut loc între minis­trul afacerilor streine şi însercinatul de afaceri al Angliei schimbarea ratificaţiu­­nelor convenţiei de Comerţ Anglo—mun­tenegrean. Incendia Mohilew.—Un incendiu a distrus ac! peste 300 case. FrancezIi şi Bulgari Paris.—Ziarul „Le Siècle“ publică un articol prin care salută în mod simpa­tic pe regele Ferdinand al Bulgariei ale căruia dispoziţiuni sunt apreciate de gu­vernul francez care va vedea cu plă­cere desvoltarea raporturilor financiare cu Bulgaria. Relaţiunile politice între franţa şi Bulgaria nu pot fi de­cit ex­celente mai ales dacă diplomaţia fran­ceză va şti a se abţine. Congres Internaţional Londra.—Al patrulea congres interna­ţional al camerilor de comerț a fost inau­gurat de către ministrul de comerț d. Buxton. Inmormîntarea victimelor de pe „Pluviose“ Calais.—Inmormîntarea vîctemelor de Per submarinul „Pluviose“ a fost hotă­­rîtă pe mîine la ora 12. Societatea filantropică „STEAUA“ Școala primari iiraelifa-raalii DE FETE D-nele şi d-nii membrii ai acestei so­cietăţi sunt rugaţi a lua parte la cere­monia înmormîntărei regretatului SIMON ORNSTEIN Membru fondator al Societăţei care va avea loc mine Joi, 10 Iunie, o­­rele 2 d. a. Cortegiul va pleca de la locuinţa de­functului, strada Sf. Nicolae 21 spre ci­mitirul Păcurari. Președinte, Jacques Leibovici Secretar. 47. Tivin­ ehrald. Doctor GR1G0RE BRAUER medic romín la KARLSBAD Casa „ Goldener Löwe“ Kaiserstrasse Telephon 701 Profesor special de Franceză, germană, latină, mate­matici, elevi de curs primar, secun­­dar, la domiciliul elevilor. V. Emil Profesor,Str. Sf. Theodor 36 Dr. H. BLUiM[IS»fFl¥~ medic primar al spitalului izraelit din — Botoşani — s’a stabilit pe tot timpul sezonului bă­ilor la KARLSBAD — Markt 3 Mohren — orele de consultaţiune: 7—9 şi de la 3-5 ANUNOIU Jockey-Club din Iaşi, voind să facă un hipodrom, tribune zidite şi graj­durile necesare pentru 40 cai, plătite cu amortisare, publică spre cunoş­tinţa d-lor antreprenori, spre a-şi îna­inta ofertele pînă la 15 iunie a. c. Pentru detalii a se adresa la Jockey Club, strada Carol. Comitetul JOCKEY-CLUB ANUNOIU Retrăgîndu-mă ca profesor de la Institutul „Humpel“, dispun de cîte­­va ore libere pentru a da secţiuni par­ticulare de violină şi Piano. E. Caudella Str. Neculai Gane, 18 Ani AL „OPINIEI“ —­ ­ Cereţi pretutindeni şi întrebuinţaţi ca APA DE MASA HIGIENICA — NUMAI — Apele Mineralizate SINTEZA — Aprobate de Direcţia generală a Serviciului Sanitar — PREPARATE DE Doctorul RATXANU Doctor In Chimie de la Universitatea din Geneva Fost Director al Labora­torului de Chimie al Comunei Iaşi Apele mineralizate „SINTEZA“ sunt preparate în mod ştiinţific cu apă sterilizată şi cu componentele chimice, riguros dosate, care se găsesc în apele minerale naturale. — Composiţia lor fiind constantă rivalizează în calitate cu apele de Vichy, Vittel, Giesshübler etc., şi constitue ast­fel ------------------SALVAR­E­A-------------— D-voastră contra boalelor infecţioase epidemice fiind în acelaş timp indis­pensabile ca apă de masă persoanelor ce suferă de guttă, artritism, nisip la rinichi sau beşică, acreală exagerată a stomacului, diabet etc. — SEDIUL FABRICEI STRADA ALEXANDRI No. 14 — — La cerere se expediază la domiciliu cu 20 bani flaconul de un litru. — — Preţul se Înţelege fără sticle, care se socotesc cu 30 bani bucata şi se primesc Înapoi. — Depozit la Magazinul de Coloniale ERMA­COV Piaţa Dnirei ______Se expediază contra ramburs în toată ţara­­U Decorare Berlin.—Rochsanzeiger anu:­ți, *’a acordat ordinul Vulturului rost r’_­ 4 111 locotenentului austroungar I­­­nil­­­si, atașat militar la Sofia. iatiaur.Sihai,v­ a fi permutat la trib. Tuto va. D. Dimitriu refuză să primească , dar va fi convins căci tot scandalul a fost nscenat pentru a da colectiviştilor un preşedinte la ordinele lor şi d. Dimitriu este un ideal în această privinţă. 3 Judiciare.—C. Ferariu şi alţi trei ndivizi din comuna Bălăuşeşti, judeţul Roman, aveau un tipar de fer cu aju­torul căruia, spuneau ei, pot topi mo­nede de aur şi de argint şi să facă din una mai multe. Au păcălit mulţime de săteni, pe cari­­au atras punîndu-i mai întăi să jure pe cruce, că nu vor destăinui secretul. Descoperiţi şi daţi judecăţei fură con­­demnaţi la cite un an închisoare.­­ Numitul A. I. Weinberg avea un birou clandestin de avocătură în Boto­şani. Dat judecăţei, el a fost condem­­nat la două luni închisoare. □ In aula Seminarului „Veniamin“ din localitate parintele Dinescu va vor­bi Duminecă, 13 c., ora 5 p. m. despre „Problema Răului“.­­ Recenta vizită a împăratului Franz Iosef în provinciile subjugate, a fost ci­nematografiată de un trimis special al casei Pathé-Fréres şi în astă-seară Mer­­curi aceste scene şi vederi se vor desfă­şura pe Priza Teatrului Pathé Fréres din grădina Bragadiru.­­Bătrinul mo­narh al imperiului vecin este perfect redat—ca nici­odată—şi-l vedem vizi­­tînd catedrala, parcurgînd cu automo­bilul străzile oraşului Serajevo etc.; de asemenea e minuţios redată defilarea elevilor , şi elevelor tuturor şcoalelor şi spectatorii vor putea observa entuzias­mul Împăratului la vederea acestei im­pozante defilări. Programul de astă-seară o cuprinde a­­poi: „Cînd părinţii nu sunt acasă“, doi copii de un talent superior — artişti în toată puterea cuvîntului — ţin ro­lurile principale în această gingaşă comedioară. — Hanul in creerii mun­ţilor o înscenare cinematografică în­­tr’un gen cu totul nou, apoi „Recu­noştinţa“ un epizod din revoluţia cea mare franceză. — Cîntăreţul Catalan, de asemenea un epizod eroic din glori­oasa Istorie a Franţei şi multe come­dii . D-na iubeşte flirtul, scene co­­mico-sportive de moravuri pariziane,— Un câne de ocazie,—Maistrul jocului Ide popiei,—Un servitor model etc., piese teatrale şi alte sunete reuşite sunt cu­prinse în programul de astă-seară Mercuri 9 Iunie la cinematograful Pa­thé Fréres din grădina Bragadiru. Mîine Joi program nou cu Pathé- Journal (număr nou). In fie­care Luni și Joi program nou și în fie­care Duminecă matineu la Circul Sidoli (4 ore). SWA8BB«a(«S3»reft­’n­ Discuţie în Cameră Paris. — Camera discută interpelări. D. Turmer, radical-socialist cere ca le­gile uvriere să fie întinse şi asupra mun­citorilor rurali. D. Augagneur, socialist independent constată că cu toată pros­peritatea economică, situaţia financiară a ţărei, nu e satisfăcătoare. D sa pre­conizează stabilirea de monopoluri. D. Deschanes, republican din stingă, cere a se pune la ordinea zilei reforma ad­ministrativă și judiciară. Deces Principesa Fiodora de Seleswig-Hols­­tein, sora mai mică a împărătesei Ger­maniei a murit azi dimineață la Keersos­­bach, din cauza unei slăbiciuni a inimei.

Next