Opinia, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 1436-1459)

1911-11-25 / nr. 1455

w* zw 1863 1870 RUSSIAN-AMERICAN INDIA RUBBER Go. TRSUGOLNIK N­U AU OBTINUT IN ANUL 1911 PATEU DIN CELE MAI ÎNALTE DISTINCTIUNI , LA EXPOSITIUNILE: full - 2 (două) GRANDS PRIX BEISDA — Premiul I al STATULUI TZAESKGE-SELO - Premiul I al SIMPARATULUI O NOUA dovadă a calităţei neîntrecute Produselor societății „TREUGOLNIK“ oare o... reclamă universală, statistica, atît de suggestivă, a diversurilor judecate în orașul Vaslui ? Fi done—Vaslui ! Un mic și prozaic orășel moldovenesc... Dar dacă vre-un harnic ziarist apu­san ar pune mina pe acea elocventă și autentică statistică, — ce vast material de exploatat în rîndul marilor actuali­tăţi şi curiozităţi şi ce lesne s’ar întu­neca faima americanului „Reno-Mill“ ! Numai în ziua de 1 Septembrie după cum se ştie, s’au înfăţişat, la redeschi­derea anului judecătoresc, un număr de 56 procese de divorţ. Lucrul părîndu-se de necrezut, un domn senator a cerut direct, grefei tri­bunalului Vasluian, lămuriri asupra chestiunii şi îi s’au comunicat urmă­toarele sub semnătura grefierului: „In adevăr în acest tribunal în ziua de 1 Septembrie a. c., au fost sorocite 56 divorţuri; la 31 Octombrie a. c. s’au fixat altele 54 şi în afară de acestea, prin celelalte zile de şedinţe civile, pînă la 8 Decembrie a. c. mai sunt în curs încă 142 divorţuri fixate cîte 8—10 prin­tre procesele civile“. După cel din urmă raport al d-lui L. Colescu, şeful statisticei generale a Sta­tului, asupra mişcării populaţiunii Ro­­mîniei, în 1910, se constată că au fost 2847 divorţuri faţă de 2651 înregistrate în 1909. D. L. Colescu face autoritate în materie, cu toată dizgraţia în care l’a aruncat dăunăzi şi d. A. C. Cuza, anexîndu-l... Dintr’un tablou comparativ se vede că media despărţeniilor este de 1476 în perioada de 1900—1904 , de 2134 în 1905—1909 iar în 1910—avem 2847. Chiar dacă n’ar fi actualitatea ame­ricană cu „Reno-Miil“, încă lucrul ar merita să ne oprim ceva mai mult a­­supra lui, ceea ce vom face în rîndu­­rie următoare. Eopriem celora, cari vor să se devoteze pentru binele poporului. Partidul se va numi naţional-ţără­­nesc, şi în curînd se vor începe orga­nizările prin provincie, după care apoi va urma alegerea unui comitet naţional compus din reprezentanţii tuturor sate­lor romîneşti din Bucovina. înfiinţarea acestui partid era resim­ţită de împrejurări, prin faptul că ac­­tualmente ţăranii români trec printr-o criză teribilă, iar partidele existente, aşa zise „apărărişti“, „marii proprietari“ sau „mazilii şi răzeşii“ nu se interesează decât de o anumită pătură a poporului şi astfel că interesele ţăranilor sunt cu totul neglijate, mai cu seamă acum cînd pericolul desnaţionalizării începe să ia proporţiuni colosale. Deputatul dr. Aurel Onciul va con­duce în mod provizor acest partid pînă la alegerea comitetului definitiv. După cum vedem, politica românilor bucovineni începe să abandoneze tac­tica veche de a face politică negativă. Noul partid va scoate şi un organ de publicitate, care va promova intere­sele romînilor în general şi acele ale ţăranilor în special. „ Instalarea rectorului Universităţii Sîmbătă 19 c. a avut loc, cu toată solemnitatea cuvenită, instalarea recto­rului universităţii, pe anul şcolar 1911 — 1912, a d-lui profesor universitar dr Saghin. D-sa şi-a desvoltat conferinţa inau­gurală, despre: „Apologia dogmatică timporală“ în mijlocul unei asistenţe distinse, asupra căreia magnificenţa sa a făcut o foarte bună impresie. Printre numeroasa şi distinsa asisten­ţă s-a remarcat pe guvernatorul ţării dr. Oct. de Bleyleben, primarul oraşu­lui baronul Fürth, toţi profesorii uni­versitari şi toate societăţile studenţeşti, precum şi foarte numeroase doamne D. dr. Saghin este unul din cei mai erudiţi oameni de litere de la noi, şi s’a devotat foarte mult pe terenul pu­blicisticei romîne. D-sa a fost mult timp decanul facultăţii de teologie, unde s’a bucurat de o iubire nemărginită din partea teologilor bucovineni. Mari defraudări la „Crucea Roşie" Zilele acestea a fost arestat directo­rul comitetului ţării, Zenta, care în ca­litate de casier al „Crucii Roşii“ ar fi defraudat suma de 60.000 cor. din ave­rea acesteia. Această arestare a produs mare sen­zaţie in oraş, unde directorul Zenta era cunoscut de un om, de a cărui cinste nimeni nu se îndoia. Pînă în prezent s’au găsit numeroase bonuri de plată falsificate. Cercetările, în jurul cărora se păstrează cel mai mare secret, continuă, conduse fiind de un înalt funcţionar al parchetului local. Faptul este cu atît mai mult comen­­ cifaze-Ştiinţe-­Skri cu două măsuri.—Trei teologi bu­covineni, d-nii dr. Lazăr Gherman, dr. Uie Păsăilă şi dr. V. Şesan răspund foarte pe larg şi foarte drastic d lui N. Iorga la „Biserica Creştină“ la invi­­nuirile,ce a adus în „Neamul Romi­­nesc“ unora din apărătorii Episcopului de Roman. Intre multe sitele teologii scriu : „...Am stat şi ne-am gîndit, ce-aţi fi făcut dv. în locul lui Chiricescu ? Am căutat o situaţie aproape analoagă şi am găsit o. Xenopol, fostul dv. profe­sor şi părinte sufletesc, prieten intim, a ajuns într’un moment dat în pole­mică cu dv. Se poate oare asemăna cauza unei polemice, ori­cit de interesante, cu cauza Bisericei române, cu omorîrea celui drept şi triumful celui vinovat ? In această cafuză neînsemnată a po­lemicei“ nu ap­o­stat nici macar un moment la îndoială, de a trăda secre­tele prieteniei pentru triumful polemi­cei personale şi aţi divulgat ştiuta scri­soare intimă prin care Xenopol vă ce­rea să faceţi dv. o recenziune asupra lucrărei sale, pe care el s’o publice în­tr’o revistă străină sub iscălitura sa..... Ori veţi pretinde, d-le Iorga, că dînd la iveală, în polemică, această scrisoa­re prietenească de un interes mai mic, n’aţi fi dat pe alta de un interes mai mare în împrejurări mai mari ?...“ De­oarece vrîsta înaintată a Papei Piu­s pune mereu în discupune chestia succesiunii, e interesant de relatat că în 1903 conclavul reunit la Roma cu­prindea 62 cardinali din cari 39 italieni și 23 străini.­­ In momentul de­­faţă sunt 64 cardi­nali din care 34 italieni şi 30 străini. * Cu ocazia recentelor reprezentaţii date la Paris de marea artistă italiană Duse, s’a constat că este atinsă de o adîncă melancolie. Pe cînd era vorba să se supună unui consult medical, celebra artistă dispăru pe neaşteptate, plecînd la Roma.­ ­ * După cercetări istorice mai recente Regina Cleopatra a Egiptului n’a mu­rit, cum se credea, de o intoxicare cu oxid de cărbune. * Cel mai tînăr pictor „cubist“ e Georges Denicker, care mai e şi aviator şi sculp­tor şi cunoaşte şi limba japoneză şi foarte multe limbi europene. De curînd s’a distins şi ca inventator, născocind un chip nou de a fuma lu­leaua in aeroplan ! „Cubismul“ său însă Ie întrece pe toate. • A. if Opera lui Lauca din Hearn, atît de stranie şi originală, a ajuns îndeajuns de cunoscută. In franţuzeşte au apărut pînă acum (la Mercure) trei volume cu traduceri din operele sale : Kwaidan, Feuilles éparses des literatures étranges şi Chita. Lipsea însă o biografie şi un studiu critic­­al operii sale, lucru care îl împlineşte acr­m Joseph de Smet, care mai adaugă lucrării sale şi pagini încă netraduse din bizarul scriitor. * Ideile „geometrului filozof“ Cournot, asupra: hazardului, probabilităţii, defi­niţia raţiunei şi critica cunoştinţei prin adîncirea ştiinţelor pozitive, etc., au a­­părut într’o ediţiune nouă la Hachette, după multă trecere de vreme de la cea dintăi.* ŞTIRI DIN BUCOVINA ÎNFIINŢAREA unui partid NAŢIONAL-ŢARÂNESC Mai mulţi deputaţi romîni din Dietă, au hotărît înfiinţarea unui partid naţi­­onal-ţărănesc. Aceasta din cauză, că, de cînd s’a desfiinţat partidul unitar ro­mia, de sub şefia d-lui Fiondor, romî­­nii s’au desbinat, şi orice încercare de împăcare făcută de cei doritori de pace, a rămas fără rezultat. Deputatul Aurel Onciul, mai cu sea­mă, a luptat foarte mult pentru ideea înfrăţirii tuturor romînilor, dar din cauza unor elemente, cari se gîndesc mai mult la interesele lor particulare, decit la cele ale poporului, acesta a fost silit să renunţe la ideia unitară şi a început să se gindească la înfiinţarea unui partid nou, cu tendinţe democra­tice, care v­a forma cetatea tuturor .­ OPINIA tat cu cit nu de mult se mai întîmplese în localitate un caz identic, la consiliul cultural al ţării, de unde fostul secre­tar Borcevski a defraudat suma de 300.000 lor. Preşedintele ţării, care este şi preşe­dintele de onoare al „Crucii Roşii“, a ordonat să se facă o cerce­tare corectă asupra sumei defraudate de Zenta, şi să i se raporteze apoi rezultatul. Consent românesc Societatea muzicală „Armonia“ din localitate, aranjează pentru Vineri 25 cu un mare Concert de inaugurare, cu con­cursul benevol al d­rei dr. B. Şesan, ab­­solventa conservatoriilor din Milano şi Praga, şi a dunui profesor Const. Şan­­dru, absolvent al conservatorului din Viena.­­ Din programul Concertului reesă că pe lingă foarte multe piese naţionale se vor executa şi cîteva arii şi duete din „Traviata­“ şi „Trovatore“ în limba italiană. Acest evenimiient artistic este aşteptat cu o nerăbdare deosebită, din partea tuturor, din cauză că societatea „Armo­nia“ se bucură de mari simpatii din partea publicului, care apreciază talen­tele membrilor. Cererea după bilete este colosală și cei cari nu se vor îngriji dinainte cu bilete, vor perde rara ocaziune de a as­culta drăgălașa voce a unei din cele mai gingaşe cîntăreţe ale noastre, care este un talent artistic în toată splen­doarea lui. Gama STRUNA ZILEI INDUSTRIE ÎNFLORITOARE In Capitală incendiul, a consumat o fabrică de panglici. Ziarele. Aşi dori să ardă toate Fabricile,—de se poate . Prea sunt mulţi din cale afară Panglicari la noi în ţeară... NFORMATII D Intre direcţiunea tramvaiului elec­tric din Iaşi şi administraţia comunală se urmează din nou tratative, pentru prelungirea liniilor de tramvai in afară de zona prevăzută prin contract. E vorba a se continua linia Copoului pînă la Şcoala Normală, iar linia So­­colei pică la punctul numit „la trei sarmale“. Direcţiunea cere, în schimbul sacrificiilor cu liniile suplimentare pre­lungirea concesiunii pe timp de 20 ani peste termenul contractului în vigoare. „ Domnul Grecianu a ţinut să ară­­te, că dacă nu ştie vorbi, ştie cu­i : In această calitate deputatul de Iaşi şi-a făcut ieri, pentru prima oară, cunos­cută vocea la Cameră , d. Grecianu a citit o propunere pentru aşezarea bus­tului generalului Manu în Cameră. Succes boent. □ Discuţia de răspuns la Mesaj a fost fixată pentru ziua de 1 Decembrie, în Cameră. Q Doamna dr Rozica Silberstein, soţia d-lui dr. Siiberstein, medic al spi­talului israelit, a dat naştere unei fetiţe, căreia i s’a dat numele Felicia. □ Următoarea mişcare la c. f. r. s’a făcut pe ziua de 18 Noembrie : Domnul M. Mălinescu, impegat de mişcare, în staţia Cucuteni, a fost a­­vansat şeful acelei soţii ; d. Bănescu N. magazioner în staţia Podul-Iloaei, tran­sferat la staţia Vereşti ; d. Baranga I. veghetor de la Bereşti, transferat la staţia Podul-Iloaei; d. Zotta O. şef de gară în centralul inspecţiei a 6 mişca­re din Iaşi, mutat şef de staţie la Dăr­­măneşti. □ D. C. Jelescu a fost numit în func­ţiunea de păzitor regional în judeţul Iaşi.­­ Isprăvindu-se operaţiunile de veri­ficare a gestiune­­anului Social, termi­nat la 31 August 1911, Prima Societate de Economie (de la Palat) va distribui societarilor pentru acel an, un dividend de 7 lei 31 bani. Capitolul social s-a ridicat la aproape 7 milioane şi jumătate.­­ Ministerul cultelor şi al instrucţi­­unei publice a trimis şcoalelor parti­culare de băeţi şi de fete, din ţară o circulară prin care le aduce la cunoş­­tiinţă următoarele : D-nii directori vor pune în vedere elevilor să păstreze o atitudine demnă pe stradă şi pe localurile publice, spre a se deosebi de tinerii care de­şi poar­tă uniforme, nu urmează nici o şcoală şi se dedau la fel de fel de scandaluri pe stradă şi prin diferite localuri. Da altfel ministerul a luat dispoziţi­­unea, care s’a comunicat de asemeni şcoalelor, ca tinerii care au asemenea purtări să nu fie admişi la examen, în caz cînd ar voi să urmeze particular. □ In ziua de 1 Decembrie a. c. o­­rele 10 a. m. se va ţine la prefectura judeţului licitaţie publică pentru aten­­tarea dreptului de vînătoare în pădu­­re statului, după publicaţia apărută în Monitorul Oficial No. 177 din No­­ensbrie a. c. □ Duminică a avut loc, în localul şcoalei Alexandri, o nouă întrunire a ligei femeelor din Romînia. S-a hotărît a se face cuvenitele inter­venţii pentru a se reîntoarce ligei, suma de 10.000 lei, depusă la casa de Depu­neri de d-na Emilian. S’a mai decis a se organiza o serată muzicală şi scoaterea unei reviste, pen­tru propagarea ideilor ligei. □ Joi 54 Noembrie, se va reprezenta pentru prima oară „Funcţionarul de la Domenii“ farsă în 3 acte, de P. Locus­­teanu, din repertorul Teatrului Naţio­nal din Bucureşti.* Sîmbătă 26 şi Duminică 27 Noemb., pentru a treia oară „Taifun“. □ In timpul nopţei, nişte hoţi, ră­maşi necunoscuţi, au pătruns prin spar­gere, la circiuma lui Avram Simon, din strada Alexandri 146, şi spărgînd tej­gheaua, au furat suma de 50 lei. □ Domnişoara Maria Pantazi, licen­ţiată în litere, a fost numită profesoară de limba şi literatura franceză, la şcoala profesională de fete din Peatra-Neamţ, iar d-ra Maria Onciu a fost transferată de la şcoala profesională din Craiova, la cea din Turnu Severin. G Birourile redacţiei şi ad­ministraţiei OPINIEI, se află instalate In strada Gh. Mir­­zescu No. 25. □ Orice anunţuri şi abo­namente se primesc de d. M. G. Mihailescu, admi­nistratorul ziarului, sin­gurul in drept a Incasa orice sumă pentru tot ce priveşte administraţia a­­cestui ziar. O Bogatul program de astă seară Joi 24 Noemb, al cinematografului Pathe-Freres, Circul -ISidoli, cuprinde intre altele : „Salba Reginei* (L’affaire du collier de la Reine), măreaţă dramă istorică. Pagini însufleţie din­ domnia lui Lui­dovic al XVI-Iea, cari au sguduit te­meliile regatului Francez, pe la sfîrşi­­tul veacului al 18 lea. 9 Talentatul superior al artiştilor Co­mediei Franceze din Paris, cari inter­pretează rolurile principale din această dramă, precum şi grandioasa punere in scenă, dau un farmec nespus acestei reconstituiri istorice. Interpreţii D ra Provost - Regina M. Antoaneta „ Bovy — Contesa de la Motte D-l Etióvant — Ludovic al 16-lea „ Volny — Cardinalul de Rohan Această reconstituire istorică cuprin­de două părţi din program: „Răzbunarea gardienilor“, scene dra­matice de moravuri nord-americane. O soţie prea expansivă, scene comice de moravuri pariziane. Cascadele din Monasterio (Spania), splendide vederi după natură. Modelul, roman dramatic. In rolul principal apare d-ra Napierkomka, steaua Operei Mari din Paris. Rosalia serbează anul nou, scene hu­­moristice. Sîmbătă seara program nou, și cu­prinde între altele: Crima unui tată— Hans la New-York, o înscenare in care apare cele mai interesante edificii, stră­zi, grădini etc. ale fabulosului oraş. Iar in noul program de Luni 28 No­emb, apare pentru intăia oară d-ra Asta Nielsen, celebra tragediană daneză. D-ra Asta Nielsen este cea mai mare ar­­istă teatrală a ţărilor s­candinave. Ea este creatoarea direcţiei noue cre­nematografice, a filmelor teatrale şi i­­lustrează prin incomparabila sa inter­pretare, cele mai sensibile roluri dra­matice in sublimele piese, special scri­se şi înscenate de romanţierul danez Urban Gad. D-ra Asta Nielsen apare pe priza ci­­nemat, în noul program de Luni 28 Noemb, în drama de mare spectactacol Singe de ţigancă. (3 părţi de cine­matograf.) Restul programului va cuprinde alte subiecte diferite.­­ Consiliul comunal a fost convocat pentru Sâmbătă, la orele 5 p. m. □ E vorba ca partidul liberal să fie o nouă întrunire publică în localitate, în vederea propagandei pentru reforma electorală. EPITROPIA Spit. de copii „Caritatea“ din Iaşi PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 23 Decembrie a. c., orele 3 p. m., se va ţinea licitaţie publică, în camera Epitropiei Spitalului de copii „Caritatea“ din Iaşi, str. Carol Lueger No. 2 (foasta 40 de sfinţi), pentru darea în antrepriză a construi­­rei unui Pavilion de izolare pentru boli contagioase, în parcul palatului din Ruginoasa jud. Suceava. Valoarea acestor lucrări după de­viz, se urcă la suma de 68.000. Licitaţia se va ţinea prin oferte siglate, care pentru a fi luate in consideraţie, vor trebui să fie făcute de persoane capabile de a concura, ingineri, architecţi cu diplome sau persoane ce vor fi executat lucrări publice similare, în condiţiuni satis­făcătoare şi să fie însoţită de o ga­ranţie provizorie de 5 la sută la su­mele devisului în numerar sau efecte publice, garantate de Stat. Certificatele de capacitate se vor prezenta cel puţin cu două zile îna­inte de termenul de licitaţie. Supra-oferte nu se vor primi. Planurile, devizele, pactul de sar­­cini şi condiţiunile de licitaţie, se pot consulta de cei interesaţi, adre­­sîndu-se la cancelaria Epitropiei, în toate zilele de lucru de la 9—11 ore a. m. Totalul lucrărilor se vor executa într’o singură campanie. Concurenţii vor avea în vedere dis­­poziţiunile art. 68 pînă la 79 din le­gea contabilităţii generale a Statu­lui, iar condiţiunile generale de în­treprindere ale Statului, cum și cele ale Epitropiei sunt obligatorii. Epitropi, Nathalie Vladoiano, M­atheiu B. Cantacuzino Secretar, D. Carlos No. 337 1911 Noembrie 18.

Next