Opinia, mai 1913 (Anul 10, nr. 1868-1891)

1913-05-01 / nr. 1868

serioasă, pentru că impozitul nou n’are nimic cu capitaţiunea ; el e din contra un impozit progresional, deci democratic. Dar, chiar dacă s’ar asemăna cu capi­­taţia, încă am fi în progres, pentru că nici un impozit nu ar putea da foc la a­­titea înjosiri şi abuzuri, la cîte dă naştere prestaţiunea­ Proectul d-lui Morţun prevedea şi el desfiinţarea prestaţiunii. De­sigur că as­tăzi, liberalii nu vor vedea cu ochi răi o dispoziţiune preconizată încă de acum cîţiva ani de unul din cei­­mai de seamă fruntaşi ai lor şi fost ministru de lucrări publice. Deosebirea dintre actualul proect şi a­­cela al d-lui Morţun e în avantajul ce­lui dintăiu, pentru că impozitul, cu care se înlocueşte prestaţia, este o combinaţie de taxă fixă cu trei zecimi adiţionale la impozitul fontierei şi al patentei, ceea ce degrevează clasele sărace şi lasă toată greutatea impozitului pe spinarea clase­lor bogate, cari prin necesităţi se folo­sesc mai mult de drumuri. Proectul­ d-lui Morţun era lipsit de acest avantaj al pro­­gresivităţii pentru că el prevedea clase fixe de contribuabili şi lăsa astfel toată greutatea impozitului pe seama claselor sărace. Orele înaintate pînă la cari larga do­cumentare a d-lui Comşa a ţinut încor­dată atenţiunea Camerei, nu a dat pu­tinţă oratorului să-şi sfirşească discursul. Ne vom face o plăcere să împărtăşim cititorilor noştri savanta desvoltare ce aşteptăm de la d. Comşa, relativ la par­tea financiară a proectului. I. L. Ştii romîneşte ?—Sub titlul acesta s’a retipărit în abundenta „Bibliotecă pen­tru toţi“—No. 844 mult instructiva lucra­re a d-lui Ion Gorun. Ea cuprinde „Cî­­teva observări asupra limbii, cum se scrie în vremea de faţă*. Scrisă în modul spiritual şi clar, cum scrie în genere d. Gorun, lucrarea ar fi de o reală utilizată, dacă ar fi cetită şi meditată în cercuri cît mai largi, începîn­d chiar cu acele publicistice, gazetăreşti, profesorale şi şcolare. O reacţiune ’ în contra... veglimenţelor stilistice şi linguistice e absolut trebuin­cioasă. Scrierea d-lui Gorum, populari­zată cu ajutorul editurei Alcalay—singura care a rezistat tuturor obstacolelor şi in­temperiilor—e menită a produce o ase­menea reacţiune, pentru stîrpirea unor ciudate abateri literaro-gramaticale cari au pătruns în publicistică, ba chiar şi în literatura curentă. v Au mai apărut în „Biblioteca pentru toţi“ No. 851—854 „Fromont şi Risler“ —moravuri pariziane—însemnata operă a lui Alphonse Daudet, tradusă de G. Iorga­ De asemenea a apărut „Crengi*—schiţe de d. Haralamb Lecca. v In Wagram din Paris ex-altatele Jules Claraz organizează pentru seara de 14 Mai stil nou, o mare conferinţă publică, în contradictorii. Subiectul tratat: „Falimen­tul Religiunilor“. * STRUNA ZILEI HOŢII PĂCĂLIŢI Nişte hoţi au spart, noaptea, patru sertare în redacţia „Cu­­vîntului*. . Ştire oficială La dinşii ce v'ademmise Ca să-i pradafi?... Tâlhari sărmani, Valeri ați căutat ori bani— Și-afi dat de proaste... manuscrise. OPINIA ROMANIA Parohia Biser. Sf. Voevozi (Raşca) DIN IAŞI PUBLICAŢIE Se publică spre cunoştinţa generală că Epitropia acestei biserici cu aprobarea Ministerului de Culte Admin. Casa Bise­­ricei prin ord. No. 1471 şi 12787 din a. c. scoate în vînzare prin licitaţie urmă­toarele imobile proprietate a bisericei şi anume * 1) Una casă cu locul ei, compusă din 4 apartamente cu 8 odăi şi 4 beciuri con­strucţia de zid, acoperită cu tablă. Situ­ată în Iaşi s. IV-a str. Apeduc No. 38. Preţul oferit la prima licitaţie 9250 lei şi de la care va începe concurenţă* 2) Una casă cu locul ei situată In Iaşi s. V a str. Calarasi No. 8 compusă din 2 odăi şi o camară, construcţia de vălă­tuci acoperită cu şindilă. Preţul oferit la prima licitaţie 2005 lei de la care va în­cepe licitaţia Garanţia provizorie este de 5 la sută asupra preţurilor indicate. Licitaţia se va ţinea în ziua de 25 Mai 1913 ora 1 p. m. prin ofertă închisă, In cancelaria parohiei, Iaşi str. Eternitatea No. 28, unde în oarele obişnuite de can­celarie, se pot lua cunoştinţă de sarcinile şi condiţiunile vînzărei. Supra-oferte nu să primesc. Art. 72—83 din legea comptabilităţei publice sunt aplicabile acestei licitații. Epitropi: Paroh. Econom N. Agapi* D. Măinescu* Pan. Alexandrescu. No. 35.­1913, Aprilie 24. SS SS SS SS SS 55 SS SS 55 55 55 55 ■! ■■ ■■ ■« ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■* ■■ ■■ ■■ ■! ■■ ■■ *1 5155 mo mm ■■ mm mm xn ■■ nn ■■ an aa an an mm as na an an an an an na an an nn nn ai an an nn ni nn nn nn nn nn nn nn nn nn nn ■n Laboratorul de Analize Medicale și Industriale ! " .......­­ 1 Doctor A. Ratianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva IAŞI — Strada Cuza-Vodă (Golia) 46 — IAŞII ! Execută : Cele mai complecte analize de urină, din punct de vedere chimic şi microscopic; Analize chimice şi microbiologicei de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra ba­­cilului tuberculozei; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gono­­cocilor Neiser; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a compoziţiei şi a conţinu­tului în lînă, bumbac sau matasă etc. etc. Cereţi instrucţiuni pentru ori­ce analiză. SS SS SS SS S3 S3 SS SS SS S3 SS nn nn nn nn nn nn nn nn nn nn­­ nn nn ■■ ■■ mm mm i­sSSSSSS5SSSSSSSSSS 35SSSSSSSSSSSSSSSSSS8SSS3S3SSSS­ nn nn nn S3 Jţ V V V BAZARUL Societăţii „Domniţa Ruxand­a“ Joi, în 2 Mai a. c., Societatea Dom­niţa Ruxanda, va deschide în str. Lă­­puşneanu No. 20, sub patronajul unui co­mitet de doamne, un Bazar permanent, în care vor fi expuse, spre vînzare, felu­rite obiecte de industrie casnică, lucrate la şcoala „Domniţa Ruxanda“, şcoala de „Ţesătorie“ din Tataraşi a ministerului de industrie la atelierul’din M-rea Văra­tic, etc. Iinpre Dimitrescu profesor universitar—fost magistrat AVOCAT S’a mutat în strada Buzdugan (casele Teodor) Consultaţiuni 7 — 8 seara. 55 55 55 ■■ ■■ ■■ «a ■■ ■■ ■■ ■■ pa aa aa ■■ a: ■■ aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa ia aa aa aa a SS Un comunicat. — Cu privire la modul cum s’a dat în executare şoselele din Dobrogea, Monitorul Oficial publică comunicatul următor: „Un ziar de dimineaţă a publicat a­­supra modului cum s’au dat în executare şoselele din Dobrogea, afirmaţiuni cari nu corespund adevărului. Construcţiunea acestor şosele, pe cale de regie şi de urgenţă, a fost hotărîtă de guvernul precedent şi însărcinată direc­ţiunea generală de poduri şi şosele, stu­dii şi construcţiuni cu exectuarea. In urma acestei însărcinări direcţiunea a pus în execuţie lucrările, asigurîndu-se de concursul acelor persoane cari li in­spirau cea mai mare garanţie atît prin reputaţia lor, cît şi prin posibilitatea e­­fecturărei furniturei importante de piatră prin posedarea unei carieri în exploatare, cum este aceea de la Medgidia, pentru şoseaua Medgidia-Biulbiul mare. Lucrările se execută în limita devizu­lui şi nu s’a acordat nici unei persoane vre-un beneficiu peste devizul lucrărilor. In ce priveşte acordarea prin bună în­voială antreprenorului Radeff, a unei por­ţiuni din linia Medgidia-Tulcea, faptul sa petrecut In 1911 şi în condiţiuni legale şi de bună administraţie.* Noul orar de şcoală.—Cursurile în­cep la 8 a. m. şi ţin pănă la 11 a. m. La cl. I şi II iar la cl. III şi IV pînă la 12 a. m. Marţi şi Joi după amează nu se ţine clas. Sîmbătă după amează excursiuni. Iar Lunca, Mercurea şi Vineri de la 3— 4 jum. dexterităţi. ISR D. dr. Neculai Iancu, asistent la laboratorul de anatomie descriptivă din Iaşi, a fost transferat în postul de pro­­sector la Institutul de anatomie, rămas vacant prin transferarea d-lui d-tor N. Hortolomei la clinica H-a chirurgicală. SS Astă­zi, la seminarul de sociologie al d-lui profesor D. Gusti, d. C. R. Ghiu­lea a vorbit despre „libertate“ In gene­ral, primul capitol din lucrarea d-sale „Pagini de critică libertară*. SS Comitetul Societăţei ortodoxe naţi­onale a femeilor Române s’a întrunit as­tăzi la ora 4 p. m. la d-na Eliza Mavro­­cordat. S-au luat hotărîri relative la mer­sul numitei societăţi. SS Aseară, în amfiteatrul facultăţii de medicină, d-ra Victoria P. Niţescu şi-a trecut cu succes teza de doctor în me­dicină şi chirurgie, tratînd despre »Con­tribuţii la studiul spleno - pneumoniei*. Juriul examinator, sub preşidenţia d-lui d-tor C. Bacaloglu, a felicitat călduros pe conferinţiară. S3 Aseară pe la oarele 10 un mic ac­cident de tren a avut loc în gara Scin­­teia. Un vagon mare de Clasa I care urma imediat după vagonul restaurant a deraiat de pe linie. Nu s-a întâmplat nici un accident de persoane, ci toţi cari se aflau în acel vagon au trecut prin oare­care emoţiune. Din cauza acestei deraeri, trenul a a­­vut o întîrziere de jumătate de oră şi a ajuns la Iaşi la aproape 12 în loc de 11 şi 20 minute. SS Comisiunea pentru reorganizarea Şcoalelor profesionale de fete în dorinţa de a se forma un corp profesoral care să muncească mai cu temeiu în scopul de a contribui la progresul industriei şi meseriilor, este de părere să ceară deja candidatele ce se vor prezintă la exame­nele de capacitate pentru şcoalele pro­fesionale ca una din probele acelui exa­men să se ţină asupra profesiunilor res­pective. SS Aflăm cu părere de rău că simpa­ticul meseriaş Neculai Mărgărint a înce­tat din viaţă. SS dri dimineaţă rupîndu-se o schele de la lucrările palatului, au căzut de la înălţime trei ziduri. Cel mai grav lovit a fost Iohan Bener. SS Eri în strada Şapte­ oameni. In drept­­ul­ unei circiume, locuitorul Zaharia Ne­­delcu din comuna Holboca, a fost greu lovit în cap cu un box, de către numitul Glu­ţă Ciofu. SS E vorba ca universitatea populară din Capitală să înfiinţeze o filială în o­­raşul nostru. SS La Corporaţia „Confecţiilor" din Iaşi a fost instalat noul secretar comp­­tabil, d. Al. Simionescu. SS Astă­zi s-au închis la ministerul de Instrucţie înscrierile pentru examenele particulare de curs secundar. Recordul contingentului de elevi prezentaţi la e­­xamen îl ţine gimnaziul particular „Wach­­tel“ cu 153 elevi. S3 D-ra Reignard Elisabeta, a fost au­torizată să funcţioneze ca institutoare de limba franceză la institutul „Notre Dame de Sion" din localitate. SS „Monitorul Oficial“ publică legea pentru modificările şi adăugirile unor dis­­poziţiuni din legea pentru organizarea meseriilor creditului şi asigurărilor mun­citoreşti. Şedinţa Consiliului Comunal — Prelungirea liniilor de tramvai — Consiliul Comunal s-a întrunit aseară, sub preşedinţia d­lui Mateiu Cantacuzino, primarul oraşului. La ordinea zilei este continuarea des­­baterilor, asupra prelungirei liniilor de tramvai.* D. Dim. Greceanu, ia cel dintăiu cu­­vîntul. D-sa face un istoric al chestiunei, şi arată că şi precedentele administra­­ţiuni comunale au fost de părere a se prelungi liniile de tramvai, aceasta în­­semnînd o mare îmbunătăţire pentru oraş. D-sa e de părere a se încheia transac­­ţiunea cu societatea, însă cu condiţiunile următoare: Să se prelungească şi libia de la Ni­cotină, să se oblige pe societatea a pava cu granit Străzile, pe care trece tramva­­iul, bine­înţeles, după indicaţiile admi­nistraţiei comunale şi în fine să se ob­ţină de la societate o sporire a redevan­­şei ce oferă. D. C. Cercez, prezintă un memoriu, care este un fel de adaus foarte compli­cat al cifrelor, indicate în raportul întoc­mit de către d. Miclescu, inginerul in­spector. După d. Cerchez, comuna ar face prea mari sacrificii, în schimbul u­­nor avantaje, pe care le socotește mi­nime. D-sa cere numirea unei comisiuni, care să verifice cifrele indicate de d-sa. D. Anibal­durea, e de părere a se numi o comisiune, care să termine tra­­tatativele cu societate, ştiut fiind că par­lamentul se închide peste zece zile şi dacă lucrările nu se vor grăbi, parlamen­tul nu va mai avea timpul necesar să a­­probe transacţiunea. * D. dir. Stefănescu Galafi, începe prin a face o declaraţiune : nu va lua parte la vot, de­oare­ce şi d-sa are o proprietate la Socola. Supune apoi chestia la o discuţiune interesantă. Prelungirea liniilor interesează întreaga populaţie a oraşului, nu numai prin fap­tul că se leagă comunicarea cu periferia, dar şi prin acea că va da­ ieşenilor prilejul să se folosească de frumoasele împreju­rimi­ ale Iaşului. Ţintnd seamă de aceste mai avanta­­gii, negreşit că nu putem judeca chestia pe baza de cifre fantastice, ci mai mult cu sentiment. Critica ce s’a rădicat, cu privire la dreptul de răscumpărare nu poate alarma pe nimeni, căci nu putem cere societă­­ţei să cheltuiască o sumă importantă, să creeze noi linii, pentru ca imediat să fie silit a ceda dreptul de exploatare şi de amortizare a noului capital ce pune în joc. Şi iarăşi nu există nici o primejdie în faptul că se acordă societăţii, dreptul e­­ventual de a conceda exploatarea unei alte societăţi. Este o operă economică, prea bine cu­noscută în străinătate. Sunt societăţi care lansează afacerile, le pun în mers, le a­­sigură o dividendă, pentru ca apoi să lese altora exploatarea, iar ele merg aiurea şi crează noi industrii, sau opere eco­nomice. Şi să nu ne spăriem de streini, cărora la noi se pun mai mari greutăţi ca aiu­rea. Şi mai ales, cînd e ştiut că la noi, în toate administraţiunile, se face o rea gospodărie. De îndată ce trafivmul ar veni în ex­ploatarea comunei, fie­care alegător va dori să fie cel puţin director, şi să călă­torească gratis-In ceia Ce priveşte cifrele indicate de d. Cerchez ele sunt ipotetice şi în con­trazicere cu cele indicate de ingineru inspector. D. dr. Ştefănescu Galaţi termina, unin­­du-se cu comcluziunile d-lui Greceanu, şi adăugind că trebue să ne declarăm mul­ţumiţi, dacă vom reuşi să smulgem de la societate şi linia Nicolina, pe care as­tă­zi încă nu­ o refuză. * D. Adace mulţumeşte primarului pentru atenţiunea ce a dat dorinţei generale, de a se prelungi şi linia de la Nicolina. Totuşi d-sa crede că nu se poate ad­mite transacţiunea, de ofere ce ea ne ar da legaţi în mînele societăţei. * D. Meisner, zice că contrar celor de­clarate de d. Ştefănescu-Galaţi, de­şi e interesat la Socola, totuşi va lua parte la votul acestei tranzacţiuni. D. Meisner insistă asupra marilor a­­vantagii ce se crează populaţiunei prin crearea acestor noi linii. Populaţia putîn­­du-se folosi de împrejurimile oraşului, se va folosi fiziceşte şi negreşit că va aduce şi un spor în mişcarea economică. Această chestiune trebue, după cum bine a zis d. dr. Ştefănescu-Galaţi, ju­­decată după sentiment. D. Meisner se uneşte cu concluziunile formulate de d. Greceanu, însă ar dori, dacă se poate, ca redevansa să consiste nu o sumă fixă. * Gel de pe urmă ia cuvintul d. Matei Cantacuzino, primarul oraşului. D-sa face istoricul tratativelor urmate şi spune că directorul societăţei tranva­­iului, care a devenit ieşan, a pus multă bună-voinţă, dar mai mult de cît atîta “ ’a putut obţine de la societatea, pe care reprezintă. In ceia ce priveşte rescumpararea, spune că ar fi o nenorocire, pentru că noi suntem răi gospodari şi mai mult va cîştiga comuna, dacă tramvaiele vor re­­mînea In exploatarea societăţei străine. D. primar analizează apoi cifrele indi­cate de d. Cerchez şi spune că d-sa nu ţine seamă de continuitatea în adminis­traţie. Noi suntem datori a respecta tot ce au făcut administraţiile trecute. După cifrele reale, sacrificiul Comu­nei nu trece de un milion, şi acest sa­crificiu suntem datori să-l facem, în schim­bul sacrificiilor noi ce le face societatea. D. primar rezumă apoi noile propuneri, care sunt: Prelungirea liniei Nicolina, pavarea cu granit al străzilor pe Unde trece tram­vaiul și un spor al redevanșei. D. primar cere autorizarea Consiliului de a face aceste noi propuneri societă­ţei, şi în acelaşi tim­p să verifice cifrile indicate de d. Cerchez. Consiliul acceptă propunerea d-lui pri­mar, care obţinînd noile avantagii va su­pune din nou chestiunea, în una din cele mai apropiate şedinţe. Şedinţa se ridică la orele 6 sara. Sa Economice.—Firma »Arturo de Luciano* din Beirut doreşte reprezentan­ţe de case romîneşti exportatoare de orice articole sau produse romîneşti. — O firmă din Alexandria (Egipt) do­reşte să intre în relaţiuni de afaceri cu firme exportatoare de făinuri, legume us­cate şi derivate de ale petrolului. — O firmă din Damasc (Syria) doreşte să intre în relaţiuni de afaceri cu case romîneşti exportatoare de făină şi alcool precum şi ori­ce alte produse romîneşti. ~ ® din Alexandria (Egipt) do­reşte să importe din Romînia mari can­tităţi de sămînţă de dovleac (bostan). Plata la predare, pentru lămuriri, interesa­ţii să se adreseze Ministrului de Indus­trie şi Comerţ. * * SS In cursul ultimelor două săptămîni din regimentul 13 Ştefan cel Mare, au dezertat 6 soldaţi. SS Noul comandant al reg. 18, d. co­lonel Vrabie, a ordonat ca nici un sol­dat din regimentul său, să nu mai aibă Îngăduinţa de a dormi în oraş. Eri s’au şi retras toate biletele, care permiteau a­­ceasta. Credem însă, că în urma cererei di­feriţilor soldaţi, care urmează cursurile serale ale şcoalelor de adulţi,, se va re­veni asupra acestei dispoziţii fără rost. SS La 3 şi 4 Mai va avea loc pe pla­toul de la Copou, un concurs de călărie între soldaţii şi gradele inferioare ale regimentelor 7 roşiori Cuza-Vodă, şi 8 Botoşani, cari alcătuesc brigada a 10­ ro­şiori. Concursul se va ţinea sub preşidenţia d-lui general Alexandru Musteaţă. SS Ministerul de interne a cerut prefec­turei de judeţ să-i înainteze un raport de echipamentul şi armamentul sergenţilor de oras.­­ SS Cîrciumarul Gh. Oloeru din Podul­ Ooaia, a fost astă noapte maltratat şi je­fuit, de o bandă de rău-făcători. Hoţii au furat marfă şi bani. ■â O ediţie specială a „Opiniei“ a a­­dus aseară la cunoştinţa cetitorilor sfîr­­şitul şedinţei de ori de la Cameră şi votul de încredere dat guvernului, de cătră majoritatea Camerei. S. Astăzi, între orele 4 şi 5 p. m. Pă­rintele Gh. Niculcea îşi ţine, la Semina­rul Pedagogic, lecţia de probă la limba română-SS D. C. Stere, rectorul universităţii, a plecat aseară la Bucureşti. SS Pentru concursul de medici secon­­dari pentru spitalele din Galaţi şi Foc­şani ce se va ţinea în ziua de 11 Mai a. c. s-a tras astă­zi la sorţ comisiunea şi a eşit: dr. Petrone, medic primar la Spitalul din Tg.-Neamţ, dr. Bejan, dr. Anghel şi suplimentar dr. Possa. Sunt trei candidaţi : d-ra dr. Paraschivescu, dr. Michiu, dr. David. S3 Pentru tradiţionalul 1 Mai la Debi­tul Badareu, s’a pus în vînzare renumitul vin-pelin. S. D. Inspector A. D. Atanasiu a înain­tat astăzi consiliului de inspectori rapoar­tele pentru acordarea definitvatului ur­mătorilor maeştri de desemn şi caligra­fie d. Gh. Carp, la liceul din Constanţa, d. Petru Livescu, liceul din Botoşani, d-na Emilia Brăescu, la şcoala profesionala din Roman. De asemenea rapoartele pen­tru acordarea de autorizaţiune d-rei Ma­rie Freerwein la şcoala Notre Dame de Sion din Galaţi. SB In Invăţămîntul secundar de fete din localitate sunt vacante 4 ore de mu­zică vocală, 2 de ansamblu şi 4 muzică instrumentală. Citim Ia ziarul d-lui Al. Marghiloman, „La Politutrae“ : „Evenimentul“ din Iaşi atribuie tot so­iul de intenţii fanteziste a membrilor con­­­servatori, din guvern. Gonfratele iaşan­u e prost informat. SS D. D. Teleor cunoscutul publicist, va ţinea în curînd o conferinţă la Ate­neul din Bucureşti, despre I. L. Caragiale. SS In consiliul inspectorilor secundari ţinut eri la Ministerul de Instrucţie pub­lică, s-a discutat chestiunea catedrei de limba latină, vacantă la liceul naţional din Iaşi în urma numirii d-lui Traian Bratu ca agregat la universitate. 58 C. P. Irimescu a fost numit profe­sor definitiv la liceul din Botoşani. SS Duminică 7 Aprilie va avea loc la conservator a treia producţie dată de e­­levii şi elevele acelei instituţii. Programul cuprinde bucăţi învăţate în clasele d-lor prof. Aurescu, E. Mezzetti, Dragomir, Sibianu, T­eodorini. SS D. C. I. Ştefăniu, licenţiat în litere de la universitatea din Iași,, a fost fir­­mit profesor definitiv la catedra de limba latină, drept și economie politică* de la liceul din Botoșani. Junger Architekt Oesterreicher, moderne Richtung, über­nimmt Herstellung von Plänen vom Ent­wurf bis ins Detail. Probeskizzen unverbindlichst. Wohnt in Jassy. Gefällige Angebote unter „Raum­kunst“ an die Adm. des Blattes. 0 domnişoară croitorie şi lengerie, doreşte a lucra cu ziua în fa­milie. E. Stegarul. Str. Păcurari 21 din carte)

Next