Opinia, iunie 1911 (Anul 8, nr. 1315-1338)

1911-06-10 / nr. 1323

Enormii scandal bisericesc — O scrisoare a Olimpiei Vas­lesen — S’a descoperit o nouă dovadă despre relaţiile intime ce au existat între actua­lul Mitropolit Primat şi Olimpia Vasi­­leseu. Acuzatorii prim­itului sunt în posesiu­nea unei scrisori scrisă de Olimpia, iscă­lită Adina şi trimisa pe adresa: Prea sfinţiei sale, Prea sfiinţitului Episcop, D. D. Dr. Atanasie, strada Sapier­ţiei No. 5, Loco (adică Bucure­şti). Pe scrisoare se află ştampila p­atei Bu­cureşti, cu data de 25 Martie, 08, 12 sara,—şi această dată corespunde cu data de 12 Martie 1907 stil vechi, cînd sora Olimpia Vasilescu era detaşată din In­stitutul de Caritate, la Sanatorul Sf la Elisabeta, şi ataşată pe lingă principesa Oliyha, pe atunci în căutare la acel sa­natoriu. In cele ce urmează redăm scrisoarea, pe care un ziar din Bucureşti o va pu­blica mîine facsimile­tă, scrisoare scrisă în limba franceză, pe care, după cum se va vedea, foasta prietenă a mitropolitu­lui primat o cunoaște în chip detestabil. Iată scrisoarea : Mon bian char­lettre, J’ai reţa votre chere lettre aus3Í le bon livre. Je vous remerde. Je suis chagrin, puisqae j’été absente de la Maison. J’ai fait une promenade â la chossé, avec m’a princesse. Elle est trés con­tente auprés de moi. Mais pour moi aurait éíé mieux â rester, tranquile... a la maison 1 Mais... En fin ! Je remercie au bon, au trés bon Dieu pour tout. Je crois pouvoir venir Samedi ou Mardi. Voiez vous que j’ai eu raison quand je vous dis ?... Pardonez-moi. Mes vous n’avez pas eu raison. Je crois que vous n ’etes pas faebé contre moi !... Alors, aurivoir et avec mes respecte. Je vous bais Ies mains. (s) Adria Mardi soir, l’heure 10. 11 Marte Je vous souchete bonne nuite. J’ai someille... (!) * In traducere romînească : Scumpe Stăpîne Am primit scumpa voastră scrisoare precum şi interesanta carte. Vă mulţu­mesc. Sunt supărată fiind­c’am lipsit de acasă. Am făcut o plimbare la şosea, împreu­nă cu princesa. E foarte mulţumită pe lingă mine. Dar pentru mine ar fi fost mai bine a­sta liniştită... acasă ! Dar L. In fine ! Mulţumesc bunului, foarte bunului Dumnezeu pentru tot. Cred că voi putea veni Sîmbătă sau Marţi. Vedeţi c’am avut dreptate cînd v’am spus ?... Ertaţi-mă. Dar n’aţi avut dreptate. Cred că nu sunteţi supărat pe mine. La revedere şi primiţi respectele mele. Vă sărut minele. (s) Ab­ia. Marţi seara. Ora 10. 11 Martie. Vă doresc noapte bună. Mi-e somn. □ Aproape 20 ore a plouat torenţial. Se crede că grînele sunt grav compromise. Amănunte lipsesc. □ Acceleratul, care a plecat ieri seara din Bucureşti, a fost oprit timp­ de 90 minute în gara Ploeşti, din cauză că sta­ţia Vintileanca era inundată pe o întin­dere de trei kilometri Apele s-au retras şi trenul a putut con­tinua drumul, ajungînd la Iaşi cu o mare întârziere. „ E prea tîrziu! Două săptămîni mai tărziu, ziarul carpist local desminte ştirea, că un deputat asanator din Iaşi, a voit să umble cu mina prin sperlă la lucrările suplimentare ale palatului de justi­ţie din Iaşi. E prea tîrziu! Gheşeitul a fost în­lăturat. O­MS sunl contra holerei. — Di­rec­ţiunea generală a serviciului sanitar face cunoscut, că pentru motivul, că în Constantinopol există cazuri de h­oleră, prin deciziunea ministerială No. 27153 din 25 Mai s’a luat următoarele dispo­ziţiuni : Intrarea în ţară a călătorilor şi pro­venienţelor din Constantinopol se va face pe apă numai prin Sulina şi Constanţa, iar pe uscat prin Galaţi, Giurgiu şi T.­Măgurele, toate celelalte puncte de intrare în ţară sunt închise pentru a­­ceşti călători şi provenienţe. Rufele murdare vor fi desinfectate. Călătorii veniţi din Constantinopol vor fi supuşi la domiciliul lor la o su­praveghere medicală de 5 zile socotite de la data sosire­ lor. Nu se permite intrarea în ţară a ce­telor de lucrători şi emigranţi din Cons­tantinopol. Produsele alimentare de origină ani­mală în stare proaspătă, fructele, pre­cum şi legumele verzi, sunt prohibite. □ Polemnizînd cu ziarele de opozi­ţie privitor la ghelirurile date unor sil­vicultori, epitropul Cristofor — el con­duce polemica — a descoperit tot ade­vărul. Ni se spune, în polemică, că domnul Dumbravă a făcut ofertă pentru lucră­rile de amenajare ale unor păduri și că oferta a fost primită. Dar cine este d. Dumbravă ? Domnul Dumbravă este cumnatul epitropului Cristofor și cum era să nu se facă ra­port favorabil pentru oferta cumnatu­lui unui epitrop ? Dar s'a dat o lucrare de amenajare de pădure şi d-lui Orghidan. Domnul Or­­ghidan habar n’are cum se face o ase­menea lucrare, de­oare­ce este inginer hotarnic. Să se lase de polemici d. Cristofor, fiind­că se înfundă. □ Eri­ma la orele patru jumătate, o gabrioletă cu un cal, ce venea pe strada Ştefan cel Mare, a dat peste lu­crătorul Gheorghe Ciobanu, prinzîndu-1 între roatele de dinainte şi tîrîndu-1 din dreptul stradei Lozonschi, pănă în faţa Palatului, unde scăpînd dintre roate, a fost ridicat de sergentul de stradă avînd mina dreaptă fracturată şi plin de singe. Numitul lucrător a fost pus în o trăsură şi dus la spitalul central. Conducătorul gabrioletei n’a putut fi prins. □ Direcţiunea serviciului Maritim Român comunică, că unele staţiuni li­berează călătorilor bilete în traficul maritim combinat pentru porturile Pi­reu, Smirna şi Alexandria şi în zilele de Joi şi Duminică, cu toate că în a­­ceste zile vaporul pleacă numai pentru portul Constantinopol. De aceea se pune în vedere că, nu­mai vapoarele ce pleacă din Constanţa în fie­care Marţi, ating porturile Pireu, Smirna şi Alexandria şi deci numai pentru vapooarele ce pleacă în această zi, se vor elibera bilete pentru aceste din urmă trei porturi. , □ Am anunţat la timp, că direcţia generală a serviciului sanitar, a hotărît să nu acorde nici un congediu medici­lor funcţionari, sub motiv că ţara e a­­meninţată de primejdia holerei. Cel puţin pentru medicii comunali din Iaşi măsura este vexatorie, pentru că sunt trei ani, de cînd aceşti medici nu au avut congedii, fie din cauza epi­demiei de febră tifoidă, fie tot din cauza pericolului holerei, ce ne ameninţă. In afară de aceasta, se ştie, că medi­cii comunali, plecînd în congediu, lasă locţiitori, aşa că serviciul nu sufere şi sunt gata a se reîntoarce, în caz de pe­ricol, renunţînd la restul congediului. După cum suntem informaţi, medi­cii comunali, sunt h­otărîţi a interveni la direcţia sanitară, pentru a li se a­­corda concedii, în limitele legei sani­tare. □ Parchetul tribunalului Olt, a cerut autorităţilor locale să cerceteze dacă nu se află in raionul oraşului şi judeţului Iaşi comerciantul Tanase Nicolau, dis­părut de la domiciliul său, de la 3 A­­prilie. □ Imobilul în care se află instalat sanatoriul sf. Maria din Iași, a fost adjudecat astă­zi, provizor, asupra d-lui dr. Leon Șeptelici, pentru suma de 80.500 lei. □ Asupra studentului Eugeniu Ga­­vrilescu, care a încercat ieri să se si­nucidă, s’a găsit o scrisoare adresată prietinului seu I. Bobulescu, prin care îşi arată dragostea pentru o femee do­miciliată în Brăila. Gavrilescu cere, în caz dacă va muri, să se înştiinţeze acea femee, ca să vie să ie parte la înmormîntare. □ Vorbim în altă parte a ziarului despre nenorocirea intîmplată ieri pe str. Stefan cel Mare. S-a constatat că gabrioleta, despre care vorbeşte ştirea, era condusă de vizit­ul comerciantului Teitler. □ Ministerul de interne a aprobat ca primarul comunei Ţiganaşi să cumpere pentru locuitorii din comună islazul necesar, de la Epitropia casei sf. Spi­ridon, din moşia Blîndeşti în întindere de 24 hectare, cu preţul de 484 Iei hectarul. □ Ministerul de interne a admis re­cursul făcut de consiliul comunal al comunei Sculeni, contra deciziunei de­­legaţiunei judeţiene, care redusese sala­­tele primarului şi scriitorului comunei din motive de echilibrare a budgetu­lui, hotărînd ca ele să fie menţinute ca şi pină acum. □ Astă iarnă încetase din viaţă prin sinucidere d-ra Mălinescu, lăsînd prin testament, imobilul ei din strada Las­car Catargiu, ministerului de instrucţie, pentru a instala acolo o şcoală de Me­serii. Consiliul de miniştri, în vedere că imobilul este grevat de datorii, a refu­zat să primească legatul. □ Cu o mică întrerupere, plouă to­renţial, în Iaşi, de ieri după prînz. Eri ploaia a fost însoţită de descărcări elec­trice. La orele 5 trăsnetul a căzut asupra casei cu No. 5, strada Alexandri, pro­prietatea d-lui inginer Virgil Hălăceanu. Scînteia electrică a intrat, prin acope­riş, ca o odaie locuită de d. Atanasiu, funcţionar, a ieşit în mod opus prin perete şi a răsbit, prin tavan, în salo­nul apartamentului ocupat de d. far­,­macist Rotbard. Tavanul salonului a fost complect distrus. Firele electrice, fiind stinse, s’au to­pit ca și plumburile și soneriile. Accidente de persoane n’au fost, din fericire, dar panica a fost îngrozitoare. □ Congresul învățătorilor.­­ După cum am anunţat, congresul învăţători­lor va avea loc la Tîrgoviştea în zilele de 31 Iulie, 1 şi 2 August. Se vor discuta următoarele chestiuni: 1. Programa şcoalelor primare rurale. Chestiunea aceasta este rămasă din a­­nul trecut. O comisiune, anume aleasă de congresul din Constanţa, a studiat o şi-şi va depune raportul său. 2. Erarhia în învăţămîntul primar. ..Gradele de învăţători, controlul învă­­ţămîntului primar şi administraţia şco­lară. 3. învăţătorii şi politica. 4. Schimbarea unor articole din sta­tute, dări de seamă. Alegerea unor ar­ticole din statute, dări de seamă. Alegerea noului consiliu de adminis­traţie etc. * In seara de 2 August, congresul va fi închis. A doua zi, congresiştii se vor împărţi în două : unii—nici într’un caz mai mulţi ca 300 (trei sute)—vor pleca la Roma, iar ceilalţi vor face excursi­­uni la Mănăstirea Dealului şi la alte localiiţi. Itinerariul călătoriei la Roma, amă­nunţit spus, se va arăta la timp. In linii generale, s’a stabilit: ori: Predeal- Buda Pesta-Fiume- Veneţia - Roma-Nea­­poli-Ancona prin Faggia-Fiume-Belgrad Vărciorova, ori : Vărciorova-Belgrad- Fiume-Veneţia-Florenţa Roma-Neapoli- Ancona prin Foggia-Fiume Buda-Pesta- Predeal. □ Cetim în La Comoedia: Printre elevii admişi la concursul conservatorului de muzică din Paris se află şi un tînăr român, d. Triandafil. Iată ce spune în această privinţă, d. Georges Pirch, cunoscutul critic. „D. Triandafil este un tenor, care vine din România, aceasta mă va dis­pensa de a vă spune mai pe larg pentru ce voacea lui e plină de dulceaţă şi farmec. D. Triandafil este de doi ani elev la conservator. Este elevul d-lui Lucien Berton pentru canto şi al d-lui Isnar­­don, pentru declamaţiunea lirică.“ Se afirmă, că d. Triandafil este ori­ginar din Iaşi. Dl Domnul Ştefan Dimitriu, a fost recomandat în postul de comandant al gardiştilor din Tg.-Frumos.­­ Azi s-a ţinut la prefectura judeţu­lui Iaşi, licitaţie pentru reconstruirea podului de pe şoseaua Iaşi-Ţuţora. S-a adjudecat, in mod provizor, asu­pra d-lui Solomon Grünberg, cu un scăzămînt de 8.25 la sută din deviz.­­ Se pare că accesele nervoase de­vin tot mai dese la nenorocitul prim ajutor de primar Cosmovici. Numai ast­fel se poate explica modul brutal cu care acest bolnav, primeşte la Primărie, lumea care n’are legături cu greceniştii din localitate. Pretinsul prim ajutor de primar a a­vut îndrăsneala să fie necuviincios cu d. avocat St. Georgescu şi credem că ie primul, care s’a purtat ast­fel cu un om, apreciat pentru modul cum se poartă cu toată lumea. Ei bine, avocatul Georgescu a fost dat afară din cabinetul primarului, fără nici un motiv, înainte de a fi putut ex­plica afacerea avocăţească ce­­ adusese la primărie. Vom reveni. □ Inundaţiile. — Ploaia, care a con­tinuat, fără întrerupere, în tot timpul nopţei, a produs mari stricăciuni. Bahluiul a crescut foarte mare şi a­­meninţă cu revărsarea. Ca în­totdeauna, strada Şoseaua Arcu a fost cea dintăi inundată, din cauza apelor ce se scurg din strada Fiorilor şi altor străzi învecinate, care n’au canal. Astfel, apa a pătruns în casele No. 13 şi 13 bis, şi locuitorii abia au pu­tut scăpa cu viaţă. La multe case, locatarii, pentru a-şi salva avutul, au aşezat in faţa caselor tot felul de obiecte, ca scînduri, sal­tele, ţoluri, dar totul era în zadar căci apa, tot crescînd, a dat totul la o parte. La urmă locuitorii au părăsit casele. In strada Muzelor, ploaia de asemi­nea a cauzat multe pagube. Aci o casă în ruină, ameninţa să se prăbuşească ; s’au luat însă măsuri imediate şî casa a fost dărîmată. In strada Anastasie Panu, apa a pă­truns în pivniţa crîşmei la Anghel. Pom­pierii au fost chemaţi şi lucrează fără întrerupere la pomparea apei. In strada Silvestru şi cite­ va străzi învecinate, un mare număr de case au fost de asemenea inundate. Ajutoarele imediate au lipsit, aşa că nenorocirea a luat proporţii însemnate. * Mahalaua sf. Ştefan este inundată, din cauza astupăriii canalului cu dife­rite lemnării aduse de Calcaiia. In strada Lascar Catargi, in dreptul casei cu No. 19, s’a prăbuşit strada, apa întrînd in pivniţa casei. Strada Anastase Panu No. 57, apa a intra în pivniţa acelei case. In strada Trantomir No. 3 asemenea. Pompierii dau ajutoare, întreg Ţicăul de jos e inundat.­­ Noul program de astă seară Joi 9 Iunie, din noua grădină Trajan, al cinematografului Pathé-Freres, cuprinde între altele : Pacate!, splendidă şi măreaţă des­făşurare—un roman contimporan plin de scene emoţionante, în ale cărui ro­luri joacă cei mai de seamă artişti pa­­riziani.—Sfîrşitul unui jucător, scene dramatice.—Iarăşi rochia pantaloni, co­medie—Tâlharii la bal­ mascat, scene comice de moravuri pariziane—Anun­ţul de căsătorie, comedie—Fiica Nia­garei, o superbă desfăşurare a cărei acţiune se petrece la miraculoasele ca­taracte ale Americei de Nord.Cum se nasc şi trăesc plantele, cum se desvoltă firul de grîu în pămînt, scene şi ve­deri ştiinţifice foarte interesante. In curînd reapare Max Linder. Programele sunt schimbate de două ori pe săptămînă . Linia şi Joia şi re­prezentaţiile cinematografice au loc în fie­care seară la noua Grădină Traian—Duminicele şi sărbătorile Ma­­tineuri la 4 ore ziua în sala Circului Sidoli—cu preţurile populare obişnuite. Orchestra Maestrului Dimitriu, a­­companiază cu cele mai nouă piese, desfăşurarea sujetelor. □ In momentul de a în­chide ziarul aflăm, că a­­pele pîrăului Nicotină au venit mari şi ameninţă să inundeze toată partea o­­raşului numită Nicotină. Bahluiul ameninţă să re­verse. Trei case din strada An. Panu ameninţă să se surpe. Ultima oră Bucureşti 9 Iunie CONFLICTUL BISERICESC Şedinţa de astă­zi Bucureşti.—Şedinţa de azi a sinodu­lui s’a deschis la orele 9 dimineaţă. După cetirea procesului verbal, epis­copul de Roman îşi afirmă mirarea, că în şedinţa de ezi, episcopul­­Nifon al Dunărei de Jos, i-a reproşat că de ce n’a căutat să dea mai de timpuriu în vileag faptele Mitropolitului Primat, zicînd că a făcut o mare greșală. — „Aceasta nu trebuia s’o facă—zise Episcopul de Roman,—tocmai, pe cînd eu îmi desvoltam apărarea mea. Episcopul Nifon, răspunde, că nu s’a substituit judecăței Sinodului, dar că a spus acele cuvinte, ca o simplă obiec­­ţiune. Episcopul de Roman spune, că n’a cunoscut pacatele Mitropolitului Primat de cit tîrziu şi cînd le-a aflat, a căutat ca să-l tragă la răspundere. * Mitropolitul Primat cerînd cuvintul zice că scrisorile preoţilor Bănescu şi Băgescu-Vardă, cetite în şedinţa de eri conţin neexactităţi. Sinodul hotăreşte a cita pe aceşti preoţi, ca martori. Mitropolitul Primat cere să fie ascul­taţi preotul Florea Florescu din Bistriţa şi maica Anastasia Stoenescu. Sinodul urmează să se pronunţe. * Tot restul şedinţei, a fost ocupat de Episcopul de Roman, care prin fapte şi documente, dovedeşte temeinicia a­­cuzărei de erezie ce a adus o Mitropo­litului Primat. Orele fiind înaintate, şedinţa se ridică, anunţîndu-se cea viitoare, pentru mine. Vineri, la orele 9 dimi­neaţă. Adevărul publică azi o serie de a­­mănunte importante, asupra atmos­ferei ce domnește în sinul guvernu­lui, în chestia conflictului bisericesc. In primele zile­­ale conflictului, d. Nicu Filipescu, luase apararea Mi­tropolitului Primat. D. Nicu Filipes­­cu a făcut chiar o vizită Mitropoli­tului, cerîndu-i să nu demisionaze. La părerea d-lui Filipescu, s’au raliat şi d-nii Carp şi Marghiloman. Acum însă, după dovezile aduse la iveală în timpul procesului, miniştrii bat în retragere, căci văd, că nu vor putea impune o soluţie, care să nu fie aprobată de opinia publică. * In cercurile guvernamentale, se mai ventilează ideea, ca ambii Prelaţi să fie puşi în disponibilitate, primind ca pen­sie leafa de arhiereu. Ciumă la Odesa Bucureşti.—Direcţia generală a ser­viciului sanitar, a fost oficial în ştiinţa­ tă, despre un nou caz de ciumă bubo­­nică, constatată la Odesa. S’au luat toate măsurile cuvenite. Nou director Bucureşti.—D. G. Djuvara, noul di­rector la ministerul de industrie, a de­pus azi legiuitul jurămînt. Măsuri sanitare Bucureşti.—In vederea primejdiei holerei, ce ameninţă ţara — direcţia serviciului sanitar, a luat dispoziţia a înfiinţa pontoane sanitare la Galaţi şi Constanţa. Preşedintele republi­cei Portugheze Lisabona,—D. Anselmo Bramcamp, a fost proclamat preşedinte al republicei portugheze, fiind ales cu 64 voturi din 125 votanţi. Derularea din Put­na Bucureşti.—Se comunică din Focşani că ori dimineaţa, pe cînd un tren al unei societăţi forestiere cobora din pă­durea Odobeştilor, spre cherestea, din­­tr’o întîmplare încă nelămurită, trenul a deraiat. Mai multe vagoane au acoperit ma­şina, îngropînd sub dărîmături pe me­canic, care cu greu a putut fi scos. Ne­norocitul a încetat din viaţă, după cî­­teva ore de suferinţă. Au fost de asemenea grav răniţi, fo­chistul şi mai mulţi lucrători, rref­orma administrativă Bucureşti.—D. Marghiloman, ministru de interne, a adresat o circulară pre­fecţilor, prin care îi invită cu stăruinţă de a aduna materialul necesar, privi­tor la proectul de reformă administra­tivă. D. Marghiloman adaugă, că guvernul are intenţiunea să facă acea reformă, în cel mai larg spirit de descentrali­zare. A evita un contabil agricol VGvUww la Ferma d-lui Ba­­dareu de lingă Iași. Pentru informaţii a se adresa la *Debitul d-lui Badareu str. de Sus No. 189, Iași. Banca MOLDOVA SOCIETATEA ANONIMĂ Capital 1.000.000 lei Face ori­ce operaţiuni de bancă. Emite cercări şi scrisori de acreditare asupra tuturor oraşelor mari din ţară, Europa, (Rusia) şi America. Primeşte cereale spre vînzare în comision pentru Galaţi, Brăila şi Con­stanţa acordînd şi avansuri. Se însărcinează cu încasare de poliţe şi trate asupra întregei ţări şi străină­tate, sub condiţiuni avantajoase. Dă avansuri asupra ori­ce fel de e­­fecte publice şi alte valori. Primeşte spre fructificare contra cu achitare la cerere începînd de la 5 lei în sus, cu dobîndă de 5 % pe an. Precum şi, sume mai mari contra SCRISORI DE DEPUNERI cu dobînda de 5 VI» Bill BADAREU et Dr. MANOLESCÜ De la Strunga — Strada de Sus No. 189 — Aduce la cunoştinţa onor. clientele că cu începere de azi produsele fer­melor şi viile proprii se vînd sub preţul pieţei deşi sunt superioare ca calitate și anume : Kg. Litrul Brânză de vaci proaspătă 0.50 Lapte dulce proaspăt, analizat de on. serv. san. 0.25 oca 0.35 Caș gras de munte 1.20 Delicioasă brînză de munte nouă 1.40 Brînză de Brăila grasă 1.80 Excelentul unt pentru cafea, d­ar 5.00 Delicioasa smântănă centrifugată 2.20 Unt de gătit proaspăt 2.80 Iaurt de oi cu castronul şi cu Kg. Gervais romînesc pachetul 0.50 Delicioasa urdă dulce 1.40 Zilnic ouă proaspete garantate 6.00o/° Caşcaval de penteleu 2.40 Adevarata grăsime de porc topită 2.20 kg. Se găseşte zilnic fragi şi cireşe sub preţul pieţei. Debitul de Vinuri e aprovizionat cu cantităţi însemnate de vinuri naturale excelente, noi şi vechi, din podgoriile proprii, cari vinuri s’au pus în consu­maţii cu preţuri populare începînd de la 0.60 litrul. Pentru comenzile de vinuri de la 10 litruri în sus, făcute verbal sau prin o carte poștală adresată Debitului, se tri­mite la domiciliu. Administrația­ LIBRETE DE ECONOMII

Next