Opinia, noiembrie 1912 (Anul 9, nr. 1727-1750)

1912-11-23 / nr. 1744

OPINIA * ¥ s: MOARTEA LUI GARAGIALE.­­D. Vespasian Pella, directorul nostru a tri­mis d-nei Caragiale, cu ocaziunea înmor­­mîntărei regretatului Garagiale, telegrama următoare: Doamnei Caragiale Bucureşti Ca ban amic şi admirator al marelui literat, a căruia perdere o depl­r­g toţi iubitorii limbei şi literaturei române, vă aduc şi eu expresiunea celor mai sincere condoleanţe şi vă rog a lua cunoştinţă, că, pentru a contribui întru­cîtva la e­ternizarea numelui ilustrului vostru soţ, în Iaşi, oraşul de cultură, ce i-a fost a­­tît de drag, mi-am permis, ca dejastâzi să dau veche­i şi istoricei săli „Teatrul Pastia“, denumirea de: „Teatrul Cara­giale ““ Senatul universitar din Bucureşti, întruni ieri, a ridicat la rangul de profe­­fesor pe d. agregat Stănculeanu şi a es­­clus, pe timp de un an, pe medicinista d-ra Negoescu, autoarea mai multor arti­cole insultătoare la adresa unor profe­sori. 33 Firma ieşană Leon Hodan şi Adolf Lebel, fabrică de ciorapi, a fost cerută să fie declarată în stare de faliment de către C. Barot. Termen la 26 c. 33 La Bucureşti s-a sinucis ieri căpi­tanul Constantin Mit­ru, fratele d-lui Ion Mitun, directorul şcoalei normale „V. Lupu“ din Iaşi. Acum doi ani căpitanul Mitru era co­mandantul companiei liceului militar din Iaşi. O afacere de inimă a împins pe tînărul militar la actul disperat al sinuci­­derei,­familia se opunea la căsătoria sa cu o fată din Iaşi, cu care căpitanul era logodit. S3 Eri s’a pus bazele „Societăţei stu­denţilor în biete“, societate cu totul in­dependentă de Centrul Studenţesc. S’a a­­les o comisiune compusă din d-nii stu­denţi: C. Alexandrescu, Gh. Fedeleş şi Al. Hotnog, care să se presinte d­lui De­em al Facultăţei de litere, spre a-i s’cere aprobarea şi apoi să proceadă la facerea statutului. 3. Pe lingă Facultatea de litere de la Universitatea de Iaşi s’a ales o comisiune din membrii seminarului de sociologie care sub preşidenţia prof. D. Gusti, va face comunicările bibliografice româneşti, cunoscutei reviste germane, Blăter vor Sozialewissenchaft und Soziologie. Aceste comunicări au fost făcute până acum de către V. N. Xenopol cu ajutorul redacţiei revistei de sub conducerea ac­tualului ministru. S3 Decana scenei noastre locale, d-na Atena Georgescu, va da în seara de 8 Decembrie reprezentaţia de retragere de la teatrul naţional. Nu ne îndoim că tot laşul va da concurs eminenţei artiste a teatrului nostru. 33 Duminică, orele 3 p. m. va avea loc în aula universităţei noastre concertul prea atrăgător al tînărului Gr. Birsan cu concursul d-nei Teodoreanu profesoară a conservatorului şi a d-lui prof. Teodo­­rescu. Va fi o delicioasă după amiază artistică. 33 Din partea serviciului sanitar, pri­mim următoarele : In ziarele locale şi cele din Bucureşti s-a înregistrat faptul că în oraşul Iaşi ar fi existind un început de epidemie de febră tifoidă şi că şi la liceul Internat s’a ivit un caz. In oraş nu există epidemie de febră tifoidă, fie la 1 Noemb­e pănă azi s’au înregistrat numai patru cazuri de boală şi anume : la 6 Noembre în str. Frumoasa bolnavul C. Cozma, de meserie lucrător cu palmele; la 15 Noembre bolnava Vi­oleta Petrovici în str. Buzdugan No. 4, la 17 Noembre bolnavi­i Emilia Dobrea din str. Albineţ 29, elevă la şcoala A. Lambrior şi Alex. Nalvarin din str. Deliu 1, de meserie muncitor. In comparaţie cu anul 1911 cînd au fost 30 cazuri în luna Noembre, anul a­­cesta nu se poate afirma o epidemie de febră tifoidă pănă în prezent. La liceul internat a fost un caz de difterie, care e singurul pănă azi. . S3 Sinuciderea di» strada Anas* iaSU« Pa»».—Muncitorul Costach­e Buz­­dug a fost găsit spînzurat în latrina ca­selor din strada Anastasie Panu No 68. Cauza acestei sinucideri, se zice că ar fi traiul rău ce ducea cu concubina sa, bucătăreasă la comerciantul Cristea Ioan. Autorităţile anchetează. Cadavrul sinucisului a fost depus la morgă. S3 Alaltă­seară s-a procedat la socie­tatea medico-farmaceutică, la alegerea noului comitet. Au fost aleşi domnii doctori Bogdan, Tudor, Dimitriade, Burstin, Veisa, Nime­­reanu, Iliescu şi farmaciştii Verner, Co­­nia senior, Conia junior şi D. Hertenberg 33 In seara de 1 Decembrie, se va re­prezenta la Teatrul Naţional drama Mar­tira, prelucrare în versuri, datorită d-lui Mihai Codreanu. 35 D. Al. A. Badareu, ministrul lu­crărilor publice, sosește mtine în locali­tate. ' 13 Incendiul din strada Sft. La­­zăr.—Astă-noapte pe la oara 1 un pu­ternic incendiu s’a declarat că fabrica de amînări și sopon a d-lor N. Dimitrescu,­­ Bercovici și S. Abramovici din Strada Tf. Lazăr. Flăcările au consumat toată instalaţia şi depozitele. Cauza din care a provenit incendiul nu se cunoaşte încă. Fabrica era asigurată la mai multe so­cietăţi pentru suma de 100 mii lei. S3 Judecătorul sindic a închis ori ma­gazinul falitului Aron Emil din Str. I. C. Brătianu No. 15. 33 In strada Hotin s’a constatat azi un caz n­u de scarlatină. 33 In comuna Voineşti s’a ivit epide­mia de scarlatină. 33 In ziua de 20 Noembrie a. c. a fost primită în ospiciul de alienaţi Socola pa­cienta Leia Boier. 13 In cîrdul de vite a d-lui David Gut­man, arendaşul moşiei Căcărăzeni co­muna Dumeşti, s’a ivit epizootia de febră aftoasă. S’au luat măsurile sanitare. 53 Astăzi a sosit la prefectură permi­sele pe c.f.r. emise pe numele d-lor de­putaţi şi senatori aleşi în acest judeţ. 13 Societatea dramatică a suspendat spectacolul din astă-seară, din cauza în­­mormîntărei, maestrului Caragiale, care se face astăzi în Bucureşti. 13 In ziarul „Dimineaţa“ din 22 a. c., sub titlul „Dezastrul de la Ceatargea“, se spune, că redactorul a avut o convor­bire cu un ofiţer român superior, aflat pe cîmpul de răsboi şi în care articol se fac aprecieri despre atacul de la Ceatal­gea. Se ştie, că singurul ofiţer român aflat pe cimpul de răsboiu, este maiorul G. Dabija, ataşatul nostru militar. Se mai ştie că toţi ataşaţii militari sunt la cartierul general de la Stara Zagora, ori Kirkilisse, că nici unul nu s’a apro­piat­ de cîmpul de luptă, ca atare nici unul n’a putut da relaţii de mersul a­­tacurilor şi luptelor date. Se mai ştie că nici un corespondent de ziare nu se află pe cîmpul de răs­­boi, toţi sunt în Sofia şi deci nu pot fi în contact cu ofiţerii din cartierul gene­ral. Se mai ştie, că ori­ce corespondeţe scrise sunt consurate ca atare relatarea dată de ziarul „Dimineaţa“, nu poate fi de­cît invenţie. 35 Eri s-a făcut cu o deosebită pom­pă religioasă, la cimitirul Eternitatea, des­­groparea osemintelor a cinci foşti ofiţeri ruşi, care fusese înmormîntaţi în timpul răsbelului de la 1877. După terminarea serviciului religios o­­semintele au fost depuse într’o altă groa­pă nouă, în prezenţa unei delegaţiuni a consulatului rus din localitate. 53 Astă-seară Joi 22 Noembrie se re­prezintă cinematograful din Sala circului Sidoli, Pathé-Fréres a treia epocă din cea mai mare epopee dra­­incomparabilă adaptare după operă a nemuritorului Victor MIZERABILII m­atică, celebra Hugo. Această gigantică desfăşurare—cel mai mare film din toate apărute până în pre­zent—este împărţită în patru epoce, cari vor fi intercalate în patru programe noue succesive. Acţiunea puternică a acestei drame ne prinde înlănţuindu-ne chiar de la pri­mele scene şi ochii noştri sunt aţintiţi pe pînză pînă la cel din urmă tablou. „Mizerabilii“, uriaşa operă a lui Victor Hugo, ce se reprezintă astă seară la Si­doli, este un imens succes în arta cine­matografiei moderne şi ori­unde a apărut pe pînză, în cele mai civilizate centre, sălile cinematografelor au fost înţesate de lume, din toate păturile sociale. In programul de astăzi se reprezintă Epoca a III-a, care ocupă două părţi de cine­matograf. Mai sunt cuprinse în acest nou pro­gram: Graţiile unui bărbier, scene foarte co­mice. In faţa morţei, desfăşurare dramatică, (film american). Miss Alice, scene artistice sportive. Frica de apă, comedie cu Max Linder, etc. Mîini Vineri 23 Noembrie, program nou S3 De la 15 Noembrie produsele Debitelor Badareu se vînd cu următoarele preţuri Litru Kgr. Unt pentru masă şi cafea 6.60 Smîntlnă dulce Centrifugată 3.— Unt proaspăt pentru gătit 4.— Brînză proaspătă de vaci 1.— Brînză de oi de putină 1.60 Brînză de munte 2.— Brînză de munte de toamnă 2.60 Ouă proaspete 11 lei suta Lapte dulce proaspăt se găseşte în fie­care dimineaţă şi seara litrul 1­0.50 Caşcaval grecesc 2.80 Brînză de burduf 2.80 Caşcaval de Penteleu 3.00 De asemenea s’au pus în vînzare vinuri cu următoarele preţuri : Litrul Vin alb vechiu 1.— Vin negru vechiu 1.— Vin alb negru si superior 1.20 Vin Cotnar şi Bordeaux 1.60 Vin Cotnar şi Bordeaux superior 2.— Sofia.—Armistiţiu! a fost semnat de plenipotenţiarii bulgari In nu* mele Bulgarie!, Serbiei, Mantaua* graiul. Gresia şi-a reservat un termin de 24 oare, spre a adera protocolului, in caz de neadest­­uns guvernul grec va lua parte totuși la negocierile de pace. * Viena. — Camera a adoptat în mod unanim legile militare care stipulează manierile tre­buincioase în caz de mobiliza­re sau de răsboiu, precum și legea de recrutare pentru 1913. * Belgrad. — Ziarul „Politica“ află că Principele George al Serbiei, care în ur­ma bătăliei de la Bitolia sa îmbolnăvit de tifos şi a fost adus la Belgrad ar fi după declarafia medicului seu, ca trecută grija boalei şi s’ar găsi pe calea însă­­rătoşării.* Sofia. — Comentînd declaraţiile can­celarului german ziarul „Mir“ releviază dorinţa Germaniei de a întreţine rapor­turi bune mai ales pe teren economic cu statele balcanice care urmînd aceiaşi cale ca şi statele germane după unire nu poate să nu ia pilda imperiului ger­man. Dacă Germania şi cele alte puteri vor sprijeni după răsboiu chestia naţionali­tăţilor şi pretenţiile lor în Balcani, asi­­g­irînd o desvoltare economică paşnică, fie­cărui popor balcanic, aşa va putea găsi la balcani amici şi aliaţi noi. * Sofia.—D-nii Danev şi Teodorov pă­răsesc mîine cartierul general, spre a se înapoi la Sofia. Delegaţii pentru nego­cierile de pace, vor fi aleşi apoi impor­tul şi exportul mărfurilor reîncepe în mod regulat în Întreaga ţară, traficul fiind restabilit pe toate căile ferate. — Con­stantinopole.—Protocolul is­călit spune : spre a permită să se stabilească condiţiunile de pa­ce guvernele Turciei, Bulgariei, Serbiei şi a Muntenegrului, au instalat un armistiţiu pentru o du­rată nedeterminată. Dacă cele 2 partize­ni ajung la înţelegere şi în cazul cînd ar trebui să se mai continue răsboiul, beligeranţii se vor aviza reciproc intr’un termen de 49 ore. Zone neutre spre a preveni ori­ce contract, vor fi stabilite de ceia două state majore, spre a stabili zone neutră, muntenegre­nii vor trimite delegaţi speciali la Scuter­, iar bulgarii la Adria­­n­opole şi sirbli la armata tur­cească de vest, unde al­aţii se vor înţelege cu delegaţii otomani. * Constantinopole.—Ismail Kemal a tri­mis noaptea trecută Porţii o telegramă, spunînd că albanezii, cari au rămas mereu credincioşi imperiului otoman, se găsesc în momentul de faţă prada duş­manilor Turciei şi au hotârît în mod u­­nanim să-şi apare drepturile şi fără a stînjeni interesele otomane vor lucra în mod deosebit în vilaetele Sculări și Ia­­nina. Ismail Kemal cere Portei să nu­­ re­fuze co­ncursul. * Sofia.—Ziarul „Mir“ află că trupele bulgare care au capturat coloana Iaver- Paşa, după ce au cucerit Kesan, s’au concetrat împrejurul satelor Mamudkioi, Primankepi şi Iamali, unde au ocupat înălţimele Kuruday-Kubia şi Kusk. * Sofia.—Imediat după iscă­­lirea protocolului armistiţiu­lui, statul major a dat ordin armatelor bulgare să sus­pende ostilităţile. * Constantinopol.—Guvernul a luat mă­suri spre a se trimete proviziuni la An­­drianopole şi Scutari, populaţia acestor oraşe va putea să se ducă în mod liber unde va voi. Presa oficioasă blamează pe Grecia care a rămas în afară de ■‘armistiţiu şi consi­deră atitudinea Greciei ca o probă de lipsă de coesiune în alianţa balcanică. * Constantinopol. — Turcia va continua răsboiul în contra Greciei pănă cînd va admite punctul de vedere otoman. — Grecia cere spre a semna ar­­misiţiu predarea Ianinei şi a in­sulei Hio unde ostilităţile mai continuă şi nu primesc rădica­­rea blocusului. Cosm­atinopol.—O deputăţie albaneză, compusă­­din 2 alba­­nezi mahomedani şi unul cato­lic, a plecat spre Bucureşti un­­de se vor întîlni cu alţi 2 al­banezi ortodocşi. Deputăţia se va duce în Europa spre a lu­­cra pentru cauza Albaniei. Ricka.—După raportul generalului Mar­­tinovici, turcii au încercat aseară să spargă liniile Muntenegrene de-a lungul rîului Kini, numai de­cit un foc violent de artilerie a început, la care au luat parte şi secţiunile de tunuri revolver. După o luptă de mai multe ceasuri mun­tenegrenii au reuşit să respingă pe turci care au suferit pierderi mari Muntenegrenii au ocupat o Înălţime de­asupra Tanabosului şi au aşezat aco­lo baterii de artilerie; poziţiunile Munte­negrenilor In contra Scutarilor sunt acum mult mai avantajoase pentru operaţiu­nile ulterioare. Muntenegrenii au perdut eri 6 soldaţi şi un ofiţer ucişi precum şi mulţi răniţi; pierderile turcilor ar fi considerabile. * Kiel—In şantierul „Germania“ s’a pus pe apă azi un vas special pentru aşezarea minelor şi destinat guvernului turc. * Berlin.—A. S. Princepele moş­tenitor al României a făcut as­tăzi dimineaţă o vizită cance­larului Germaniei Bentham Hol­­veg. Mesagiul Bucureşti.—Proectul Mesagiului a fost Întocmit. După cum suntem informaţi, Mesagiul va cuprinde două note caracteristice: chestia externă şi acea a creditelor pen­tru armată. In colo mesagiul va enunţa numai, al­cătuire de diferite proecte de legi. Sîmbătă va avea loc un consiliu de miniştri, sub preşedenţia Regelui, în care se va da Mesagiului toată forma defini­tivă. Imnormintarea lui Caragiale Bucureşti.—Azi a avut Ioc, sub o mare afluenţă de lume, înmormîntarea rămă­­şiţelor pămînteşti ale regretatului Cara­giale. Au rostit cuvintări, d-nii Take Ionescu, în numele partidului conservator demo­crat, Sadoveanu, în numele scriitorilor tineri, Delavrancea, în numele prietenilor, Procopiu, din partea sindicatului Presei, M. Dragomirescu, în numele Universită­ţei şi Alex. Davila, în numele Teatrului naţional, Bucureşti.—In unele cercuri, se afirmă că d. Nicu Filipescu, ministru de dome­nii, ar fi pe cale a se retrage din gu­vern. Colegii din minister ai d-lui Fili­pescu, fac toate sforţările, pentru a con­vinge pe d. Filipescu să remînă în guvern. In caz însă, că d. Filipescu va stărui în această hotărlre, se dă ca sigur că succesorul d-sale va fi d. C. C. Arion. Consiliul de miniştri ( Bucureşti. — In consiliul de miniştri ce s a ţinut ori ,s’a hotărît a se cumpăra 4 vase, pentru marina militară. Doamna Alexandra Caragiale, soţie, d-nii Mateiu-Ion Caragiale şi Luca-Ion Caragi­ale, fii. Domnişoara Caterina Ion Caragi­ale, fiică anunţă moartea soţului şi părin­telui lor, Ion Luca Caragiale săvîrşit din viaţă la Schöneberg, Berlin in ziua de 9 - 22 Iunie 1912 în vîrstă de 60 ani. înmormîntarea a avut loc în Bucureşti astă­zi Joi, 22 Noembre. De avnzare VIA MITOC, corn. durea satul Todi­­reni jud. Iaşi întindere 30 hectare, ară­tură, finare, livezi şi huerag, case, coşere, 2 fintîni etc. UNA CASA str. Albineţ 12 în stare bună. Ambele cu mici sarcini. Adresa N. C. Cogălniceanu str. Bros­căriei 98. S’MJ REDESCHIS Restauran­tsKissner aranjate cu totul om­ nou, mobi­late elegant după mozaicii locale­lor similare din străinătate, fiind conduse sie cunoscutul restaura­teur şi hotelier d. Kaaif Sattes*­man. In curînd renovarea Marelui Hotel Trajan. Importan­t Aduc la cunoştinţa onor. public şi ve­chei mele clientele, că am deschis în a­­cest oraş strada Cuza-Vodă frotistă Golia­ No. 71. Fabrică tis rabat, halvale, dulceţuri etc. fabricaţiane specială şi după toate regu­­­lele higienice. Calităţi exelente. Cu stimă, H. Alexiades Dr. Buzaai IEXLEM10SI [BOLI DE FEMEI—FACERI — Strada Anastasie Panu 43 — închei ULTIMA ORA Telegrafice și Telefonice București 22 Noembrie Turcia continuă răsboiul cu Grecia Principele Ferdinand lafCancelarul Germaniei Retragerea d-lui Filipescu 4* Hotel Traian Moartea Epis­copului de Rîmnic Bucureşti.—I. P. S. S. Ghenadie, epis­cop de Rîmnic, a încetet din viaţă. Ziua înmormîntărei n’a fost încă fixată. In cercurile bine informate, se crede, că prin noua alegere ce are a se efectua, pentru ocuparea scaunului episcopal de Rîmnic, se va căuta a se repara nedrep­tatea făcută, prin îndepărtarea I. P. S. Saferim, fostul episcop de Roman. Situaţia externa Bucureşti.—Ştirile sosite azi arată o­ndrumare spre pacea definitivă. Cu privire la românii din Macedonia se afirmă, că o parte din ei vor fi alipiţi la noul regat albanez. Turcia a propus, ca vitorul rege al Al­baniei, să fie un membru al dinastiei ro­mâne. In cea ce priveşte rezolvirea definitivă al războiului balcano-turc, ţerile belige­rante au autorizat pe reprezentanţii lor din Londra, ca să stabilească un acord cu privire la convocarea unei conferinţ europene. O misiune rusă în capitali. București.—Se dă ca probabil, că la 28 a lunei va sosi în capitală o misiune rusă care va aduce Suveranului nostru basto­nul de Mare Mareșal. Se afirmă, că mi­siunea va avea în frunte un Mare Duce. Porumb pentru ţărani Bucureşti.—Consiliul de miniştri ce s’a ţinut eri, s’a ocupat intre altele şi de chestia porumbului. Se ştie că porumbul, în urma ploilor, a rămas pe cîmp şi nu se poate usca. Acest porumb prezintă o adevărată pri­mejdie pentru ţăranii a cărora sănătate ar fi periclitată. Faţă ca aceasta d. Take Ionescu, mi­nistru de interne, a dispus a se face o anchetă, pentru a se stabili regiunile unde porumbul e stricat. In aceste regiuni se va distribui ţă­ranilor porumb bun, pentru cumpărarea căruia consiliul a acordat mijloacele ne­cesare.

Next