Opinia, iulie 1910 (Anul 7, nr. 1050-1075)
1910-07-22 / nr. 1067
pămîntul lor pietros nu le putea da. Profesorul Paul Guiraud are asupra acestei chestiuni o pagină foarte interesantă, pe care o voi reproduce în întregime, căci ea ne va face să înţelegem atît civilizaţia greacă cît mai cu seamă pe cea romană. „Problema subsistenţei — scrie Guiraud4) — are pretutindeni o însemnătate de căpetenie şi nu e deci de mirare ca ea să fi preocupat spiritele şi la Atena. Atica aducea din afară o bună parte din griul pe care-l consuma ; ea era deci interesată ca să-şi asigure drumurile către locurile unde el era mai îmbelşugat şi anume drumurile regiunei Bosforului-Cimerian, care corespundea cu Rusia meridională de azi. Din această pricină Perieie a avut grija să așeze acolo garnizoane ateniene, în diferite puncte întărite. După războiul Peloponezului aceste posturi îndepărtate au fost părăsite, dar de atunci politica statornică a Atenei a fost de a întreţine relaţiunile cele mai prieteneşti cu stăpînitorii ţării. Cunoaştem un şir întreg de decrete, date în onoarea suveranilor Bosforului ; ele sunt atîtea dovezi de preţul ce se punea pe alianţa lor. Dar chestia era de a nu rămînea numai în bune relaţiuni cu debuşeurile, trebuia ca şi drumurile dintre Pireu şi porturile ţărilor agricole să rămînă totdeauna libere. Niciodată Englezii n’au supraveghiat cu atîta gelozie drumurile către Indii ca Atenienii pe cele către Bosfor. Existau trecători cari trebuiau supravegheate, cele mai de seamă erau cele două strîmtori, care leagă Marea Egee cu Pontul Euxin. Pe vremea eghemoniei lor maritime, Atenienii s’au grăbit să alipească autorităţii lor oraşul Bizanţ, ba ceva mai mult, ei au trimis în Helespont comandanţi militari, însoţiţi fără îndoială de trupe şi de-o escadră, pentru a-i face poliţia. In fine, Cherdonesa Traciei era în întregime o colonie a Atenei, în legături permanente cu metropola. (va urma) St. Antim i)Etudefs écnnomiques sur Vantiquité, p. 9—10 CUVÎNTARE Rostită la întrunirea partidului Conservator-democrat din Huşi, Duminică 11 Iulie a c. de către d. ŞTEFAN FILON învăţător Domnule Preşedinte, Domnilor, întrunirea de astăzi este foarte însemnată pentru toţi membrii partidului conservator-democrat fără deosebire. Aceasta au spus-o toţi vorbitorii dinaintea mea. Pentru noi însă, cei din pătura rurală, este nemăsurat de însemnată, iar ziua de azi va rămîne pentru noi, o zi mare. Şi cum să nu fie însemnată această întrunire, cînd pînă acum această pătură rurală nu era chemată la nimic ? Şi cum să nu rămînă mare această zi pentru noi, cînd după o nesocotire a drepturilor noastre cetăţeneşti, de atîta amar de vreme, ne vedem azi fâcînd parte din partidul de sub şefia celui mai mare om ce-l are ţara noastră, iar la Huşul nostru uitat de toţi, să avem ca preşedinte pe un fost şi viitor sfetnic al tronului. Parcă nu ne vine să credem, ce ne văd ochii. Şi totuşi e realitate. Până ieri deputaţii pentru noi ţăranii ni se trimeteau prin poştă, să-i alegem fără să-i vedem, fără să ne vadă. Aceştia apoi au croit legile, cu care ne administram, întocmai ca cismarul care face cisme unui muşteriu, pe care nu l’a văzut niciodată şi nu i-a luat măsură pe picior. Să înţelege, că l’a purtat, aceiste cisme, ori îl string pe bietul om la degete, ori îl rod la călcâie, ori deasupra căputei, până cînd nemai putînd suferi, trebui să ţipe. Despre fiecare în parte din durerile ce ne apasă, după urma legilor nefăcute după măsura noastră, după nevoile noastre, am putea să vă întreţinem ceasuri întregi. Nu putem vorbi acum decât despre unele şi în treacăt. Cu şcoala rurală, bunăoară, stăm cum nu se poate mai prost. Dacă cineva crede, că aceasta a fost pusă pe calea trebuitoare, se înşală amar. Avem de 54 de ani învăţămînt obligariu la sate. Dacă ţăranul nostru ar fi simţit, că acest învăţămînt, aşa cum i se dă, li foloseşte la ceva, că i-ar fi îndreptat starea lui cît de puţin, credeţi oare că s’ar mai opune lui ? Cînd însă tu dascal rural, care ai muncit din greu şi cu tot focul 20—25 de ani, în care vreme ţi-au trecut prin mînă atîtea serii de copii pe care după atîta strădanie, cînd ajung şi ei gospodari îi vezi contopiţi cu totul în masa celor ce n’au trecut prin şcoală, apoi oare numai acest fapt, nu face şi pe orbi să vadă, că nu aceasta şcoala ţăranului eşită din nevoia şi pentru trebuinţa lui. O reformă a şcoalei rurale se impune. Cu învăţătorul satului se întreţine de multă vreme o nedreptate strigătoare la cer, deoarece e plătit mai rău decît uşierii, din care cauză e veşnic nemulţumit şi amărît, el care-i pus să mulţăească pe alţii, să îndulcească viaţa altora. Acest adevăr a fost scos în vederea tuturor, nu de mult, de unul din fruntaşii partidului, d-l Rădulescu- motru, care însuşi propune, ca partidul conservator-democrat, să înlăture acest mare rău, cu orice preţ, pentru că constitue un mare rău, cu orice preţ, pentru că constitue o mare şi veche nedreptate, un pericol permanent la sate şi o ruşine naţională.Cu dreptul nostru de vot, legile au fost cum nu se poate mai sgîrcite, întrucît nu votează direct decit doi, trei funcţionari din comună şi sunt comune mari, unde nu votează decît preotul şi învăţătorul. Ai în sat tineri, care-s buni gospodari, inteligenţi, oameni pe cari te poţi sprijini la orice împrejurare şi totuşi n’au dreptul de vot direct, pentru că pămîntul mereu împărţindu-se, tinerii moştenitori n’au cenzul cerut de legea în vigoare. Partidului conservator-democrat îi revine sarcina de a înlătura şi acest mare râu. In justiţie nu mă voiu ispiti să interpretez principiile înalte de drept, dar ce păţesc ai mei de pe urma aplicării acestor principii o pot face fără teamă că greşesc cu ceva. Legile care împărţesc dreptatea ţăranilor, fiind făcute după calupul legilor din ţările apusului, nu se potrivesc de loc cu nevoile, deprinderile şi apucăturile sătenilor noştri. Să dau o pildă din cele multe, multe. Doi săteni au schimbat între ei acum 29 de ani două locuri din vatra satului, pentru că aşa le venea îndămînă, fără act prin tribunal, căci aşa erau deprinşi, odată ce intra unul în stăpînirea locului, cu bună îndoială, era proprietar deplin fără a fi supărat de nimeni niciodată. Unul din ei a înflorit locul cu o gospodărie frumoasă, înconjurată cu livadă şi vie de ţi-i mai mare dragul s’o priveşti. Celalt a lăsat locul în paragină. După moartea bătrînilor, moştenitorii urmează potrivit deprinderilor de la părinţii: unii Înfloresc locul mai departe; ceilalţi ţin locul părăginit, pînă cînd li se şopteşte, că ar putea pune mina pe locul cel înflorit, pentru că ar fi fost odată al tatălui lor. De aici se începe judecata, care duce şi pe unii şi pe alţii la sărăcie, iar la urmă se hotărăşte după codul belgian, împămîntenit fără stagiul cuvenit la noi, că cei cu locul înflorit să părăsească căminul bătrînesc, unde au muncit ei şi părinţii lor, pentru ca să reintre în stăpînire acei ce vor transforma în paragină şi acest loc. Nu numai bătrînii satului dar şi femeile şi copiii simţesc lacrimile celor ce părăsesc munca şi văd bine că adevarata dreptate era să se consfinţească ceia ce au făcut bătrînii, căci ei de ar fi prevăzut una ca aceasta ar fi întărit actul şi la Bucureşti. Bine or fi, nu zicem acele principii de dreptate, dar la noi nu pot fi aplicabile decît doar peste 100 de ani, cînd vom fi şi noi macar pe aproape de Belgieni şi Elveţieni. Am aratat pînă aici o parte din durerile noastre, a păturei rurale şi dorinţa ce avem a se face o îndreptare potrivită nevoilor şi gîndurilor noastre. Dar nouă sătenilor numai acel partid ni ar conveni care va ţine seamă de năzuinţele, dorinţele şi trebuinţele noastre şi întreţesute cu vederile şi experienţa oamenilor de stat din partid, să fie prefăcute în realităţi, în legi. Trebuie dar să ne gîndim bine, cu cine mergem şi cine prezintă mai multă garanţie a împlinirei doleanţelor noastre. Sunt 11 ani trecuţi, de cînd în judeţul nostru se face chemarea noastră la viaţa publică de către iubitul nostru d. Ghibănescu şi apoi de Cuconu Toderiţă Cerquez şi alţii. Ne-am mărginit însă numai la o politică de dragoste personală cătră aceşti oameni, de ar fi făcut ei parte din orice partid, sau din nici un partid. Gîndurile şi năzuinţele noastre nu puteau pătrunde pînă la acea pătură boerească a partidului, care nu se scobora deloc către noi. Dela Februarie 1908 lucrul i'a schimbat. Partea democrată a partidului s’a acuturat voiniceşte de partea boerească, care o ţinea pe loc în avintul ei, spre a se coborî între noi şi a ne interesa şi pe noi în restul trebilor publice. Pentrucâ despărţirea s’a făcut contînd pe sprijinul masei poporului, de atunci încoace avem mari angajamente, mari datorii către acest partid de al susţine în lupta ce o duce pentru binele comun. Dar se poate ca conştiinţa noastră, se poate că fraţi de ai noştri să ne întrebe : de ce să mergem cu unii şi să nu mergem cu alţii ? Şi cum noi ţăranii nu putem răspunde pe înconjurate şi cu vorbe îndoelnice, trebuie să avem răspunsuri scurte, hotărîte şi absolut sigure ca astfel să călcăm de la început pe scînduri sănătoase. Avem în faţa noastră trei partide: unul care guvernează azi, altul care vrea el să guverneze mîine şi altul pe care-l vrea ţara să guverneze. Cu cine mergem dlar ? Cel care vrea el să guverneze, are în programul său de a Introduce la noi guberniile ruseşti şi apoi cuvîntul de ordine dat de cei mari este, că,cu ei nu pot face politică decît acei ce au 50000 lei venit anual. Deci nici unul din noi nu s’ar putea gîndi, că poate lua parte la trebile publice cu acest partid. Cel care guvernează azi l’am avut la treabă şi cu toate a nemulţumit pe toată lumea. Şi apoi acest partid a fost îngăduit, a avut concursul şi al celorlalte partide şi a avut vremea să se intereseze de noi, să ne cheme la viaţa publică şi n’a făcut-o, iar acum după ce alţii ne-au întins mina, după ce au perdut terenul la oraşe, caută scăpare la noi năpădindu-ne cu dragostea ca Lăpuşneanu odată domnia ţării: „dacă nu mă vrea ţara, o vreau eu“. Ei bine, nu-i destul ca cineva să ne îndrăgească de nevoia lui, pentru ca noi să mergem cu el, nu-i destul să ne vrea el, pentru ca să-l vrem şi noi. Noi trebue să mergem cu acel ce ne este drag nouă, cu care-l vrem şi noi, pe care îl vrea ţara şi acela nu-i decît partidul Conservator democrat condus de cel mai ilustru om de stat ce are ţara, Domnul Tache Ionescu, căruia îi dorim sănătate deplină şi ani mulţi, pentru binele şi fericirea acestei ţări. Trăiască şi iubitul nostru şef, Vulturul Moldovei, Domnul Alex. Budăreu. INFORMAŢII □ Manevrele regale.—Unele ziare au dat diferite ştiri, are de care mai eronate, cu privire la manevrele regale. Din sursă absolut positivă, aflăm următoarele ştiri precise: Statul major general al armatei a fixat trei locuri pentru desfăşurarea manevrelor regale: Dobrogea, Craiova—Slatina şi Iaşi—Roman. Din acestea, urmează ca M. S. Regele să aleagă. Un fapt însă e aproape sigur, anume că Dobrogea va fi exclusă, din cauza dificultăţilor ce prezintă această regiune, pentru asemenea mari concentrări de trupe. M. 18. Regele, va da ordinul în consecinţă, în cursul lunei viitoare, cînd se va cunoaşte precis locul manevrelor. □ La Dorohoi s’a descoperit o sectă antireligioasă, a căreia agenţi fac propagandă, ca părinţii să nu-şi boteze copiii, să nu se închine la icoane etc. P. S. S. Archiereul Nicodem Munteanu, vicarul Mitropoliei, a plecat la Dorohoi, pentru a lua măsuri de a se începe o contra propagandă în potriva acelei secte. □ Catastrofă de tren evitată.—Trenul de persoane ce pleacă din Iași la ora 6 seara, era să se ciocnească. Luni 19 iulie, cu un tren de marfă în staţia Sîrca. Catastrofa a fost evitată datorită mecanicului ce conducea trenul de persoane. Iată cum s’a întîmplat: In stafia Sîrca staţiona un tren de marfă pe linia a 11-a. Trenul de marfă trebuia să încrucişeze cu trenul de persoane, care trebuia să intre pe linia I a. Printr-o procedare greşită, acarul a întors acul pentru eşirea trenului de marfă, nedîndu-şi seamă că în curînd trebuia să sosească trenul de persoane.— Acul făcut pentru eşirea trenului de marfă, era deci bun și pentru intrarea trenului de persoane. Personalul superior al stapunei n’a observat la timp manevrarea acarului, şi trenul de persoane îşi făcu apariţia, mai înainte, ca acarul să-şi deie seama de ceia ce făcuse. Viteza trenului de persoane era destul de mare, şi cînd mecanicul a observat că intră pe altă linie decît cea obişnuită, şi mai ales văzînd şi trenul de marfă in faţă, a oprit brusc trenul la cîţiva metri înaintea trenului de marfă. Printre pasageri s’a produs o panică de nedescris, neştiindu-se ce se va intîmpla. Unii se pomeniră cu bagajele în cap din cauza oprirei brusce! După ce s’au mai liniştit, trenul de marfă a dat înapoi, făcînd loc să iasă trenul de persoane. Toate acestea s-au întimplat din cauza acarului, care a fost menţinut beat la post. S a deschis o anchetă. □ D. Iordăchescu ajutor la brigada din Cernavoda, a fost transferat comisar al siguranţei din Iaşi, în locul d-lui C. Costescu, mutat la Bucureşti, în direcţie. Jandarmii din comuna Hermeziu au reuşit după mai multe cercetări să prindă pe Grigore Ştirbu, al treilea şef de bandă de hoţi de vite, care au comis nenumărate furturi în judeţ. Numitul a fost adus la parchet. □ Ca om tăiat de tron.—Din Paşcani ni se scrie că aseară trenul de Galaţi cu No. 147, care soseşte aici la 8.33 seara, la intrarea în staţie, a dat peste un ţăran, care era pe şine, tăindu-i corpul în două. După toate probalităţile, ţăranul ar fi voit să traverseze linia, dar n’a avut parte, căci trenul l’a ajuns şi l’a tăiat. Corpul nefericitului ţăran a fost lăsat lingă linie, pînă la venirea procurorului. S’a deschis o anchetă pentru ca să se stabilească identitatea nenorocitului, şi dacă a fost un accident sau o sinucidere. □ Din Galaţi ni se scrie că alaltă-seară pe la carele 9 a avut loc o vie altercaţie, într’un vagon de tramvai între d. colonel Poenaru, şeful statului major al marinei şi d. avocat Degeanu, fost judecător de instrucţiei. D. Colonel Poenaru, a aplicat palme d-lui avocat Degeanu, care era însoţit de soţia sa, pentru motivul că acesta a refuzat să cedeze locul pe banca vagonului. S-au schimbat cărţile de vizită şi i eşire pe teren este inevitabilă. Incidentul a produs o vie senzaţie în oraş. Cazul a fost comunicat telegrafic autorităţilor in drept. □ La liceul internat sunt vacante 26 locuri de bursieri. Cererile de înscriere pentru concurs se vor primi pănă la 21 August. □ încercare de sinucidere.—Aseară pe la orele 12, lucrătorul brutar Ion Antohi, de la brutăria Iţic Forst, din strada de Sus No. 160, s’a suit în podul magaziei de făină, unde a încercat să se sinucidă, trăgîndu-şi trei gloanţe de revolver calibru, în regiunea inimei. La auzul detunăturilor, doi alţi lucrători s’au suit în pod, unde au găsit pe Antohi trîntit jos într’un lac de singe. S’a dat de ştire autorităţilor şi Îndată sosi la faţa locului d. Argintoianu, comisarul secţiei III a, care trimise după d. dr. Boghen. Acesta sosind, pansă pe numit şi dispuse transportarea lui la spitalul Paşcanu. La cercetările făcute de d. Argintoianu pentru a afla cauza care l-a împins pe nenorocit să încerce a-şi curma firul vieţii, acesta a declarat că de mai bine de doi ani suferea de ochi şi picioare aşa că ne mai puţin a suferi a preferat mai bine să moară. Starea sa e gravă. □ Eri a avut loc la Ungheni o frumoasă serbare, organizată de societatea de gimnastică sport şi muzici, sub patronajul unui comitet, compus din d-nele : Teodoreanu, Lefter, Boiceanu, căpitan Vişineanu, dr. Urzică, căp., Lecca, Stihi, drele : Elenea Minea, Şerbănescu, Ciudin, Catana; d-nii : Jora, ad-torul plăşei, T. Berescu, căpitan Lecca, Boicescu, dr. Stihi, dr. Urzică, dr. Dănilă, Moţoc, Răzuş, C. Stroescu şi Alexandrescu. Serbarea a fost cit se poate de frumoasă şi bine reuşită, asistînd un public foarte numeros. Dimineaţă la 7—10 a cîntat muzica la cabine, iar între 11 şi 12 a avut loc, în pădure concertul muzicei. Vizitatorii au luat aci dejunul. După amiazi au fost diferite jocuri, alergări libere şi în aaci, iar apoi concurs de înotători în Prut. Publicul a venit apoi la lazaret, unde au fost frumoase focuri de artificii şi unde vizitatorii, de astă dată şi mai numeroşi căci trenul de 6 adusese cîteva aute,au luat masa. Un lucru însă: ar trebui ca antreprenorul Sinici, să nu profite de ocazia că datorită soc., de gimnastici, a început să vină In număr mare la Ungheni, şi să caute să ’l exploateze într’un mod ruşinos. Pe lingă că pune In vînzare băuturi de cea mai proastă calitate, apoi ia nişte preţuri că te uimesc. După masă s’a început, In sala lazaretului, frumos decorată, balul, petrecîndu-se de minune pînă noaptea tîrziu. La reîntoarcere publicul însă a avut de suferit. E o adevărată bataie de joc cu aşa zisele trenuri, de plăcere, şi protestările publicului nu sunt luate în samă. Pe lingă ei nu se pun la dispoziţie vagoane suficiente, dar aceste vagoane sunt murdare, nehigienice, şi neiluminate, publicul fiind nevoit să călătorească prin Întuneric, înghesuit, şi în condiţiuni cit se poate de mizerabile. De ce oare această bataie de joc ? * Din numeroasa asistenţă, am remarcat D-nele : A. Teodoreanu, Viorica căpitan Lecca, R. Ghibănescu, Boicescu, Vasiliu Berescu, Lefter, Vasiliu, dr. Iliescu, căpitan Vişineanu, Stihi, Elena M. Mihailescu, Minea, Stănescu, Apostol, dr. Urzici, Aspasica Vasiliu, dr. Danilă, Bottez, Apostol, Patraşcu, Simionescu, Lohan, Zadig etc. D-soarele: Elenuţa Mines, Şerbănescu, Catana, Stănescu, Stihi, Ciudin, Rîşcanu, Simionescu, Sturza Vasiliu, Florian, Stănescu, Niculeanu, Odetta, Teodoreanu, Cirillo, Mihailescu, Andrievici, Eugenia Harnagea, Sofia Mircea, Eichenhatz, Weiss, Bercovici etc. D-nii: maior C. Petala, Gh. Ghibănescu, dr. E. Iliescu, căp. Lecca, Jora, T. Berescu, Boiceacu, dr. Stihi, căp. Vişineanu, Scorpan, Bodescu, Apostol, M. Mihailescu, căp. Vivoschi, N. Stambolin, Ionescu, A. Cristea, Al. s.-loc. Stihi s.-Ioc., Demetrescu, Petala elev şc., militară, Gh. Rober, fraţii Gheţu, Moţoc, Răzuş, Faur, Pavelescu, Proca, Oneacu, Teodorescu, etc. □ Din Slănicul Moldovei ni se scrie că cele două reprezentaţiuni date de maestrul Nottara au avut un succes desăvîrşit. Atit în rolul Ofeliei din „Hamlet“ cît şi in rolul Leliei din „Manasse“, d-na M. Ionescu a fost mult aplaudată de numeroasa asistenţă. Creaţiunea lui A. B. Leonescu în Zelig Schor a stors hohote de ris. Trupa dramatică de sub direcţia d-lui Popovici îşi încheie reprezentaţiile Vineri seara cu beneficiul lui Leonescu, cu „Mătuşa lui Carol“. O parte din artişti vor rămînea să-şi urmeze cura, iar o parte vor întreprinde turneuri sub direcţia lui A. B. Leonescu-Vampirul. □ Se crede că d. V. G. Morţun, titularul internelor, va reduce concediul său la vreo 3 zile, petrecute la Slănic, unde apartamentul continuă să-i fie rezervat. □ Trenul 143 de azi ce trebuia să sosească în Iaşi la ora ll.red. a avut o întîrziere de o oră, din cauza legăturei, în Paşcani, cu trenul de Bucureşti, care au avut o oră şi 15 minute întirziere. □ Şedinţa Consiliului comunal care urma să se ţină Luni seara s-a aminat pentru joi seara. □ Cine are necesitate de lemne de construcție, sau orice alte articole de lemn să se adreseze la Fabrica „Fortuna“, Iași str. Moțoc. --------imn " opinia SPECTACOLE — Programul cu totul nou din astăseară al cinematografului Gaumont din grădina Cuza-Vodă, din strada Lăpuşneanu, cuprinde bucăţi din cele mai interesante şi variate. Intre altele, noul program, cuprinde marea dramă a lui Shakespeare „Machbet“ Rolurile sunt ţinute de cei mai renuumiţi artişti parisieni. Mai cuprinde apoi o splendidă vedere, după natură, a Muzeului Oceanografie din Monte Carlo . Chantecler în teatrul Karpezi, este titlul unei hazlie comedii, care se cuprinde tot în acest program. Mai e apoi : „Iubirea e un dar ceresc“ o frumoasă comedie , Jean Lecure, mare dramă, dragostea are aripi, precum şi o minunată vedere după nanatură de la alergările de bărci Oxford Cambridge. Tot în noul program se mai cuprinde o serie de alte comedii, drame, scene umoristice, sportive etc. Reprezentaţiile cinematografului Gaumont, au loc numai în grădina Berăriei Regale (Cuza-Vodă). In fie are Luni şi toui program absolut nou. DIVERSE — Marţi 27 Iulie ca fiind patronul bisericei Sf. Marele Mucenic Pantelimon din Iaşi, serviciul divin se va oficia, cu mare pompă, de către Prea Sf. Archiereul Nicodem Băcăoanul încunjurat de clerul bisericei parohiale Bărboi. La spitalul militar a fost adus din Bîrlad, soldatul Const. Bîrgeanul, care căzînd în timpul călăriei şi-a fracturat un picior. Cu trenul de Dorohoi au fost aduşi aseară numiţii Gh. Calistru şi Th. Vasilache, pentru a fi internaţi în Ospiciul Socola, fiind atinşi de alienaţie mintală. Aglaia Croitoru a fost dusă la spitalul Paşcanu, avînd antebraţul drept rănit de un individ de la terăria Foghelman din str. Păcurari. prima fabrică de Ape minerale din Iaşi — Strada Ghica-Vodă No. 37, (Oasele foaste Corjescu) — Autorizată de Direcţiunea Generală a Serviciului Sanitar Sub controlul şi conducerea d-lor asociaţi D. Cădere chimist-expert şi dr. I. Taranu. Recomandă Onor. Public produsele sale : Dochia, Repedea, Baia şi Stinca Apa care serveşte la fabricare se iea din hidrantul Comunei, se sterilizează şi filtrează, şi nu se dă în consumaţiune decît după ce s’a controlat cu deamănuntul de d-nii mai sus arătaţi de la începutul fabricărei pînă la eşirea ei din Fabrică. Este singura fabrică din localitate, care posedă cel mai mare şi mai sistematic aparat de distilare. Compoziţia chimică a apelor este acea arătată de cei mai celebri igienişti aşa că ele constib ^sc cele mai bune Ape de masă, înlesnind digestia, înlăturînd constipaţlejf acreala. Intrebuin^a judicioasă a acidului carbonic, le dă un gust plăcut și le face răcorit^». Conn^HF se pot face la Fabrică în fiecare zi.—Fabrica servește la domiciliu, orice cantitate. PontnPprotnrl se trimet prospecte la cerere. Depozitul general se află la Marele și renumitul Magasin de coloniale IERMACOV din Piața Unirei, unde apele se pot procura în detaliu și m gros.