Opinia, decembrie 1912 (Anul 9, nr. 1751-1772)
1912-12-04 / nr. 1753
PASTA de DINT! de vânzare ia: PÂRFUI vlERIL FARMACII,DROGUERIT etc. K A.SARG’ s SOMN. & C2., Viena-Berlin-Paris Rojsn*aoor.4«wli Sans* L8!)!( S3 aeapesti„ « E’&iiki '4 W wâ m I Js® mm L şi mizerii destule, din care dacă aşi fi meşter, aşi seri şi eu o odisee. Ajunşi aici schimbăm telegrame cu guvernul turc, român şi diplomatul nostru din Constantinopol se vedem ce facem. Probabil că venim în ţară. Cofiţă. Chiril Tift. Cu paşi de plumb şi cu sufletul cernit rătăcesc prin oraşul de azi, cu străzi de asfalt şi bulevarde largi şi gîndul îmi zboară la cetatea cu porţile închise, cu uliţe întortochiate şi întunecată. E mişcare, larmă, tramvai, autobuze şi muscali luxoşi se încrucişează; lumea îşi plimbă eleganţa pudrată cu aere de occidentali şi vînzătorii îşi strigă ziarele... şi totuşi nostalgia cetăţii cu oameni cari se furişează la umbra zidurilor, cu zăngănit de arme, cu mirosul ei de singe şi de strălucire sumbră, cu larma zilelor de paradă şi de războiu, mă copleşeşte mereu. Şi tărindu-mi paşii în neştire, simte cum calc pe oasele îngropate sub asfaltul străzii şi aud blestemul strămoşilor care nu pot dormi de larma vieţii moderne Şi un zid ce abia mai putu să răzbată prin noianul anilor, îşi arată ruina, voind încă să mai sfideze vremea şi omul, şi par’că zăresc urmele petelor numai de sînge şi capete înfipte în prăjini înălţate.... Se strădueşte oraşul de azi să trăiască şi suflul cetăţii moarte, a cetăţii care a fost, pluteşte peste edificiile măreţe ridicate în goana vieţii moderne. Din altare seculare, din zidiri roase de mucegaiul vremii, din pietre înegrite şi din atîtea „vechituri“ preţioase, se ridică mirosul cetăţii şi procesiuni de credincioşi, hoarde de războinici, turnuri şi balcoane tainice se perindă ’n minte, anii morţi care rătăcesc în nesfirşitul timpului par’că se grămădesc pe mine şi chiar spatele mi se încovoaie sub povoara lor. ,Larma străzii, cu sirenele autobuzelor cu trapul cailor şi cu duruitul tramvaielor cu tot „vinodate“, şi de zgomote mărunte, nu poate înăbuşi oftatul cetăţii moarte, cu râsunetul înăbuşit al paşilor grăbiţi, pe caldarîmul uliţelor sucite, cu şoaptele şi cu serenadele foarte nocturne.... Lucruri vechi, oameni morţi, ruini şi praf sfint,es deasupra oraşului cu poleală modernă şi cu pretenţii chiar occidentale. Se sforţează oraşul de azi să trăiască, — şi trecutul său ţâşneşte din nesfirşitul negru prin toate colţurile şi toate crăpăturile şi miros lugubru înăbuşă pieptul şi vedenii macabre îngrozesc mintea şi melodii bizare răsună în urechi. In veselia şi petrecerile de azi umbre cetăţii cu şirul ei de soli negri vine nepoftită şi exhală miros de oase, gemete şi soare roş, — şi jocurile încetează şi răsetele încremenesc pe buze.. Şi fug toţi de oraşul acesta, pe care trecutul mort îl ucide, fug savanţii şi poeţii din cavoul acesta viu, — fug toţi şi totuşi îi atrage amintirea cetăţii cu viaţa ei plină de soare, cu împăraţi şi cărturari, cu domniţe şi serenade, cu războaie şi glorii. .. Azi cetatea e un oraş, care nu poate trăi faţă de măreţia trecutului mort, care-i mai tare ca viaţa, — şi se sforţează zădarnic să alunge spectrul morţii, căci veselia sa e macabră strălucirea sa e funebră, iar savanţii şi poeţii par ciocli şi dascăli. * Viaţa sa de azi e un veşnic prohod de înmormîntare. Clopotele sună a mort, căci plînsetele lor sfişietoare par’că isvorăsc din ţinutul nesfîrşit de gheaţă neagră. ....E mort oraşul, mort, ca toată viaţa de care răsuflă; cetatea moartă nu’l lasă să trăiască şi-i copleşeşte cu rămăşiţele trecutului său. Nu învie morţii, — şi moartea-i mai tare ca viaţa. Regis. De vinzare VIA MITOC, cont. durea satul Todireni jud. Iași întindere 30 hectare, arătură, fînațe, livezi și badiag, case, coșere , fîntîni etc. UNA CASA str. Albinei 12 în stare bună. Ambele cu mici sarcini. Adresa N. C. Cogălniceanu str. Broseriei 98. Solemnitatea de la şcoala Profesională „St Sava" Eri după amiază a avut loc în saloanele şcoalei profesionale, o frumoasă solemnitate, organizată de către corpul profesoral al acelei şcoli, cu ocaziunea retragerei dnei maestre Elena Tisescu din învăţămîntul profesional după 15 ani de activitate. Solemnitatea a fost deschisă de către corul şcoalei, care sub conducerea d-rei Sidonia Hogaş, a executat mai multe bucăţi alese. Ministerul instrucţiunei publice a fost reprezentat prin d. Prasa, inspector al învăţămîntului primar. D-na Cleopatra Gheorghiu, directoara şcoalei profesionale, în numele şcoalei, şi a comitetului organizator, oferă serbătoritei d-na Tisescu o frumoasă marchiză de diamante rostind următoarea cuvîntare: Onorată Adunare, Astăzi serbăm o zi îmbinată cu ceva tristeţă, deşi sărbătoarea este foarte îmbucurătoare. Iubita noastră colegă, d-na El. Tisescu, s’a retras din învăţămînt, după o muncă rodnică de 35 ani, ca maestră de Croitorie la şcoala noastră. Este tristă această serbare, deoarece ne despărţim de vrednica tovarăşă de muncă, care a învăţat pe atîtea copile, să-şi cîştige existenţa sau să ajute la conducerea gospodăriei părinţilor lor, sau chiar a acelora, pe care singure le au întemeiat. Din 234 absolvente ale Atelierului de croitorie, a avut fericirea de a vedea pe mai multe numite în învăţămînt şi chiar 3 din acele absolvente fac parte din corpul didactic al acestei şcoale. Despărţirea e totdeauna îmbinată cu durere, cum este tot rămasul bun, care se lasă, cînd pleacă cineva în depărtare, şi cu toate că gîndul nostru va fi totdeauna aproape de foasta noastră colegă, totuşi lipsa ei din şcoală va face să regretăm presenţa ei, care de la începutul carierei sale, a dat exemplu de hărnicie şi exactitate. Dar, cum am mai spus, această serbare conţine şi un element înălţător. In ea se vede pătrunderea tot mai adîncă a învăţămîntului profesional In iubita noastră ţarii, căci acest învăţămînt e de tot nou. Romînii nu s’au gîndit pănă acum 35 ani, că au nevoe pentru învăţătura fetelor şi de practica profesională, ci numai la 12 Mart 1877 regretatul Ministru al Instr. Publice C. Ghiţu a transformat Externatul secundar de fete din localitate în şcoală profesională, iar la 3 Maiu a numit ca prime maestre, la croitorie pe d-na El. Tisescu, întâia absolventă a şcoalei profesionale a Reuniunei Femeilor Române din focaliate, fondată de un comitet de doamne, presidat de atunci şi pănă azi, cu atîta demnitate, dragoste şi abnegaţie de d-na E. Mărzescu; iar la Bengerie, pe d-na E. Petit, ce de cîţiva ani ne-a părăsit fiind transferată la Externatul secundar de fete din localitate, de unde tot acuma a eşit la pensie. D-na E. Tisescu este cea dintăiu maestră de croitorie din toată ţara, care s’a retras la pensie după sevirşirea pe deplin a stagiului de profesorat la această şcoală. Oamenii se duc, instituţiile rămîn , să fim prea mulţumiţi cînd ne-am putut jertfi viaţa întreagă pentru întărirea şi înflorirea unei ramure de învăţătură în scumpa noastră patrie. Imboldirea spre această pîrghie rodnică a îndeletnicirei româneşti, ne vine de sus, de la M. S. Regele şi mai ales de la M. S. Regina, care prin desmormîntarea portului naţional a dat primul avînt învăţămîntului profesional în România. Şcoala noastră, după cum se ştie, a avut onoarea de a fi vizitată anul trecut de M. S. Regele şi Regina şi de A. L. Regale Principesele Maria, Elisabeta şi Princepele Carol, înalţii visitatori au încurajat şi aprobat mersul întregei şcoli, în cit, da sigur că una din cele mai frumoase amintiri pe care sărbătorita de de azi o va avea din şcoală, va fi aceea a renaltelor mulţumiri rostite de M. Lor pentru mersul atelierului, pe care l-a condus atîţia ani. Ca o amintre a zilei de azi, te rugăm să primeşti din partea foastelor d-tale colege, acel inel, în care am notat două date importante din viaţa d-tale: 1877, anul intrărei învăţămînt şi 1912 anul eşirei la pensie, împreună cu dorinţa să trăeşti mulţi ani spre a te odihni de munca depusă. Trăiască M. L. Regele şi Regina României cu Augusta lor familie. Trăiască ţara Românească şi Industria ei. * Domnul inspector Prasa, în numele ministrului, mulţumeşte d-nei Tisescu pentru munca îndelungată şi pricepută ce a depus spre răspîndirea învăţămîntului profesional, urîndu-i să se bucure în pace de laurii culeşi pe urma unei cariere conştiincios îndeplinită. D-na V. Gavrilaş, care va urma d-nei Tisescu la catedră, rosteşte o cuvîntare bine simţită, aducînd elogii meritate predecesoarei şi relevînd roadele frumoase ce s’au cules de pe urma activităţei d-nei Tisescu. D-na Alexandrescu aduce d-nei Tisescu laude şi felicitări în numele primei serii de absolvente a cursurilor domnisale. BraDron, în numele elevelor clasului de croitorie, exprimă stima şi recunoştinţa ce au pentru d-na Tisescu care le a dat preţioase îndrumări. Vorbind cea din urmă, d-na Tisescu, mulţumeşte călduros pentru simpatica şi recunoştinţa ce i s’au aratat de către aceia în mijlocul cărora a muncit şi de către acei pentru care a muncit. Urmînd ae a zice : „sunt mîndră de a fi fost chemată să unesc silinţele mele cu ale tuturor acelora, care au văzut încununată în mod aşa de bine meritat truda ce am depus pentru bunul renume al şcoalei şi pot să-mi permit, fara modestie, a recunoaşte, că în numele ce şcoala şi-a creat, are dreptul, să i se acorde, o parte, cineva care s’a devotat acestui scop tocmai în anii care au văzut crescînd renumele şcoalei. După terminarea cuvîntărilor, şi în timp ce numeroasa asistenţă, compusă în mare parte din profesori, se grăbea să prezinte felicitări d-nei Tisescu, d na Gheorghiu directoara, d-na Dăscălescu secretară, d na Botez şi d-rele Eraclide, Deieanu, Ştefănescu, Greţescu, Catelin, împărţeau cu graţie şi dornicie, prăjituri, bomboane şi mai ales şampanie. OPINIA Via. iibnoteea Iaşilor. — O adevărată abundenţă de drăguţe şi instructive broşuri ne oferă, dintr’o dată, simpatica interprindere a librăriei locale Socec. Şase numere au apărut în această colecţiune atrăgătoare cuprinzând subiecte variate, din limba romînă şi din limba străină. Literatură, beletristie, teatru, psihologie, fiziologie, nuvelă, — de toate într’un cuvint. Asupra unora din broşurile apărute — între care şi „Tablouri din Natură“ de d. A. D. Xenopol — vom reverii mai pe larg. Preţul unei broşuri de 64 pagini 15 bani. Noua piesă „ l’Habit Vert“ care se joacă la Variétés în Paris face încasări monstre. Primele 8 spectacole au adus, în medie, cite 10.000 lei, pe lingă că s’au vîndut prin locațiune, de peste 150.000 lei bilete pentru reprezentațiile viitoare. * A apărut „Noua revistă Romina“ cu un foarte bogat sumar de articole, actualităţi,, versuri recenzii şi note polemice. Academia de ştiinţe din Paris va primi Luni în mod solemn la Sorbona pe celebrul explorator Roald Amundsen, descoperitorul polului sud. * Activul publicist Matei Rusu publică în ultimul număr din „La Vie“ o schiţă despre Aristizza Romanescu. * Admiratorii lui Flaubert au sărbătorit un mic jubileu la 24 Noembre: 50 de ani de la publicarea romanului Salambo și de la inaugurarea faimoaselor dineuri „Magny“. * Herman Jadlowker, primul tenor al operei imperiale din Berlin, a fost angajat, pentru cite 10 reprezentanțiuni pe an, la opera populară din Budapesta. El va avea 5000 coroane pe seară. * Am amintit aci că s’au descoperit 5 exemplare din „Alvare“ romanul scris de Aimée de Coigny „la jeune captive“ cîntată odinioară de André Chénier. Unu’ din acele exemplare a devenit proprietatea ziarului „Le Temps“ care reproduce romanul în foileton. * La teatrul Scala din Milan s-a reprezentat săptămîna trecută opera Londengrin, care a avut darul să scoată în evidenţă un mare tenor, Gesar Bianchi, a cărui voce şi inteligenţă în joc îl pun printre cei mai mari tenori ai timpului nostru. La Lugano (Italia) a murit actorul Edvardo Girand, care a obţinut mari succese pe scenele teatrelor milaneze vreme de 30 de ani. Era în vrîstă de 74 de ani şi a murit pe cind se spoia, spre a esi in scenă. STRUNA ZILEI bătaie sirba Ştirile sunt mai bune ; sîrbii bat în retragere în chestia Adriaticei. Ziarele de neamţ l’ar bate sîrbai — E prea fricos şi mititel. Deci în retragere mă area „bată“, darm alt fel... dar Ifj imii la Lista ale subscripţiei pentru aeroplan^ „IftSUL“ D-na Ana Gonta-Kernbach 60 lei 1). Stefan Negruţi 500 „ D. Lupu Weinsengrin 30 „ D. Cristea 3. Cristea 500 „ Banca Moldovei 200 „ D. Gh. Calmuski . 20 „ D. Dr. Ilie Stroici 500 „ I). Grigore Iamandi 500 „ D. Ir. Gh. Proca, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti 100 „ D. Nicu Stroici 300 „ D. N. Gorjescu 100 „ D-na Lt-Colonel Cătuneanuţ 6 „ D-ra Beatrice Trantemir, prof. 2.50 D-ra Ida Ienescu, profesoară 2.50 Banca populară „Leul“ 20 I. D. Brudea 5 D-na Zenobia Botez, subdirectoare la şcoala Elena Doamna—Bucureşti 20 D. Teodorie Motăş 20 Şcoala de fete din Iaşi, Elena Doamnă, prin d-na Motăş, directoara 50 D-na Emilia Humpel 100 D-na Elena Omner Popvici 20 D-na Elena Conta 25 D-na Mariana Kernbach 15 D. Leon Horga 5 „ Banii au a se adresa d-lui Victor Fara la Prefectura de judeţ. şi Schimbări de nume de strade în Iaşi. Stradela Guliei a fost preschimbată în stradela dr. Ellipescu, stradela şcoalei de Arte, în stradela dr. Ciak, strada Arcu în strada Scarlat Pastia. S3 La tribunalul Iaşi s-au făcut următoarele cereri de declarare în stare de faliment: firma M. jurist pe Daniel Redder, fraţii Kepich, Bucureşti, pe Z. Gutman ; societ. insă de export pe Gh. Conschonski.; Martin Schick pe Jacob Segall şi B. Avram. Sg Cîteva date interesante relativ la recensămîntul populaţiei.—Recensămîntul fiind la ordinea zilei, e interesant să se ştie că acesta la care se lucrează acum va fi al şaptelea recensămînt care se face pentru oraşul Iaşi. Cel întîiu s’a făcut la anul 1859, cînd s’au găsit 65,745 suflete ; al doilea la anul 1877 cu 72,000 suflete; al treilea la 1884 cu 59,427 suh. ; al patrulea la 1889 cu 72,859 suh.; al cincilea la 1894 cu 60.024 suflete şi al şaselea la 1899 cu 78969 suflete. Din compararea datelor de mai sus reesă că într’o epocă de 40 ani, numărul populaţiunei Iaşului a variat cu diferenţe surprinzător de mari, fără a se putea observa o progresie de creştere sau scădere. Diferenţa între cifra cea mai mare din 1899 şi cea mai mică din 1884 este de 19.542 locuitori. S3 Confratele nostru „Acţiunea“ a intrat ieri în Cel de al doisprezeceleaan de rodnică existenţă. Facem urări fratelui nostru să mai lupte mulţi ani de aci înainte pentru propăşirea partidului nostru. 33 Direcţiunea generală a serviciului sanitar a admis Introducerea în ţară a produselor chimice sub formă de conprimate, venite în fiole din străinătate, cu condiţiunea ca pe etichetele aplicate pe fiole să fie scris pe lingă denumirea convenţională şi cea chimică de exemplu Aspirină şi acid acetylo- salicylic. 33 întrunirea absolvenţilor şcoalei commerciale superioare curs seral din Iaş —Duminică 2 Decembrie 1912, ora 9 p. m., Absolvenţii împreună cu părinţii elevilor acestei şcoli, s’au întrunit în localul asociaţiei, sub preşedenţia d-lui Gr. Călin, spre a protesta, contra revocării dreptului absolvenţilor de a beneficia de reducerea serviciului militar, drept consfinţit prin regulamentul acestei şcoli aprobat de M. S Regele, prin decretul No. 2424, din 30 Iulie 1904. D. G. Paraschiv, i-a cuvîntul şi arată nedreptatea făcută absolvenţilor acestei şcoli prin răpirea dreptului de a face armata cu termen redus, îndemnîndu-i la organizarea serioasă pentru ducerea la un bun sfîrşit a acţiunei lor. D. O- Khirighor, vorbeşte de rostul şcoalelor comerciale superioare curs seral, importanţa ce prezintă elementele provenite din aceste şcoli în comerţ, arâtînd însemnătatea consolidării în acelaş timp a cunoştinţilor teoretice cu cele practice şi dă ca model şcoalelor noastre comerciale, cursurile comerciale din străinătate, arată importanţa asociaţiunea absolvenţilor pentru a apararea intereselor lor morale şi materiale şi laudă mişcările făcute în acest sens în Bucureşti, Ploeşti, Giurgiu, Graiova, Galaţi, Piteşti şi T.Severin. Susţine apoi că s’a făcut o neaplicabilă nedreptate prin faptul că au fost despuiaţi de dreptul reducerei serviciului militar. Probează că această chestiune a mai desbătută în Parlament şi recunoscînduse nedreptatea făcută acestor absolvenţi, domnul general Grăiniceanu pe atunci Ministru de Război depunînd pe biroul Camerei modificarea legei recrutării, prevede în art. 1. „Vor beneficia de termenul redus în armată şi absolvenţii şcoalelor superioare de comerţ curs seral“ D. Gr. Dumbrăvescu, spune că chemarea noastră, pentru apărarea intereselor să fie aceiaşi că şi chemarea prin trâmbiţă a soldaţilor spre a-şi face datoria către patrie, îndeamnă pe absolvenţii la solidarizare şi luptă. D. I. Anton se asociază la părerile predecesorilor şi îndeamnă şi pe părinţii elevilor a da concurs conducătorilor acestei mişcări. 1. Gr. Călin, preşedinte încheie seria cuvintărilor, făcînd o dare de seamă asupra mişcărei asociaţiilor din ţară, arată că aceste şcoli care au un deosebit interes în comerţ, sunt şcoli superioare, căci chiar prin regulamentul lor se prevede că nu pot fi admişi la înscriere decit numai absolvenţii şcoalelor comerciale elementare şi a patru clase secundare. De aci, deduce că dacă absolvenţilor şcoalelor inferioare de agricultură, care au 4 clase pimare şi 2 de studii agricole, li se acordă reducerea serviciului militar, cu atît mai mult sunt îndreptăţiţi la aceasta absolvenţii şcoalelor comerciale curs seral. Apoi mai spune că dacă constitue o piedică pentru cineva intrarea în comerţ a acestor elemente de o reală utilitate, roagă pe cei interesaţi să dea lupta făţăProtestează cu energie contra răpirei unui drept fără a fi motivat şi spune că nu se va înceta lupta pînă la complecta lui redobîndire. Se votează, totodată, următoarea moţiune. In ziua de 2 Decembrie ora 2 p. m., Absolvenţii şcoalei comerciale superioare cms seral din Iaşi întruniţi în localul asociaţiei lor în str. Guza Vodă No. 71, protestează împreună cu părinţii elevilor contra revocărei art. 11 din regulament aprobat prin decretul No. 2424 din 30 Iulie 1904, prin care se dă dreptul absolvenţilor şcoalelor comerciale curs seral de a satisface legea recrutărei cu termenredus. Hotărăsc, de a duce o acţiune energică pînă la redobîndirea definitivă a acestui drept, întrunirea se sfîşeşte la orele 5 jumătate, anunţîndu-se cea viitoare pe Duminică 90. 13 Domnul Aurel Colceag a fost numit subcomisar la Iaşi, iar Ad. Timuş, subcomisar în Trg. Frumos, a fost transferat la Iaşi. 31 Mine seară va avea la loc corporaţia Confecţiunelor alegerea membrilor Comitetului breslei cizmarilor. na KKs» atu 1 u* 55 23 22 22 22 22 23 55 15 35 ■■ *■ ■■ «■ »* «« «a ß« «b «a aa am am am um a« ■■ mu aa ■■ um ■■ mm nm i ! *** BK *a ** *« *“ *■ a* va ■■ fcft »0 0« «a aa «a «a aa un aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa i Laboratorul da âmalîne Mailaale și Industriale uts aaas BB HH Doctor A. Ratianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva — IAŞI — Strada Guza-Vodă (Calfa) 46 - IAŞI -Execută : Amlize complecte de urină, chimice şi microscopice; Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici • Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni Uretrale asupra Gonococilor Neiser; Analize alimentare de Vinuri, lapte, tainuri etc. Analize de stofe din punct de ve- I dere a compoziţiei şi a conţinutului în lină, bumbac sau matasă, I etc. etc. GS aa »• I 22 £5 55 55 52 *5 *■ ■■ aa aa aa aa k» «a ** «a m «a «a aa mu as sa «a «a «a aa aa •« aa «a aa aa aa mm ! a» aa aa. mm aa an aa »a -»a «« »*s mm mm a» mm mm am aa. ** sa mm »a. at.a aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aaaa uu aa BB BB BB BB aa aa :: BB aa aa aa aa