Opinia, decembrie 1912 (Anul 9, nr. 1751-1772)

1912-12-04 / nr. 1753

PASTA de DINT! de vânzare ia: PÂRFUI vlERIL FARMACII,DROGUERIT etc. K A.SARG’ s SOMN. & C2., Viena-Berlin-Paris Rojsn*aoor.4«wli Sans* L8!)!( S3 aeapesti„ « E’&iiki '4 W wâ m I Js® mm L şi mizerii destule, din care dacă aşi fi meşter, aşi seri şi eu o odisee. Ajunşi aici schimbăm telegrame cu gu­vernul turc, român şi diplomatul nostru din Constantinopol se vedem ce facem. Probabil că venim în ţară. Cofiţă. Ch­iril T­ift­. Cu paşi de plumb şi cu sufletul cernit rătăcesc prin oraşul de azi, cu străzi de asfalt şi bulevarde largi şi gîndul îmi zboară la cetatea cu porţile închise, cu uliţe întortochiate şi întunecată. E miş­care, larmă, tramvai, autobuze şi mus­cali luxoşi se încrucişează; lumea îşi plimbă eleganţa pudrată cu aere de o­­ccidentali şi vînzătorii îşi strigă ziarele... şi totuşi nostalgia cetăţii cu oameni cari se furişează la umbra zidurilor, cu zăn­gănit de arme, cu mirosul ei de singe şi de strălucire sumbră, cu larma zilelor de paradă şi de războiu, mă copleşeşte mereu. Şi tărindu-mi paşii în neştire, simte cum calc pe oasele îngropate sub asfal­tul străzii şi aud blestemul strămoşilor care nu pot dormi de larma vieţii mo­derne Şi un zid ce abia mai putu să răzba­tă prin noianul anilor, îşi arată ruina, voind încă să mai sfideze vremea şi o­­mul, şi par’că zăresc urmele petelor nu­mai de sînge şi capete înfipte în prăjini înălţate.... Se strădueşte oraşul de azi să trăiască şi suflul cetăţii moarte,­­ a cetăţii care a fost, pluteşte peste edificiile măreţe ri­dicate în goana vieţii moderne. Din altare seculare, din zidiri roase de mucegaiul vremii, din pietre înegrite şi din atîtea „vechituri“ preţioase, se ridică mirosul cetăţii şi procesiuni de credin­cioşi, hoarde de războinici, turnuri şi balcoane tainice se perindă ’n minte, a­­nii morţi care rătăcesc în nesfirşitul tim­pului par’că se grămădesc pe mine şi chiar spatele mi se încovoaie sub povoa­­ra lor. ,­Larma străzii, cu sirenele autobuzelor cu trapul cailor şi cu duruitul tramvaie­lor cu tot „vinodate“, şi de zgomote mărunte, nu poate înăbuşi oftatul cetăţii moarte, cu râsunetul înăbuşit al paşilor grăbiţi, pe caldarîmul uliţelor sucite, cu şoaptele şi cu serenadele foarte noc­turne.... Lucruri vechi, oameni morţi, ruini şi praf sfint,­es deasupra oraşului cu pole­­ală modernă şi cu pretenţii chiar occi­dentale. Se sforţează oraşul de azi să trăiască, — şi trecutul său ţâşneşte din nesfirşitul negru prin toate colţurile şi toate crăpă­turile şi miros lugubru înăbuşă pieptul şi vedenii macabre îngrozesc mintea şi melodii bizare răsună în urechi. In veselia şi petrecerile de azi umbre cetăţii cu şirul ei de soli negri vine ne­poftită şi exhală miros de oase, gemete şi soare roş, — şi jocurile încetează şi răsetele încremenesc pe buze.. Şi fug toţi de oraşul acesta, pe care trecutul mort îl ucide, fug savanţii şi po­eţii din cavoul acesta viu, — fug toţi şi totuşi îi atrage amintirea cetăţii cu viaţa ei plină de soare, cu împăraţi şi cărtu­rari, cu domniţe şi serenade, cu războaie şi glorii. .. Azi cetatea e un oraş, care nu poate trăi faţă de măreţia trecutului mort, ca­­re-i mai tare ca viaţa, — şi se sforţea­ză zădarnic să alunge spectrul morţii, căci veselia sa e macabră strălucirea sa e funebră, iar savanţii şi poeţii par cio­cli şi dascăli. * Viaţa sa de azi e un veşnic prohod de înmormîntare. Clopotele sună a mort, căci plînsetele lor sfişietoare par’că isvorăsc din ţinutul nesfîrşit de gheaţă neagră. ....E mort oraşul, mort, ca toată viaţa de care răsuflă; cetatea moartă nu’l lasă să trăiască şi-i copleşeşte cu răm­ă­şiţele trecutului său. Nu învie morţii, — şi moartea-i mai tare ca viaţa. Re­gis. De vinzare VIA MITOC, cont. durea satul Todi­­reni jud. Iași întindere 30 hectare, ară­tură, fînațe, livezi și badiag, case, coșere , fîntîni etc. UNA CASA str. Albine­i 12 în stare bună. Ambele cu mici sarcini. Adresa N. C. Cogălniceanu str. Bros­eriei 98. Solemnitatea de la şcoala Profesio­nală „St Sava" Eri după amiază a avut loc în saloa­nele şcoalei profesionale, o frumoasă so­lemnitate, organizată de către corpul profesoral al acelei şcoli, cu ocaziunea retragerei d­nei maestre Elena Tisescu din învăţămîntul profesional după 15 ani de activitate. Solemnitatea a fost deschisă de către corul şcoalei, care sub conducerea d-rei Sidonia Hogaş, a executat mai multe bucăţi alese. Ministerul instrucţiunei publice a fost reprezentat prin d. Prasa, inspector al învăţămîntul­ui primar. D-na Cleopatra Gheorghiu, directoara şcoalei profesionale, în numele şcoalei, şi a comitetului organizator, oferă ser­­bătoritei d-na Tisescu o frumoasă marchi­ză de diamante rostind următoarea cu­­vîntare: Onorată Adunare, Astă­zi serbăm o zi îmbinată cu ceva tristeţă, de­şi sărbătoarea este foarte îmbucurătoare. Iubita noastră colegă, d-na El. Tisescu, s’a retras din învăţămînt, după o muncă rodnică de 35 ani, ca maestră de Croitorie la şcoala noastră. Este tristă această serbare, de­oare­ce ne despărţim de vrednica tovarăşă de muncă, care a învăţat pe atîtea copile, să-şi cîştige existenţa sau să ajute la conducerea gospodăriei părinţilor lor, sau chiar a acelora, pe care singure le au întemeiat. Din 234 absolvente ale Atelie­rului de croitorie, a avut fericirea de a vedea pe mai multe numite în învăţă­­mînt şi chiar 3 din acele absolvente fac parte din corpul didactic al acestei şcoale. Despărţirea e totdeauna îmbinată cu durere, cum este tot rămasul bun, care se lasă, cînd pleacă cine­va în depărtare, şi cu toate că gîndul nostru va fi tot­deauna aproape de foasta noastră co­legă, totuşi lipsa ei din şcoală va face să regretăm presenţa ei, care de la în­ceputul carierei sale, a dat exemplu de hărnicie şi exactitate.­ Dar, cum am mai spus, această ser­bare conţine şi un element înălţător. In ea se vede pătrunderea tot mai adîncă a învăţămîntului profesional In iubita noastră ţarii, căci acest învăţămînt e de tot nou. Romînii nu s’au gîndit pănă a­­cum 35 ani, că au nevoe pentru învăţă­tura fetelor şi de practica profesională, ci numai la 12 Mart 1877 regretatul Mi­nistru al Instr. Publice C. Gh­iţu a tran­sformat Externatul secundar de fete din localitate în şcoală profesională, iar la 3 Maiu a numit ca prime maestre, la croitorie pe d-na El. Tisescu, întâia ab­solventă a şcoalei profesionale a Reuni­unei Femeilor Române din focaliate, fon­dată de un comitet de doamne, presidat de atunci şi pănă azi, cu atîta demnitate, dragoste şi abnegaţie de d-na E. Măr­­zescu; iar la Bengerie, pe d-na E. Petit, ce de cîţiva ani ne-a părăsit fiind trans­ferată la Externatul secundar de fete din localitate, de unde tot acuma a eşit la pensie. D-na E. Tisescu este cea dintăiu maestră de croitorie din toată ţara, care s’a retras la pensie după sevirşirea pe deplin a stagiului de profesorat la această şcoală. Oamenii se duc, instituţiile răm­în , să fim prea mulţumiţi cînd ne-am putut jertfi viaţa întreagă pentru întărirea şi înflorirea unei ramure de învăţătură în scumpa noastră patrie. Imboldirea spre această pîrghie rodnică a îndeletnicirei româneşti, ne vine de sus, de la M. S. Regele şi mai ales de la M. S. Regina, care prin desmormîntarea portului naţio­nal a dat primul avînt învăţămîntului profesional în România. Şcoala noastră, după cum se ştie, a avut onoarea de a fi vizitată anul trecut de M. S. Regele şi Regina şi de A. L. Regale Principesele Maria, Elisabeta şi Princepele Carol, înalţii visitatori au în­curajat şi aprobat mersul întregei şcoli, în cit, d­a sigur că una din cele mai fru­moase amintiri pe care sărbătorita de de azi o va avea din şcoală, va fi aceea a renaltelor mulţumiri rostite de M. Lor pentru mersul atelierului, pe care l-a condus atîţia ani. Ca o amintre a zilei de azi, te rugăm să primeşti din partea foastelor d-tale colege, ace­l inel, în care am notat două date importante din viaţa d-tale: 1877, anul intrărei învăţămînt şi 1912 anul e­­şirei la pensie, împreună cu dorinţa să trăeşti mulţi ani spre a te odihni de munca depusă. Trăiască M. L. Regele şi Regina Ro­mâniei cu Augusta lor familie. Trăiască ţara Românească şi Industria ei. * Domnul inspector Prasa, în­ numele ministrului, mulţumeşte d-nei Tisescu pentru munca îndelungată şi pricepută ce a depus spre răspîndirea învăţămîn­tului profesional, urîndu-i să se bucure în pace de laurii culeşi pe urma unei cariere conştiincios îndeplinită. D-na V. Gavrilaş, care va urma d-nei Tisescu la catedră, rosteşte o cuvîntare bine simţită, aducînd elogii meritate predecesoarei şi relevînd roadele frumoa­se ce s’au cules de pe urma activităţei d-nei Tisescu. D-na Alexandrescu aduce d-nei Tises­cu laude şi felicitări în numele primei serii de absolvente a cursurilor domni­­sale. B­raDron, în numele elevelor clasului de croitorie, exprimă stima şi recunoş­tinţa ce au pentru d-na Tisescu care le a dat preţioase îndrumări. Vorbind cea din urm­ă, d-na Tisescu, mulţumeşte călduros pentru simpatica şi recunoştinţa ce i s’au aratat de către aceia în mijlocul cărora a muncit şi de către acei pentru care a muncit. Urmînd a­e a zice : „sunt m­îndră de a fi fost chemată să unesc silinţele mele cu ale tuturor acelora, care au văzut în­cununată în mod aşa de bine meritat truda ce am depus pentru bunul renume al şcoalei şi pot să-mi permit, fara mo­destie, a recunoaşte, că în numele ce şcoala şi-a creat, are dreptul, să i se a­­corde, o parte, cine­va care s’a devotat acestui scop tocmai în anii care au văzut crescînd renumele şcoalei. După terminarea cuvîntărilor, şi în timp ce numeroasa asistenţă, compusă în mare parte din profesori, se grăbea să prezinte felicitări d-nei Tisescu,­­ d na Gheorghiu directoara, d-na Dăscă­­lescu secretară, d na Botez şi d-rele E­­raclide, Deieanu, Ştefănescu, Greţescu, Catelin, împărţeau cu graţie şi dornicie, prăjituri, bomboane şi mai ales şam­panie. OPINIA V­ia. iibnoteea Iaşilor. — O adevărată abundenţă de drăguţe şi instructive bro­şuri ne oferă, dintr’o dată, simpatica in­­terprindere a librăriei locale Socec. Şase numere au apărut în această colecţiune atrăgătoare cuprinzând subiecte variate, din limba rom­înă şi din limba străină. Literatură, beletristi­e, teatru, psihologie, fiziologie, nuvelă, — de toate într’un cu­­vint. Asupra unora din­ broşurile apărute — între care şi „Tablouri din Natură“ de d. A. D. Xenopol — vom reverii mai pe larg. Preţul unei broşuri de 64 pagini 15 bani. Noua piesă „ l’Habit Vert“ care se joacă la Variétés în Paris face încasări monstre. Primele 8 spectacole au adus, în medie, cite 10.000 lei, pe lingă că s’au vîndut prin locațiune, de peste 150.000 lei bilete pentru reprezentațiile viitoare. * A apărut „Noua revistă Romina“ cu un foarte bogat sumar de articole, actu­alităţi,, versuri recenzii şi note polemice. Academia de ştiinţe din Paris va primi Luni în mod solemn la Sorbona pe ce­lebrul explorator Roald Amundsen, des­coperitorul polului sud. * Activul publicist Matei Rusu publică în ultimul număr din „La Vie“ o schiţă despre Aristizza Romanescu. * Admiratorii lui Flaubert au sărbă­torit un mic jubileu la 24 Noem­bre: 50 de ani de la publicarea romanului Sa­­lambo și de la inaugurarea faimoase­lor dineuri „Magny“. * Herman Jadlowker, primul tenor al o­­perei imperiale din Berlin, a fost angajat, pentru cite 10 reprezentanțiuni pe an, la opera populară din Budapesta. El va avea 5000 coroane pe seară. * Am amintit aci că s’au descoperit 5 exemplare din „Alvare“ romanul scris de Aimée de Coigny „la jeune captive“ cîn­­tată odinioară de André Chénier. Unu’ din acele exemplare a devenit proprietatea ziarului „Le Temps“ care reproduce ro­manul în foileton. * La teatrul Scala din Milan s-a repre­zentat săptămîna trecută opera Londen­­grin, care a avut darul să scoată în evi­denţă un mare tenor, Gesar Bianchi, a cărui voce şi inteligenţă în joc îl pun printre cei mai mari tenori ai timpului nostru.­ ­ La Lugano (Italia) a murit actorul Ed­­vardo Girand, care a obţinut mari suc­cese pe scenele teatrelor milaneze vreme de 30 de ani. Era în vrîstă de 74 de ani şi a murit pe cind se spoia, spre a esi in scenă. STRUNA ZILEI bătaie sirba Ştirile sunt mai bune ; sîrbii bat în retragere în chestia Adriat­icei. Ziarele de neamţ l’ar bate sîrbai — E prea fricos şi mititel. Deci în retragere mă ar­ea „bată“, dar­­­m alt fel... dar I­fj im­­­ii l­a Lista ale subscripţiei pentru aeroplan^ „IftSUL“ D-na Ana Gonta-Kernbach 60 lei 1). Stefan Negruţi 500 „ D. Lupu Weinsengr­in 30 „ D. Cristea 3­. Cristea 500 „ Banca Moldovei 200 „ D. Gh. Calmuski . 20 „ D. Dr. Ilie Stroici 500 „ I). Grigore Iamandi 500 „ D. I­r. Gh. Proca, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti 100 „ D. Nicu Stroici 300 „ D. N. Gorjescu 100 „ D-na Lt­-Colonel Cătuneanuţ 6 „ D-ra Beatrice Tran­te­mir, prof. 2.50 D-ra Ida Ienescu, profesoară 2.50 Banca populară „Leul“ 20 I­. D. Brudea 5 D-na Zenobia Botez, subdi­rectoare la şcoala Elena Doam­na—Bucureşti 20 D. Teodorie Motăş 20 Şcoala de fete din Iaşi, Elena Doamnă, prin d-na Motăş, directoara 50 D-na Emilia Humpel 100 D-na Elena Omner Popvici 20 D-na Elena Conta 25 D-na Mariana Kernbach 15 D. Leon Horga 5 „ Banii au a se adresa d-lui Victor Fara la Prefectura de judeţ. şi Schimbări de nume de strade în Iaşi. Stradela Guliei a fost preschimbată în stradela dr. Ellipescu, stradela şcoalei de Arte­,­ în stradela dr. Ciak, strada Arcu în strada Scarlat Pastia. S3 La tribunalul Iaşi s-au făcut urmă­toarele cereri de declarare în stare de faliment: firma M. jurist pe Daniel Re­dder, fraţii Kepich, Bucureşti, pe Z. Gut­man ; societ. insă de export pe Gh. Conschonski.; Martin Schick pe Jacob Segall şi B. Avram. Sg Cîte­va date interes­ante relativ la recensămîntul populaţiei.—Recensămîntul fiind la ordinea zilei, e interesant să se ştie că acesta la care se lucrează acum va fi al şaptelea recensăm­înt care se face pentru oraşul Iaşi. Cel întîiu s’a făcut la anul 1859, cînd s’au găsit 65,74­5 suflete ; al doilea la a­­nul 1877 cu 72,000 suflete; al treilea la 1884­ cu 59,427 suh­. ; al patrulea la 1889 cu 72,859 suh­.; al cincilea la 1894 cu 60.024 suflete şi al şaselea la 1899 cu 78969 suflete. Din compararea datelor de mai sus reesă că într’o epocă de 40 ani, numă­rul populaţiunei Iaşului a variat cu dife­renţe surprinzător de mari, fără a se pu­tea observa o progresie de creştere sau scădere. Diferenţa între cifra cea mai mare­­ din 1899 şi cea mai mică din 1884 este de 19.542 locuitori. S3 Confratele nostru „Acţiunea“ a in­trat ieri în Cel de al doisprezecelea­­an de rodnică existenţă. Facem urări fratelui nostru să mai lupte mulţi ani de aci înainte pentru pro­păşirea partidului nostru. 33 Direcţiunea generală a serviciului sanitar a admis Introducerea în ţară a produselor chimice sub formă de c­onpri­­mate, venite în fiole din străinătate, cu condiţiunea ca pe etichetele aplicate pe fiole să fie scris pe lingă denumirea con­venţională şi cea chimică de exemplu As­pirină şi acid acetylo- salicylic. 33 întrunirea absolvenţilor şcoalei com­merciale superioare curs seral din Iaş —Duminică 2 Decembrie 1912, ora 9 p. m., Absolvenţii împreună cu părinţii elevilor acestei şcoli, s’au întrunit în lo­calul asociaţiei, sub preşedenţia d-lui Gr. Călin, spre a protesta, contra revo­cării dreptului absolvenţilor de a benefi­cia de reducerea serviciului militar, drept consfinţit prin regulamentul acestei şcoli aprobat de M. S Regele, prin decretul No. 2424, din 30 Iulie 1904. D. G. Paraschiv, i-a cuvîntul şi arată nedreptatea făcută absolvenţilor acestei şcoli prin răpirea dreptului de a face armata cu termen redus, îndemnîndu-i la organizarea serioasă pentru ducerea la un bun sfîrşit a acţiunei lor. D. O- Khirighor, vorbeşte de rostul şcoalelor com­e­rciale superioare curs se­ral, importanţa ce prezintă elementele provenite din aceste şcoli în comerţ, a­­râtînd însemnătatea consolidării în ace­­laş timp a cunoştinţilor teoretice cu cele practice şi dă ca model şcoalelor noas­tre comerciale, cursurile comerciale din străinătate, arată importanţa asociaţiunea absolvenţilor pentru a apararea interese­lor lor morale şi materiale şi laudă miş­cările făcute în acest sens în Bucureşti, Ploeşti, Giurgiu, Graiova, Galaţi, Piteşti şi T.­Severin. Susţine apoi că s’a făcut o neaplica­bilă nedreptate prin faptul că au fost despuiaţi de dreptul reducerei serviciu­lui militar. Probează că această chestiune a mai desbătută în Parlament şi recunoscîndu­­se nedreptatea făcută acestor absolvenţi, domnul general Grăiniceanu pe atunci Ministru de Război depunînd pe biroul Camerei modificarea legei recrutării, pre­vede în art. 1. „Vor beneficia de termenul redus în armată şi absolvenţii şcoalelor superioa­re de comerţ curs seral­“ D. Gr. Dumbrăvescu, spune că chema­rea noastră, pentru apărarea intereselor să fie aceiaşi că şi chemarea prin trâm­­biţă a soldaţilor spre a-şi face datoria către patrie, îndeamnă pe absolvenţii la solidarizare şi luptă. D. I. Anton se asociază la părerile pre­decesorilor şi îndeamnă şi pe părinţii e­­levilor a da concurs conducătorilor aces­­t­ei mişcări. 1­. Gr. Călin, preşedinte încheie seria cuvintărilor, făcînd o dare de seamă a­­supra mişcărei asociaţiilor din ţară, ara­tă că aceste şcoli care au un deosebit interes în comerţ, sunt şcoli superioare, căci chiar prin regulamentul lor se pre­vede că nu pot fi admişi la înscriere de­cit numai absolvenţii şcoalelor comer­ciale elementare şi a patru clase secun­dare. De aci, deduce că dacă absolvenţilor şcoalelor inferioare de agricultură, care au 4 clase pimare şi 2 de studii agrico­le, li se acordă reducerea serviciului militar, cu atît mai mult sunt îndreptă­ţiţi la aceasta absolvenţii şcoalelor co­merciale curs seral. Apoi mai spune că dacă constitue o piedică pentru cineva intrarea în comerţ a acestor elemente de o reală utilitate, roagă pe cei interesaţi să dea lupta fă­ţăProtestează cu energie contra răpirei unui drept fără a fi motivat şi spune că nu se va înceta lupta pînă la com­plecta lui redobîndire. Se votează, totodată, următoarea mo­ţiune. In ziua de 2 Decembrie ora 2 p. m., Absolvenţii şcoalei comerciale superioare cms seral din Iaşi întruniţi în localul a­­sociaţiei lor în str. Guza Vodă No. 71, protestează împreună cu părinţii elevilor contra revocărei art. 11 din regulament aprobat prin decretul No. 2424 din 30 Iulie 1904, pr­in care se dă dreptul ab­solvenţilor şcoalelor comerciale curs se­ral de a satisface legea recrutărei cu ter­men­­redus. Hotărăsc, de a duce o acţiune energi­că pînă la redobîndirea definitivă a a­­cestui drept, întrunirea se sfî­şeşte la orele 5 ju­mătate, anunţîndu-se cea viitoare pe Du­minică 9­0. 13 Domnul Aurel Colceag a fost nu­mit subcomisar la Iaşi, iar Ad. Timuş, sub­comisar în Trg. Frumos, a fost transferat la Iaşi. 31 Mine seară va avea la loc corporaţia Confecţiunelor alegerea membrilor Comi­tetului breslei cizmarilor. na KKs» atu 1 u* 55 23 22 22 22 22 23 55 15 35 ■■ *■ ■■ «■ »* «« «a ß« «b «a aa am am am um a« ■■ mu aa ■■ um ■■ mm nm i ! *** BK *a ** *« *“ *■ a* va ■■ fcft »0 0« «a aa «a «a aa un aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa i Laboratorul da âmalîne Mailaale și Industriale uts aaas BB HH Doctor A. Ratianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva — IAŞI — Strada Guza-Vodă (Calfa) 46 - IAŞI -Execută : Amlize complecte de urină, chimice şi microscopice; Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici • Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni Uretrale asupra Gonococilor Neiser; Analize alimentare de Vinuri, lapte, tainuri etc. Analize de stofe din punct de ve- I dere a compoziţiei şi a conţinutului în lină, bumbac sau matasă, I etc. etc. GS aa­ »• I 22 £5 55 55 52 *5 *■ ■■ aa aa aa aa k» «a ** «a m «a «a aa mu as sa «a «a «a aa aa •« aa «a aa aa aa mm ! a» aa aa. mm aa an aa »a -»a «« »*s mm mm a» mm mm am aa. ** sa mm »a. at.a aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aaaa uu aa BB BB BB BB aa aa :: BB aa aa aa aa

Next