Opinia, iunie 1910 (Anul 7, nr. 1027-1049)

1910-06-11 / nr. 1035

Debitul Fermelor Bota şi lr. Handlestii Strada de Sus No. 189 (lîngă Piata Sf. Spiridon) Se găsesc în fie­care zi, proaspete şi ele cea mai bună calitate: Lapte nesmîntînit „ bătut Smintînă dulce Unt pentru care are locul normal sub soare şi dreptul la existenţă, dar făcîndu-se din el sin­gura preocupare, e un semn de degene­rescenţă, de depravare, preocupa , dar mai Acestea sunt chestiile care neîncetat pe bâtrînul savant presus de cît toate e chestia sexuală care a studiat-o foarte mult şi a scris mult despre ea, provocînd chiar şi răspun­surile cetitorilor. A ţinut conferinţe în acest sens luptînd pentru a răspîndi i­­dei mai juste asupra relaţiilor dintre bărbaţi şi femei. In broşura sa „La Morale sexuelle se ocupă mai întăi de Morala socială şi de sentimentul datoriei în general. El zice că sentimentul datoriei este o dispoziţie naturală, e născut în om, e o combinare individuală a puterilor e­­reditare a ascendenţilor noştri. Această dispoziţie nu se cîştigă prin educaţie , dar se poate desvolta prin exerciţiu sau atrofia prin neglijare. Dar acest sentiment al datoriei va­riază enorm pănă chiar a se transfor­ma şi în contrar, ceea ce face ca Mo­rala socială să nu fie de­cit relativă. Această schimbare se datoreşte transfor­­m­ismului şi ştiinţelor naturale. Pămîntul e mic şi relaţiile umane vor fi mai mari şi mai uşoare; uniu­nea oamenilor cultivaţi, pentru o sin­gură umanitate cultivată est inevitabilă. Etica trebue neaparat, să fie dirigu­ită spre acest ideal. Pentru viitor mo­rala va ajunge la un sentiment social într’adevăr omenesc; morala va fi so­cială. Sentimentul social va trebui nu numai să învingă egoismul dar încă și exclusivismul simpatiilor individuale, căci astă­zi multe din familii nu sunt de­cît cuiburi de briganzi ; patriotismul implică răsboiul; asociaţiile chiar şi cele care au cel mai nobil scop dege­nerează uşor în şurubării de interes. Intre datoriile noastre insă, sunt mai multe grade, care de multe ori vin în conflict unele cu altele. Sunt datorii către sine care servesc a ridica valoa­rea socială a eului. Sunt şi datorii că­tre familia şi cei care ne înconjoară precum şi datorii către umanitatea ac­tuală cit şi cea viitoare. Cultura şi şti­inţa de care ne bucurăm străbunilor, cari au muncit şi-au văr­sat sîngele şi au suferit martiriul ade­sea. Şi cea mai nobilă datorie a noastra este de a prepara succesorilor noştri o viaţă mai înaltă, mai fericită şi mai demnă. Aşa că Morala raţională trebue să subordoneze binele unuia, binelui tuturor. Principiul omului lipsit de prejude­căţi dotat cu un simţ moral social va va fi următorul: „înainte de orice să nu strici nimănui; apoi aţi educa per­sonalitatea pentru binele social la ma­ximul posibil, şi a te face folositor, cu­ mai mult cu putinţă umanităţei Şi din acest principiu Forei scoate porunca următoare a eticei sexuale „Trebue, ca prin apetitul tău sexual prin răspîndirea lui în tot sufletul tău şi mai ales prin toate actele tale sexu­ale, să nu strici nici unei fiinţe uma­ne; trebue, din potrivă, să cauţi a ri­dica din toate puterile tale valoarea lor prezintă şi viitoare. El se revoltă asupra obiceiurilor „i­­pocrite pănă la desgust“ care susţin dreptul celui mai tare şi abuzurile cele mai rele sub falsa mască a moralei. E­­xaminînd lucrrurile mai de aproape se găseşte că mai curînd, consecinţele şi derivatele instinctului sexual aduc con-­ flictele cu Morala şi nu instinctul în­suşi. Concluzia cercetărilor numeroase ce le-a făcut Forele este că­­ e moral tot ceea ce produce fericire şi mulţu­mire umanităţei, iar imoral e ceea ce strică omenirei. In privinţa ideilor din domeniul se­xual Forei nu admite în totul pe Tolstoi şi cine cunoaşte, ideile marelui filosof credem că dă dreptate moralistului el­veţian. Maria C. Buţareana. parte, Mikszáth a zis oaspeţilor care­­ serbătoreau : „Irinapoiaţi-vă la căminurile voastre cu convingerea că aţi văzut un om fericit“. A avut însă numai o moarte fericită, căci s’a văzut adorat de o ţară întreagă în culmea gloriei. Sfirşitul i-a venit în momentul cel mai norocos, ca o apoteoză în literatura ungurească Mikszáth ocupă locul dintăiu, alături de Jókai. Cu o fan­­tazie mai puţin avîntată de cît a aces­tuia, îl întrece mult în observeţiile spi­rituale, în umorul sănătos cu care zu­grăveşte comicul vieţei de provincie. A trăit, şi a muncit mai cu seamă, în gazetă pînă şi-a impus faima d® mare scriitor. Scrisorile lui au fost traduse mai în toate limbele culturale. In romi­­neşte s’a tradus o schiţă : „Umbrela Sfîntului Petru“. Zilele aceste pictorul suedez Bruno Iljefors şi-a serbat jubileul de 50 de ani de la naştere. E uitul din cei mai mari zugrăvitori de animale. Pe vremuri Academia din Stockholm îl dase afară din cauza „lipsei de talent“. Acum a­ost serbătorit de toată Suedia. * La Basel, în Sviţera, se ţine actual­mente o expoziţie de artă ţărănească a tuturor popoarelor europene. In deosebi e bine reprezentată arta ţăranilor elve­­ieni în toate îndeletnicirile. Se crede că obiectele expuse vor servi unui muzeu special ce urmează a se înfiinţa. * In galeria Carfax din Londra se află expus tabloul lui Rembandt: „Călăreţul poton“, în așteptare ca să fie transpor­tat în America unde a fost cumpărat— se zice—cu 1.400,000 lei ! * Cîntăreața Charles Cahier de la Ope­ra din Viena a fost decorată de guver­nul francez cu „Palmes d’officier d’Acca­­démie“ pentru propagarea muzicei fran­ceze în străinătate.* La München s’a reluat o veche o­peră a lui Richard Wagner „Feele“d­in „Ordinea“ de astăzi „Scrisorile din rul unor aventuri—Indiscretului gazetă­reşti—Ei şi ela—O generaţie de elevi Suflet şi fizic—O iniţiativă necesară Cultul brutalităţii —Ce se discută în aulă—Jubileul universitar universal—En­tuziaşti şi sceptici—Ce vom arata străi­­nilor—Din mizeriile Iaşului—Suntem ne­pregătiţi—„Salvarea“ bine venită. * Maxim Gorki a înştiinţat pe editorul său din Berlin, Ladyşnikov, că pe lîngă trama pe care a terminat o — și despre care s’a vorbit la timp —a mai scris și un vodevil. In zisa editură vor apărea amîndouă lucrările. # Cunoscutul dramaturg Frank Wedekind, care odinioară a debutat la Berlin ca ac­tor fără noroc a scris o lucrare asupra „artei dramatice“. Dată fiind faima lui de scriitor şi psiholog, noua lucrare gă­seşte multă curiozitate. « O Psaltire şi un Evangheliar al Mitro­politului Varlaam din Moldova, de supt V. Lupul. In urma confruntării ce a făcut d. Gh Ghibănescu a manuscriptului­­ sale de Psaltire, scris de uricarul Apostol Te­cuci câtră 1663, şi a Evangheliarulu lui Contăş logofătul (1653), cu manus­criptele de la Academia Romînă (No. 170, şi 296) reiese că ambele aceste texte sînt traduceri de ale Mitropolitului Var­laam, dar pe care n’a avut parte să le tipărească. Dovedirea acestor fapte de cea mai mare însemnătate literară pentru Moldova în secol, al XVII, o va face d. Ghibă­­nescu într’un studiu, ca a întreprins să publice în Arhiva din Iaşi. INFORMAŢII . Iarăşi „colectară Providenţa“ a avut norocul să împartă clienţilor săi premiul de 40.000 lei de la clasa I a, de la tragerea de astă­zi în plus cîștigul de 2000 lei, care fac împreună 42.000 lei, pe No. 31726 a loteriei re­gatului român. E intr’adevăr fenomenal norocul a­­cestei colectori.­­ D. dr. N. Hortolomei, care fusese însumat ca medic ajutor la spitalul mili­tar, a fost avansat la gradul de medic sub­locotinent în regimentul 33 infante­rie Tulcea. □ Un mare faliment la București — Ziarele din Capitală ne aduc vestea că negustorul­­ Stark de acolo a dat fa­liment al cărui pasiv atinge cifra uriașă de 1.200 000 lei. Falitul a fost arestat, de­oarece s’a constatat fraudă. De fapt falimentul acesta a fost pre­gătit de Stark de multă vreme, căci­­ încă în aducerea aminte a tuturor că falitul a înscenat acum două luni un furt cu un unchiu al său. □ D. Rîşcanu, inginer al cassei Sf Spiridon, a plecat în Bucovina, spre a lua parte la lucrările de limitare a gra­niţei austro-romîne, pe teritoriul mo­şiei Sănăuţi proprietatea Epitropiei. □ Astă­zi s-au terminat examenele de fine de an la conservatorul de mu­zică şi declamaţie din localitate. Duminică va avea loc producţia de fine de an. □ Consistoriul spiritual al Mitropo­liei se va întruni, cu începere de mîine pănă la 19 Iunie, spre a judeca mai multe procese. □ D. G. Panu a publicat o nouă o­­peră : „o încercare de mistificare isto- t rică, sau cartea d lui R. Rossetti „Pă­mîntul, Sătenii şi stăpînii“. (Bucureşti, 1910, preţul 250). Asupra cărţei d-lui Panu se va reveni pe larg în ziar. □ Starea sănătăţei d-lui P. Poni, pre­şedintele consiliului agricol superior, s’a ameliorat. □ Măsurile de represiune contra gre­cilor vor fi publicate in „Monitorul o­­ficial“ de mîine. □ Consiliul profesoral al facultaţei I de litere a fost convocat pentru astă­zi , ora 5 p. m., spre a fixa zilele de exa- I men.­­ Colegiul universitar din Iaşi a ex- Stieinf Aba ■Eon«’ TEtf-nülfti,­ Tá’rfe’Tifti Icut dar facultăţei juridice bogata bi- I bliotecă a regretatului ei soţ, G. Kern- I bach. I Oi Onorabilul Public este rugat să I bine voiască a visita expoziţia lucruri I lor şi Desemnelor lucrate de elevele I şcoalei Profesionale de fete Sf. Sava, I care expoziţie în obiecte de lengerie, I Croitorie, Flori şi Ţesetorie expoziţie I ce va fi deschisă Duminică 13 a. c. şi I Luni 14 a. c. oarele 1—6 p. m. ; şi să I asiste la serbarea cetirei notelor, ser- I bare ce va avea lor Marţi 15 a. c. ora I 9 a. m. — Un revizor căpchiu—E vorba tot I de revizorul şcolar de Fălciu, d. D. I Dimitriu, coada de topor a liberalilor. I A prins în dragoste pe N. Mocanu, cel leu boclucul de la Avereşti şi-i joacă I după cum i se cîntă. De­şi îşi alesese I şi şcoala de la Bohotin să examineze I absolvenţii, iar a făcut bine de a dor- I mit şi N. Moanu şi-a ascultat singur I băeţii, i-a pomovat pe toţi, deşi se ştie I de toţi, că di mai neglijent de cent­ru-I ral e tocma Mocanu. RevizoruDimitriu a mers mai de- I parte , nu s sfieşte a întreba pe învă-NI­ţător de e­rieten cu Mocanu sau ba ; 11 asta e ferm de a şti dacă este liberal­­ sau conservor-democrat; bieţii învă­­­­ţători văzîmtrîmtoarea răspund : „cum , nu, d­­e retor, sunt prieten cu Mo­canu, m­am­ de a se mocăni ; da, da, sunt prietii ne vedem foarte des, da, ne vedem“.— „Dar cărţi i ai cumpă­rat lui Moiu ?“ — „Cum nu,d-le Re­vizor, am «upărat; cum să nu cum­păr, cînd s­t aşa de interesante; in­teresante, de Revizor“. — Ştii că ai elevi buni, şi ai d-tale vor trece ; bra­vo, d-le înţător. Aşa se fs examenele de absolvire la Fălciu. Iarnde învăţătorul nu e prie­ten cu Moiu, vai de pielea lui ; îi prezintă ca ; revizorul scrie la con­dică că n’i caete ; răspund elevii, re­vizorul puinotă rea ; nu ţine seamă nici ca cuie activitatea elevilor, din cursul anu. Facem dr de toate acestea pentru a le utiliza vreme, contra celor ce azi îşi bat: de şcoală şi de dăscălii ei. □ Minutul finanţelor a pus în cir­culaţie, cu opere de azi, monedele de argint de fi, 1 leu şi 50 bani, pe care a fost auzat a le bate prin legea sancţionaţi! drecetul regal No. 1.069, din 24 Ms 1909, şi că toate castele publice aut autorizate să dea şi să primească plăţi noela monede. Monedee 2 lei poartă pe avers e­­figia Maicii Sale Regelui şi pe măr­gini cu vinu­l Carol I Rege al Româ­niei“; pe revers, în mijloc, reprezintă o tînără ţărancă cu furca în briu, păşind pe un lan cu snopi de gria; la dreapta cuvintele: „2 lei“ şi milesimul „1910“; a strigă cuvîntul .România“. Monedele de 1 leu poartă aceleaşi e­­figii şi inscripţii, afară de cuvîntul 2 lei, care este înlocuit cu cuvîntul „un leu“. Monedele de 50 bani poartă pe avers aceiaşi efigie şi inscripţie ca şi monedele de 2 lei şi 1 leu, pe revers în mijloc coroana regală şi o ramură bogată de oliv, iar pe margine cuvintele: „Româ­nia, 50 bani, 1910“. □ Azi cu trenul de 12, o comisiune din partea societăţei de gimnastică, sport şi muzică, compusă din d-nii: V. Teodo­­reanu, M. Viorescu, Em. Stratan, d . Stihi, D. Brudea şi T. Berescu, au plecat la Ungheni, în vederea serbărilor ce le va organiza societatea acolo, la 27 Iunie. □ Coloniile şcolare. —­eri la ora 5 după amiază a avut loc întrunirea comi­tetului societăţei „Colonia şcolară“ sub preşedinţia d-lui P. Fîntînariu. S’a luat mai multe hotărîri pentru ma­rea serbare ce se va da în seara de 19 Iunie în grădina Copou, în folosul socie­­tăţei. S’a hotărît a se interveni pe lîngă dis­tinsele doamne ce fac parte din comitetul ocietăţei, pentru a da bine­voitorul con­curs în reuşita serbărei. O nouă întrunire a întregului comitet s a hotărît a se ţine Sîmbâtă, cînd se va hotărî programul definitiv al marei serbări de la Copou. Dl. Gh. Nedelcu, profesor de desemn la gimnaziul Alexandru cel Bun, a bine­voit a oferi societăţei „Colonia şcolară“ un prea frumos tablou pictat de d-sa, în culori de efect pentru loteria de tablouri ce se organizează de comitetul societăţei . Se organizează un bazar de caritate pentru desfacerea frumoaselor obiecte lucrate în folosul coloniilor şcolare. Bazarul va fi deschis în seara de 19 iunie la grădina Copou. □ Situaţie şcolară —Asară profesorii şcoalei normale „Vasile Lupul“ sau a­­dunat în conferinţă şcolară pentru a face situaţia de fine de an, cursurile încetind în sara zilei de 9 iunie. Iată care e situaţia şcoalei la finele anului şcolar 1909—1910. Elevi înscrişi 312 şi anume 57 el. I A 55 el. I B, 60 el. II, 41 el. 111, 46 el. IV 31 el. V, 22 el. VI. Promovaţi 282 elevi şi anume 45 el A, 49 el. I B, 54 el. 11, 36 el. 111, 46 cl. IV, 30 cl. V, 22 absolvenţi ai clasei a VI, care trec examenul de capacitate, numărul elevilor neprezentaţi la ŞCOEJISL ţi rcunfi ut tuieul mngului c­u­ procentul promovaţilor la restul de 303 elevi e de 93%­Repetenţi s-au declarat următorii elevi: Cucu Gh., Ionescu C. Ion, Stamate M., Salariu C., Zărneanu P., Naforniţă M., Patrichi Nec., Săvescu Alex., Suceveanu Nic., Lăzărescu Ion. Corijenţi s-au declarat următorii elevi: Amariei Toader, Cămpeanu Ion, Climescu Ion, Luca Anton, Rugină Nicolae, Ono­­frei Constantin. Eliminaţi după regulament s-au decla­rat următorii elevi din clasa I: Jora Ilie,­opovici C., Pleşescu Mih., Stoica V., Stupcanu V. şi Lipciuc Gheorghe. „ Casa şcoalelor a făcut cunoscut revizoratului şcolar că, începînd de la 4 iulie se va deschide la azilul „Elena Doamna“, un curs de lucru manual. Specialităţile care se vor preda vor fi esăturile, sericicultura, bucătăria şi me­dicina populară. In acest scop, cere ca să trimeată pentru a preda aceste cursuri, patru învăţătoare titulare din judeţul Işi. □ Se comunică prefecturei judeţului că alaltăeri noaptea o ploaie însoţită de grindină, a cauzat mari stricăciuni semănăturilor de pe moşiile Cucuteni şi Cîrjoaia, distrugînd mai bine de 300 hectare. □ Pe ziua de eri, soldaţii din contin­gentele 1903 şi 1905 care fuseseră con­centraţi pentru 20 de zile instrucţie, au fost desconcentraţi. Cu începere de azi a fost chemată a doua serie. □ Astă­zi s-a oficiat, cu o deosebită pompă, hramul bisericei Nicoliţă, din Tataraşi. Corul mitropolitan a acompaniat ser­viciul liturgic. A urmat apoi o mică recepţie la păr. C. Dinescu, parohul bisericei. □ Haret va sosi mâine în Iaşi. Va fi însoţit de d. Jean Demetrescu, şeful său de cabinet. □ Miniştrii Haret şi Costinescu vor răm­nea în ţară pe tot timpul vacanţei. SPECTACOLE □ Astăzi joi 10 iunie, reprezenta­ţie dată de cinematograful Gaumont în scop de binefacere, cu următorul program: Cristof Columb (film de artă), apoi o vinătoare de toamnă, după natură. Dan­suri moderne în colori, după natură, şi alte numeroase piese, sportive, umoris­tice, instructive, în plin aer, etc. In curînd, Fiul pădurilor, mare dramă de scriitorul german Halm, jucată de cei mai renumiţi artişti din Paris şi care a fost reprezentată pe scena Teatrului de aici de d-na Bârsescu şi D. Leonescu. Beneficiul duetului italian „Les Amelias“. DIVERSE — In vederea sezonului de vară, sta­ţiunile climaterice urmînd a fi vizitate de multă lume, ministerul de interne a trimis o circulară prefecturei judeţu­lui prin care-i atrage atenţiunea de a da ordin staţiunilor climaterice din ju­deţ, ca să se conformeze dispoziţiunilor p­opriice ru­ipi­t în generală a servi­ciului sanitar, pentru a se preveni ori­ce epidemii. — In satul Poiana Lungă a încetat subit din viaţă, bătrînul loan Matei, în etate de 97 ani. — In comuna Ţuţora, s’a ivit prin­tre vitele locuitorilor, epizotia de febră aftoasă. L.B litru 0.25 0.40 2. 60 kgr.4. 50 wu­czz-SUinl&-­Slzl­ Mikszáth.—A murit zilele aceste cel mai mare poet contiporan al Ungurilor, tocmai cînd atinsese apogeul marirei. Sunt abia cîteva săptamîni de cînd şi-a serbat jubileul de 40 de ani ca scrii­tor fiind slăvit în mod deosebit de înăl­ţător. Toate societăţile culturale ale Ungurilor i-au prezentat omagiile, i s’ai dat decoraţii, titluri academice „honorit causa“ şi i s’a cumpărat, ca dar din partea naţiunei ungureşti o moşie în val­­oare de peste 200.000 de franci- Satu­lui natal, obscurul sat din nordul Tran­silvaniei, s’a numit după numele lui Mikszáthfalva“. Copleşit de atîtea manifestări de sim ___-------------------------------------­ I * STRUNA ZILEI MODERNISM... • ...Din cauza acestei lipse de prevedere peştele a de- ' venit la noi un articol de lux. V­ 1. Radu „Opinia“ Profesor de economie Era dator de mult să ştie c’articolul aceşti: „­peşte“ Nu numai la bucătărie Se cere mult şi se... scumpeşte. □ Cin© are necesitate de lemne de con­strucţie, sau orice alte articole de lemn să se adreseze la Fabrica „Fortuna , Iaşi str. Moţoc. OPINIA Băile OGLINZI 3 kilom, de la tîrgu Neamţ, 50°­o reducere prin gara Paşcani Sesiunea de la 1 Iunie la 1 Septembrie Staţiune climaterică de primul rang, situată în munţii Neamţu­lui, la o altitudine de 500 metri de­asupra nivelului mărei, de unde domină toată regiunea înconjurătoare, ferită de curenţi, înconjurată fiind din 3 părţi cu o pădure seculară şi un parc splendid. Clima temperată, aerul curat şi hygienic de aci, unite cu pozi­­ţiunea sa pitorească, îi dă coloritul şi farmecul încîntător al naturei bine­făcătoare. Băile Saline de aci sunt din cele mai concentrate şi rivalizază cu băile similare din Hall, Ischl, Reichenhall etc. Cabinele de Baie şi H­oroterapie instalate în modul cel mai hi­­gienic şi modern, sunt toate în faianţă. Băile au efect miraculos asupra Rheumatismul, scrophylosei, lim­­fatismul, clofo­anemie, debilitate, rachitism, ischias, parai­isii, neurastenie, sifilis, boale pe piele, boala de de copii şi de femei, tencorea, metrită, peri şi paramatritele, fibrome, sterilitate, etc. Un pavilion modern pentru inudaţie cu apă minerală, esenţă de brad şi diverse substanţe medicamentoase apropriate. Hotel şi Restaurant excelent . O Orchestră din cele mai bune amu­­zează publicul.— Masa, table d’ete 4.50 lei pe zi de persoană, inclusiv cafeaua cu lapte , copii pînă la 10 ani, 3 lei pe zi. Pentru distracţiuni s’a rădicat pentru sezonul curent o clădire grandioasă, prevăzută cu săli de dans, biliard, de lectură, săli pen­tru diferite jocuri, casino şi bufet deosebit. Eftin şi Folositor Pentru persoanele ce nu se pot deplasa, recomandăm Sftrea ex­trasă, din apele minarale de Oglinzi, care, din cauză că e mult intro­dusă, ne-a pus în plăcuta posiţiune, a scădea preţul unei cutii de 2 kile de la lei 1­50 la 1‘20. Sarea minerală de oglinzi se află depusă spre vînzare, în Bucu­reşti , la farmacia d-lui Stoenescu, şi Centrala în Iaşi la farmacia Fabini şi în Tg. la Adiţia Băilor. Serviciul medical este încredinţat d-lui Profesor Universitar Dr. V. Bejan, medic şef al ma­ternităţei din Iaşi, care va face şi opera- I­ţiunile cerute, asistat de d-na Dr. I. Rosenfeld. Persoanele cari nu vor să stea la Oglinzi, găsesc în Trg. Neamţ numeroase locuinţi confortabile şi eftine, cu sau fără menaj şi cari se­ vor transporta la băi cu tramcarele administraţiei la fiecare 15 minute. Pentru ori­ce informaţiuni, a se adresa de pe acuma la subscrişii în Trg. Neamţ. Exploatatorii băilor Oglinzi: Rudolf Fritz & Dr. J. Rosenfeld.

Next