Opinia, iunie 1913 (Anul 10, nr. 1892-1917)

1913-06-11 / nr. 1899

X ► T V < * ;: Pe cind toţi ceilalţi creditori ai lui Berman Juster sunt de părere că este în interesul lor propriu, ca acesta să nu fie declarat în stare de faliment, singur cre­ditorul Barasch, originar din Hirlău, este de părere contrarie. In acest scop numitul a şi făcut in­tervenţie la Curte şi întru susţinerea a­­cestei intervenţiuni a angajat doi avocaţi, de talia d-lor Cristofor şi Suţu. Lucrul a surprins mult cercurile finan­ciare care discută cu aprindere în pri­vinţa atitudinei lui Barasch—mai cu sea­mă cînd se ştie cit de mult creditorii se feresc a face cheltuieli, cînd este vorba de urmărirea unui debitor ameninţat a fi declarat în stare de faliment. Explicaţia faptului există şi ea trebuie căutată în legăturile strînse dintre acest Barasch şi Freim Fischer. Aceste legături sunt notorii în lumea comercianţilor şi pot fi dovedite şi prin diferite acte judecătoreşti. La lumina acestei explicaţii apare evi­dent cine are interes să existe o inter­venţie pentru a se respinge epeiul lui Ber­man Juster şi de ce Barasch nu s’a mul­ţumit numai cu un singur avocat, ci i-a trebuit doi, şi încă avocaţi de talia d-lor Cristofor şi Saţu. ES In urma conferinţilor şcolare ce au avut loc la liceul naţional s’a admis a se aplica şi în acest an circulara explica­tivă trimisă în anul trecut de cătră d. C. Meisner şi anume a se admite cori­jarea elevilor de curs inferior la 3 obiecte şi a acelor de curs superior la 2 obiecte, dacă au la limba romînă intre 5 şi 6. E probabil că aceeaşi normă va fi a­­plicată la liceul internat. SE Pentru examenele elevilor de curs primar pregătiţi în particular s’au alcă­tuit următoarele comisiuni: La şcoala Adamachi, d. Alex. Tenie preşedinte, econom Al. Popovici, d-ra Elena Kostache şi d-na Natalia Zaharia membri. La şcoala Gh Asarhi, d. Eduard Cos­­miţă, preşedinte, Natalia Diaga, M. La­­vinescu şi Anetta dr. Tudor membri. La şcoala catolică: N. Ionescu preşe­dinte, Elena Sac­helarescu, Ioan Dimitriu şi Ioan Tăzlăoacu membri. La Notre Dame de Sion : d-na Natalia Mitru preşedintă, Miletta Margaritescu, Elena Stătescu şi Casuca Tincu, membre. La atelierele C. F. R. din Paşcani: N. Sebastian preşedinte, Ana Marcopol, Ma­ria Neculcea şi Vasile Agapi membri. S. D. Comisar I. Iordăchescu şeful Bri­­găzei speciale de siguranţă din legalitate a fost detaşat pentru tot sezonul ca şef al poliţiei staţiunei balneare Govora SS I. P. S. S. Mitropolitul Pimen a fost în Capitală de Unde se va duce la Pro­­viţa — în jud. Prahova — locul de naş­tere a I. P. S. Sale. S3 Concursul de Veri­f­cator­i-A­­­ut­or­i de Măsuri şi Greutăţi, ce urma a se ţine în ziua de 12 Iunie, s’a amînat pentru 8 Au­gust. SS Batalionul al IV-lea de vînători — în­fiinţat prin noua lege a mărirei cadre­lor armatei — se va întemeia în curind, luindu-şi reşedinţa la Silistra. S3 „Epoca reproduce o minciună a „Eve­nimentului“ şi încheie: „Ori­ce alt comentar e de prisos*. Nici nu comentăm“ ci con­statăm. S. D. Constantin Miile, directorul „Ade­vărului“ şi al „Dimineţei“va­ invitat aseară la o masă colegială pe membrii iaşani ai „Asociaţiei presei“ la re­staurantul ho­telului Traian. Astăzi cu trenul de 3 p. m. d. Miile a plecat la Birlad. 33 Fata Tinea Gheorghiu care—după cum se ştie—se otrăvise cu sublimat ca­­rasiv în urma unei certe ce avusese cu concubinul său, student în medicină,— a încetat din viaţă ori dimineaţă. 33 La concursul interşcolar de oină, echipa „Liceului Naţional­ din Iaşi“, sub conducerea d-lor maeştri Bolijan şi I­o­­breanu au obţinut „Statuea“. 33 La ora 2 p. m. o femee, despre care se zice că e o cerşetoare, a căzut jos în Piaţa Unirei, încetînd din viaţă. Indentitatea cadavrului n’a fost încă stabilită. 33 Comitetul interimar al centrului stu­denţesc care se comune din d-nii C. A­­lexandrescu, A. lonescu, A. D. lonescu şi P. Moţoc, care urmăreşte a pune or­dine în administraţie, găsind că societa­tea are datorii in valoare de 14­00 lei şi venituri eventuale de cel mult 100 lei, a solicitat şi obţinut de la rectorat un îm­prumut de 1400 lei cu care sumă a e­­chilirat situaţiunea financiară a societăţei. 35 Complectăm lista absolventelor şcoa­­lei secundare „Oltea Doamna“ cu d-rele Botez Sabina şi Draguşeanu Florica, cari au fost din greşală omise. Doamnă prezentabilă, o condiţie, perfectă menajeră, doreşte căsă­torie sau cunoştinţa cu domn bine si­tuat. Anonimelor nu răspunde. Elvira Stanescu. Poste Restante Loco Banchetul bacalaureaţilor institutului academic In vechea clădire al institutului aca­demic din strada Muzelor, s’au întrunit eri, într’o frumoasă revedere, foştii baca­­lauriaţi, din promoţiile 1866—1877. La această frumoasă serbare participă d-nii : doctor Augustin­ Craiova, Const. Mille-Bucureşti, doctor Cerchez-Bîrlad, C. Antoniade-Bucureşti, G. Moţoc-Neamţ, Leonida Gatoschi-Iaşi, Ştefan Albu-Fălti­­ceni, Grigore Buicliu-Roman, C. Stamatiu- Iaşi, Em. Winkler-Buzău, doctor, Miclescu- Iaşi, C. Mătăsaru Neamţ, Matak-Galaţi, Th. Cincu-Tecuci, doctor Riegler şi C. Meissner-Iaşi, doctor Sabner Tuduri-Bu­­cureşti, Vasile Dimitriu şi V. Miclescu- Iaşi, D. Cernătescu-Huşi’, Em. Stroici- Bucureşti, Vlasinsky-Iaşi, N. Culiaru şi Lateş-Iaşi. Oaspeţii au asistat la oficiarea unui serviciu religios la mitropolie, după care vicarul Mitropoliei, Antim, în cuvinte cal­de arată scopul revederei de azi. Toţi foştii colegi au asistat apoi la ser­barea inaugurărei Institutului Gregorian, iar la ora 1 s’au întrunit într’un banchet în chiar fostul local al „Institutului Aca­demic“, după ce s’au fotografiat la Heck. La banchet participă şi arhiereul Antim şi foştii profesori d-nii dr. Poni, Naum şi Xenopol. Cel dintăi tuast îl ridică d. Wincler pentru Suveran. D. A. D. Xenopol într’o frumoasă cu­­vîntare, arată fazele prin care a trecut fie­care din comeseni, şi amintirea ce-i leagă de, instituţie şi închină pentru cei presenţi şi în memoria celor dispăruţi. Toţi Comesenii închină pentru d. Xe­nopol, cel dintăi bacalaureat din Moldova. In­­mijlocul asistenţei generale, ridică trasturi, d-nii C. Miile, doctor Cosmovici, doctor Riegler, Windler, P. Poni. Petrecerea a ţinut pănă la ora 4, în cea mai mare animaţie. Credem a fi pe placul cetitorilor, repro­ducem în extenso documentata cuvîntare a bătrlnului profesor A. Naum, asupra institutului academic. Domnilor şi Scumpi amici Un fericit gînd v’a făcut să ne adu­naţi, ca să serbătorim împreună împlini­rea a 30 de ani, de cînd aţi părăsit băn­cile Institutului Academic. Văd prin a­­ceasta un frumos exemplu tinerimei, o mare mulţumire sufletească şi o delicată atenţiune bătrînilor D-voastră educatori. Nu aţi împrospătat timpuri, care au cu bucuriile lor şi adinei păreri-de-rău. Căci aşa este soarta omului pe pămînt: multe dureri, puţine plăceri. Cei mai mulţi dintre profesorii d-voas­tră au dispărut înainte de timp ; daţi-mi voe mie, cel mai bătrîn, să evoc figurile lor: Menic, Cobâlcescu, Vîrgolici, Toni, Paicu şi alţii. Eram legaţi împreună prin o strînsă prietenie ; cu toţii aveam acelaş ideal: împlinirea datoriei înainte de toate, onoarea şi reputaţia şcoalei, îndreptarea tinerimei spre iubirea de patrie şi deş­teptarea viaţei. Toate aceste nume, e­­rau suflete alese, oameni pătrunşi de a­­devărata lor misiune. De-aceia, domnilor gîndul nostru cel de’ntăiu, să’l închinăm lor ! Aţi mai trezit în sufletul meu aminti­rea acelui timp de idealism şi de „cultură adevărată“, pe care dorim cu toţii să’l ve­dem reînflorind şi în generaţiile de astăzi. In afară de şcoală, tratam cu toţii într’o atmosferă literară, strînşi uniţi, fără in­vidie, fără critică nedreaptă, fără ură, fără nici o patimă urîcioasă şi numai formarea caracterelor frumoase era ob­­iectivul nostru principal! Această parte a vieţei noastre nu se uită ! Domnii Ma­­iorescu şi Culianu ne diriguiau şî ne po­­văţuiau cu sfaturile lor. Şcoala­ noastră ajunsese la o reputaţie înaltă. Din toate părţile ţărei veneau şcolari. Cîte nume din elevii Institutelor­ Unite nu sunt astăzi cunoscute ? Administraţia, magistratura, politica, literatura, toate serviciile Statului sunt pline de numele lor ! Şcoala noastră revarsă darurile de înalta cultură asupra numeroaselor serii de şcolari. Lacrimele noastre le dăm astăzi şi e­­levilor ţineţi, pe cari o moarte precară i-a smult din mijlocul nostru înainte de timp. Negreşit, am fi dorit să fim şi mai buni şi mai perfecţi; poate am fi dorit să vă fi dat mai mult­ de cit v’am dat, dar v’am dat numai cît ne-a fost cu pu­tinţă să vă dăm, ca învăţămînt,—dar lipsa de pretenţii, modestia, onoarea, sentimen­tul datoriei, aceste vi le-am dat întregi! Aţi avut inima şi dragostea noastră! Ridic deci paharul acesta, în onoarea D-voastră. Să nu uităm şi pe modestul Novleanu. 35 C. prof. C. Artachino fiind reţinut în Capitală în juriul salonului oficial, conferinţa şcoalelor de Belle-Arte din lo­calitate a fost amânată pentru o dată ul­terioară. 83 Iată numele, la ordinea alfabetică, a elevilor cari au absolvit cl. VIII- a mod. a Liceului Naţional din localitate : Axel­­rad B., Blumenfeld A., Botez R., Brânzei Gh., Brudariu Al., Burada A., Coliver H., Gall L, Glanzstein Iosef, Grigorovici D., Leon L, Manu C., Petrescu Gh., Petrov Traian, Schwartz Filip, Sion G., Viţianu Duiliu, înscrişi la începutul anului 21, retraşi 3, promovaţi 18. La 20 iunie aceşti elevi vor da exa­menul de capacitate. O­PINI­A Y ■ "X .................................................. - -L"! 53 D-ra Clara Wieth o celebritate ar­tistică a scenelor daneze apare Astă-sea­­ră Luni pe ecranul cinematografului Pa­­thé-Fréres din „Grădina Traian*, în o­­riginala desfăşurare »Răsbunarea lui Pu­­rillo*. Piesa­­cuprinde trei părţi şi face parte din seria filmelor daneze cele mai apreciate în lumea întreagă şi a căr­or esclusivitate de reprezentare o posedă nu­mai cinematograful din grădina Traian. Cea mai recentă apariţie „Eclair-Journal“ al doilea ziar însufleţit, este de asemenea cuprins în noul program de astă seară şi ca supliment se mai reprezintă irevocabil pentru ultima oară revistă detectivă „Alb contra Negru*._____________ Alb contra Negru sau Bandiţii Lon­drei, este unicul film cu cele mai­ extra­vagante scene şi situaţii. „Alb contra ne­gru* este un adevărat triumf al artei ci­nematografiei actuale. Milioanele de filme în acest gen apă­rute pînă astăzi, rămîn cu desăvîrşire in­ferioare inegalabilei desfăşurări „Alb con­tra Negru*. Veţi avea remuşcari dacă nu veţi a­­sista la desfăşurarea filmului „Alb con­tra Negru*; acţiunea cuprinde 4 acte mari, ocupînd întreaga reprezentaţie. A se ceti subiectul imprimat în 50 mii exemplare care se împarte gratuit. Mell! ta taai î paigil Revoluţia d-lui P. P. Carp Convorbire en ft. p. Xetsopi — In afacerea Berman Juster — Ziarul „Adevărul* publică următoarele: — Persoanele, care au fost consultate de presă, în afacerea Juster, sunt auto­rităţi ale căror păreri, îa o asemenea a­­facere, trebuesc ascultate şi să se noteze bine că nu numai d. Wachtel, care este coreligionarul d-lui Juster, şi deci ar pu­tea fi bănuit de părtinire, ba chiar cei­lalţi 3 directori de Bancă, d-nii Marines­­cu, directorul Băncei Naţionale din Iaşi, Daniel, directorul Băncei Iaşului şi d. Uhrinovski, directorul Băncei Agricole, îm­părtăşesc aceiaşi părere asupra urm­ărirei nedrepte a lui Berman Juster.­­ „Să se adauge la aceasta şi împrejura­rea însemnată, că d. Mateiu Cantacuzino Primarul Iaşului, profesor la Universitate şi senator şi mai presus de toate am cu­noscut prin principiile sale şi onorabili­tatea sa, apără pe Juster, înaintea ins­tanţelor, fiind convins că apără o cauză dreaptă. Nu mai puţin şi d. Pandele Zamfirescu autoritate juridică recunoscută şi unul din cei mai însemnaţi magistraţi ai ţarei cu toate că s’a retras din avocătură, re­apare o clipă în faţa baroului ieşan pen­tru a apăra pe Juster. Se vede deci că Juster este considerat atît in lumea financiară, cit şi comerci­ală, cît şi în părerea oamenilor de Drept de mare valoare ca om cinstit şi ca jertfa unor împrejurări asupra cărora opinia publică, toată favorabilă lui Juster, este deja formată. — Care e părerea Dv. personală In a­­ceastă chestiune ? — împărtăşesc şi eu părerea cercuri­lor competinte, cu­ atît mai mult cu cit sunt personal convins, că numai greută­ţile care au apăsat asupra ţărei întregi, au putut sdruncina un moment situaţia lui luster. Dar, după cum se constată din contul făcut de sindic, averea lui­ covîr­­şeşte mult pasivul, de­şi bine­înţeles că averea constînd din imobile, luster n’a dispus la un moment dat de sumele lichide necesare, pentru a face faţă indatoririlor sale, şi a fost nevoită să ceară moratoriu. Cum de i s’a putut respinge această dreaptă cerere, cînd este cunoscută criza cea înspăimîntătoare, ce al bîntuit ţara din cauza răului an agricol şi al râsboiu­­lui de peste Dunăre, care ameninţa în fiece moment siguranţa ţării noastre,— eu ca fost procuror şi jurist, nu pot s’o înţeleg. D. Jaster est cunoscut, nu numai ca un agricultor de seamă, ci şi ca un in­dustriaş de mare valoare. D-sa a înfiin­ţat o fabrică de sticlărie, în care a pus cea mai mare parte din averea lui, im­­portînd materialul prim,—vagoare de ni­sip din Bohemia,—pentru a pregăti sti­clăria de lux şi a da astfel o mai mare înflorire acestei ramure industriale­ naţio­­n­ale. Cum de s’au găsit oameni, cari să lo­vească tocmai în Berman Juster, omul ce a adus pînă acuma servicii atît de in­teresante ţării, este o ghichitoare în des­­legarea căreia nu vreau să pătrund. Atîta mă mulţumesc de a arata, cine este jertfa acestei nedrepte prigoniri. Se înţelege,­că după măsurile luata pînă acu® contra lui Berman Juster, el va fi dus la o ruină sigură şi că dacă starea lui de avuţie actuală, 2 milioane 500 mii lei avere şi 1 mii. 200 mii lei datorii, nu poate să-l facă­­să apară ca falit, apoi după ce măsurile judecătoreşti luate con­tra lui îl vor împedeca de a-şi recolta moşiile cu îngrijirea omului cu durere pentru averea lui; după ce i se va în­chide fabrica, de sigur că Berman Juster va vedea nenorocirea adevărată bătînd la uşile lui, acuma la bătrîneţe, cînd pute­rile slăbind, slăbeşte şi încordarea trebui­toare, pentru a se­ putea opune loviturilor duşmane. Dar ce exemplu ni se dă cu asemenea procedări nedrepte şi putem zice barbare. Toată lumea cere la noi iniţiativă pri­vată, îndepărtarea de funcţiunile statului, muncă liberă şi productivă pe tărîmul agricultura şi­ al comerţului şi mai ales să îndeamnă la aceasta elementul romî­­nesc. Apoi cu ce curaj să se mai apuce oa­menii de asemenea îndeletniciri, cînd un reprezentant dei,cel mai de seamă al lor este tratat cu atîta cruzime. * Jaster este un comerciant şi un indus­triaş, din cei mai corecţi, în afacerile lor. O viaţă întreagă a dovedit-o. Nu cred să fie mulţi romîni, care să poată fi cumpăraţi lui Jaster, în munca ce a depus-o pentru ţară şi în cinstea cu care a purtat-o. „Indispoziţia“ Epocei Bucureşti.­­ „Epoca“ nu este numai nemulţumită de atitudinea hotărîtă a guvernului de colaborare în chestiunea externă, dar dacă nu i-ar fi ruşine ar şi înjura pe d-nii Tache Ionescu şi Titu Maiorescu pentru că au căutat a afirma care ar fi atitudinea Romăniei în cazul unui război între popoarele aliate. Nu ne surprinde nemulţumirea „Epo­cei” după cum nu ne-or supără nici e­­ventual de ei injurii, pentru că d-nii Tache Ionescu şi Titu Maiorescu caută să fie plăcuţi numai ţării pentru interesele că­­riea lucrează, şi nu aşteaptă aprobările tulburătorului N. Filipescu. M. S. R­egele îşi stabileşte reşedinţa la Sinaia­ Bucureşti.—M. S. Regele, va pleca joi la Sinaia unde işi va stabili reşedinţa de vară. Accidentul Deputatului V. Dimitropol Bucureşti.—Distinsul deputat V. Dim­i­­tropol, şeful conservator democraţilor de la Dîmboviţa, care în sesiunea trecută a parlamentului a fost raportor la legea drumurilor, a suferit ori un accident. Venind în automobil de la Tîrgovişte spre Bucureşti maşina s’a lovit da para­petul uiui pod, din isbitură cei din lăun­­tru au fost răsturnaţi. Dl. Dimitropol căzînd pe noroi gras care era moale n’a suferit de cît o co­­moţiune cerebrală şi uşoare contuziuni din care cea mai grea, este acea primită deasupra sprincenelor, dela ochelari. Distinsul parlamentar, a fost adus as­tăzi la ora 3 în București, unde i s’au dat grabnice îngrijiri medicale. Se speră că in scurt timp d. Dimi­­topol va fi depli­n restabilit. u„ Epoca“ şi revoluţia d-lui Carp Bucureşti.­­ „Epoca“ se năpus­teşte contra d-lui Take Ionescu, pentru atitudinea ce a avut presa conservator-democrată faţă de in­­terviewul acordat d-lui Cocea de către d. Carp. Ori­cit de pornită ar fi atitudinea acelui tourbillon al vieţei noastre publice, care este d. Nicu Filipescu şi a republicanului Jean Miclescu, care varsa bale înveninate, pentru că am scos în relief intenţiunile şi patima sanguinară ale omului, care este d. Carp. „Epoca“ îl înjură pe şeful parti­dului conservator-democrat pen­tru că d. Carp nu poate aduce nici o dovadă că ar fi indicat în chip cît de vag linia Turtucaia—Dobrik— Balcic ca frontiera de sud a Do­­brogei. „Epoca“ vrea să credem pe cuvînt pe d. Carp, care declară sentenţios că în halul de descompunere in care a ajuns Româ­nia cu organizaţiile ei politice, guvernele cu Rege cu tot, mântuirea nu poate veni decit dela el, Petre Carp, sau dda o re­­voluţiune adevarat potop de sînge. Asta nu se poate, nu suntem fas­cinaţi de proorocicele emanate de la de­menţa senilă a d-lui Carp. Ne închidem ochii, ne astupăm urechile şi ne înăbu­şim glasul bunului simţ şi nu lăsăm să se strige: adevarăt grăeşte. „Epoca“ înjură de d. Tache Ionescu pe tema liniei Turtucaia-Dobric-Balcic dar nu suflă un cuvînt despre Hecuba Macedoneană. „Epoca“ nu ne împărtăşeşte sentimen­tele ce a provocat actul de tradare în contra României. Doreşte ca un râsboiu care să se întindă de la un capăt la altul al ţărei. „Epoca“ nu face discuţiuni serioase. „Epoca“ este sigură ca nu discută­­ ca­zul patologic Carp, pentru că ar trebui să se oprească la diagnoza : Un bătrîn răutăcios cu răutatea neputinţei. Noul comandant al diviziei a șaptea­­ București. — Dl. General Const. Cottescu a fost numit comandant al diviziei a șaptea. FOX­IUNEA Bucureşti.­ Comitetul exe­cutiv al partidului conservator a început consfătuirile cu clu­burile din ţară, în chestiunea fuziunei. Astăzi la ora 3 juni. se în­trunesc acasă la d. Marghilo­man parlamentarii reprezen­tanţi ai organizaţiilor din Do­­rohoi, Botoşani şi Iaşi. Banchetei conserva­tor democrat din Caracal Discursul d-lui Al. A. Badar în Bucureşti.—Conservatorii-democraţi ro­­maneţeni sub conducerea d-lui Pavlica Brătăşeanu cu făcut d-lui Take Ionescu şi a fruntaşilor partidului conservator-de­mocrat una din acele manif­estaţiuni cari sunt menite să r­amină în analele politice ale ţarei. A vorbit cel întâi d-nul Bratoşeanu, apoi d. M. Economu, J­ilulescu, V. Oro­­veanu şi N. Guran. D. Badaron ministrul lucrărilor pub­lice a rostit următoarele : In Romanaţi nu se vede de­cit o ţă­rănime muncitoare şi bogată care a a­­juns nu numai să se ridice în primile rânduri dar a ajuns la cuminţănie. întreaga ţară trebue să ia învăţăminte de la Oltenia că puterea ţărei aceştia stă nu numai în ţărănimea muncitoare dar stă şi în strînsă soliditate ce această ţă­rănime a avut cu celelalte pături sociale. Toată Moldova vă cunoaşte pe d-voas­tră pe Olteni care trăesc numai din su­doarea frunţii muncind de dimineaţă pînă seară şi inchinîndu-se partidului Conser­vator democrat şi d. T. lonescu. Aceşti oameni de muncă cinste şi cu­raj pe care-i vedem aci desmint neade­vărul că d. Tache lonescu ar sprijini nu­mai surtucarii, profesioniştii, advocaţii şi profesorii. D. Take Jenesen a adus în ultimul timp servicii imense ţărei, a sporit teritoriul şi cu concursul partidului său şi a colabo­ratorilor săi va pune 200 milioane pentru apararea puterilor reale ale acestei ţări şi asigurarea independenţei şi a presti­giului în afară. Să rămâneţi devotaţi ai d-lui Take lonescu şi partidului conservator-demo­crat şi veţi vedea că rezultatele acţi­­unei d-lui Take lonescu, vor fi mai pre­sus de toate sforţările şi de toate cre­dinţele. (Uraje şi ovaţiuni?). Vorbesc d-nii Economu şi B. Paltinea­­nu , Dl. Tache Ionescu.—Politica externă a adus ţărei servicii imense. Astăzi toate guvernele Europei îşi au atenţiunea aţin­tită asupra României. România are în viitor una din cele mai frumoase perspective. Vorbind de d. Carp, spune că a fost un om înzestrat cu toate darurile dar n’a făcut de­cît să încurce evoluţia politică, în această ţară. — D. Carp spune că în partidul conservator democrat nu mă vede de­cît pe mine, în adevăr d-sa nu vă vede pe d voastră căci pentru d-sa este o enigmă legătură dintre şef şi partid. Dv. puteţi fără mine, dar nu vroiți fără mine, eu însă nu pot fără d-voastre. (U­­rale și aclamări entusiaste). germană văduvă, ştie perfect menajul şi bucătă­ria, caută post. Ştie franţuzeşte. Adresa Marie Str. Andrei 52.

Next