Opinia, iunie 1913 (Anul 10, nr. 1892-1917)
1913-06-11 / nr. 1899
X ► T V < * ;: Pe cind toţi ceilalţi creditori ai lui Berman Juster sunt de părere că este în interesul lor propriu, ca acesta să nu fie declarat în stare de faliment, singur creditorul Barasch, originar din Hirlău, este de părere contrarie. In acest scop numitul a şi făcut intervenţie la Curte şi întru susţinerea acestei intervenţiuni a angajat doi avocaţi, de talia d-lor Cristofor şi Suţu. Lucrul a surprins mult cercurile financiare care discută cu aprindere în privinţa atitudinei lui Barasch—mai cu seamă cînd se ştie cit de mult creditorii se feresc a face cheltuieli, cînd este vorba de urmărirea unui debitor ameninţat a fi declarat în stare de faliment. Explicaţia faptului există şi ea trebuie căutată în legăturile strînse dintre acest Barasch şi Freim Fischer. Aceste legături sunt notorii în lumea comercianţilor şi pot fi dovedite şi prin diferite acte judecătoreşti. La lumina acestei explicaţii apare evident cine are interes să existe o intervenţie pentru a se respinge epeiul lui Berman Juster şi de ce Barasch nu s’a mulţumit numai cu un singur avocat, ci i-a trebuit doi, şi încă avocaţi de talia d-lor Cristofor şi Saţu. ES In urma conferinţilor şcolare ce au avut loc la liceul naţional s’a admis a se aplica şi în acest an circulara explicativă trimisă în anul trecut de cătră d. C. Meisner şi anume a se admite corijarea elevilor de curs inferior la 3 obiecte şi a acelor de curs superior la 2 obiecte, dacă au la limba romînă intre 5 şi 6. E probabil că aceeaşi normă va fi aplicată la liceul internat. SE Pentru examenele elevilor de curs primar pregătiţi în particular s’au alcătuit următoarele comisiuni: La şcoala Adamachi, d. Alex. Tenie preşedinte, econom Al. Popovici, d-ra Elena Kostache şi d-na Natalia Zaharia membri. La şcoala Gh Asarhi, d. Eduard Cosmiţă, preşedinte, Natalia Diaga, M. Lavinescu şi Anetta dr. Tudor membri. La şcoala catolică: N. Ionescu preşedinte, Elena Sachelarescu, Ioan Dimitriu şi Ioan Tăzlăoacu membri. La Notre Dame de Sion : d-na Natalia Mitru preşedintă, Miletta Margaritescu, Elena Stătescu şi Casuca Tincu, membre. La atelierele C. F. R. din Paşcani: N. Sebastian preşedinte, Ana Marcopol, Maria Neculcea şi Vasile Agapi membri. S. D. Comisar I. Iordăchescu şeful Brigăzei speciale de siguranţă din legalitate a fost detaşat pentru tot sezonul ca şef al poliţiei staţiunei balneare Govora SS I. P. S. S. Mitropolitul Pimen a fost în Capitală de Unde se va duce la Proviţa — în jud. Prahova — locul de naştere a I. P. S. Sale. S3 Concursul de Verifcatori-Autori de Măsuri şi Greutăţi, ce urma a se ţine în ziua de 12 Iunie, s’a amînat pentru 8 August. SS Batalionul al IV-lea de vînători — înfiinţat prin noua lege a mărirei cadrelor armatei — se va întemeia în curind, luindu-şi reşedinţa la Silistra. S3 „Epoca reproduce o minciună a „Evenimentului“ şi încheie: „Orice alt comentar e de prisos*. Nici nu comentăm“ ci constatăm. S. D. Constantin Miile, directorul „Adevărului“ şi al „Dimineţei“va invitat aseară la o masă colegială pe membrii iaşani ai „Asociaţiei presei“ la restaurantul hotelului Traian. Astăzi cu trenul de 3 p. m. d. Miile a plecat la Birlad. 33 Fata Tinea Gheorghiu care—după cum se ştie—se otrăvise cu sublimat carasiv în urma unei certe ce avusese cu concubinul său, student în medicină,— a încetat din viaţă ori dimineaţă. 33 La concursul interşcolar de oină, echipa „Liceului Naţional din Iaşi“, sub conducerea d-lor maeştri Bolijan şi Iobreanu au obţinut „Statuea“. 33 La ora 2 p. m. o femee, despre care se zice că e o cerşetoare, a căzut jos în Piaţa Unirei, încetînd din viaţă. Indentitatea cadavrului n’a fost încă stabilită. 33 Comitetul interimar al centrului studenţesc care se comune din d-nii C. Alexandrescu, A. lonescu, A. D. lonescu şi P. Moţoc, care urmăreşte a pune ordine în administraţie, găsind că societatea are datorii in valoare de 1400 lei şi venituri eventuale de cel mult 100 lei, a solicitat şi obţinut de la rectorat un împrumut de 1400 lei cu care sumă a echilirat situaţiunea financiară a societăţei. 35 Complectăm lista absolventelor şcoalei secundare „Oltea Doamna“ cu d-rele Botez Sabina şi Draguşeanu Florica, cari au fost din greşală omise. Doamnă prezentabilă, o condiţie, perfectă menajeră, doreşte căsătorie sau cunoştinţa cu domn bine situat. Anonimelor nu răspunde. Elvira Stanescu. Poste Restante Loco Banchetul bacalaureaţilor institutului academic In vechea clădire al institutului academic din strada Muzelor, s’au întrunit eri, într’o frumoasă revedere, foştii bacalauriaţi, din promoţiile 1866—1877. La această frumoasă serbare participă d-nii : doctor Augustin Craiova, Const. Mille-Bucureşti, doctor Cerchez-Bîrlad, C. Antoniade-Bucureşti, G. Moţoc-Neamţ, Leonida Gatoschi-Iaşi, Ştefan Albu-Fălticeni, Grigore Buicliu-Roman, C. Stamatiu- Iaşi, Em. Winkler-Buzău, doctor, Miclescu- Iaşi, C. Mătăsaru Neamţ, Matak-Galaţi, Th. Cincu-Tecuci, doctor Riegler şi C. Meissner-Iaşi, doctor Sabner Tuduri-Bucureşti, Vasile Dimitriu şi V. Miclescu- Iaşi, D. Cernătescu-Huşi’, Em. Stroici- Bucureşti, Vlasinsky-Iaşi, N. Culiaru şi Lateş-Iaşi. Oaspeţii au asistat la oficiarea unui serviciu religios la mitropolie, după care vicarul Mitropoliei, Antim, în cuvinte calde arată scopul revederei de azi. Toţi foştii colegi au asistat apoi la serbarea inaugurărei Institutului Gregorian, iar la ora 1 s’au întrunit într’un banchet în chiar fostul local al „Institutului Academic“, după ce s’au fotografiat la Heck. La banchet participă şi arhiereul Antim şi foştii profesori d-nii dr. Poni, Naum şi Xenopol. Cel dintăi tuast îl ridică d. Wincler pentru Suveran. D. A. D. Xenopol într’o frumoasă cuvîntare, arată fazele prin care a trecut fiecare din comeseni, şi amintirea ce-i leagă de, instituţie şi închină pentru cei presenţi şi în memoria celor dispăruţi. Toţi Comesenii închină pentru d. Xenopol, cel dintăi bacalaureat din Moldova. Inmijlocul asistenţei generale, ridică trasturi, d-nii C. Miile, doctor Cosmovici, doctor Riegler, Windler, P. Poni. Petrecerea a ţinut pănă la ora 4, în cea mai mare animaţie. Credem a fi pe placul cetitorilor, reproducem în extenso documentata cuvîntare a bătrlnului profesor A. Naum, asupra institutului academic. Domnilor şi Scumpi amici Un fericit gînd v’a făcut să ne adunaţi, ca să serbătorim împreună împlinirea a 30 de ani, de cînd aţi părăsit băncile Institutului Academic. Văd prin aceasta un frumos exemplu tinerimei, o mare mulţumire sufletească şi o delicată atenţiune bătrînilor D-voastră educatori. Nu aţi împrospătat timpuri, care au cu bucuriile lor şi adinei păreri-de-rău. Căci aşa este soarta omului pe pămînt: multe dureri, puţine plăceri. Cei mai mulţi dintre profesorii d-voastră au dispărut înainte de timp ; daţi-mi voe mie, cel mai bătrîn, să evoc figurile lor: Menic, Cobâlcescu, Vîrgolici, Toni, Paicu şi alţii. Eram legaţi împreună prin o strînsă prietenie ; cu toţii aveam acelaş ideal: împlinirea datoriei înainte de toate, onoarea şi reputaţia şcoalei, îndreptarea tinerimei spre iubirea de patrie şi deşteptarea viaţei. Toate aceste nume, erau suflete alese, oameni pătrunşi de adevărata lor misiune. De-aceia, domnilor gîndul nostru cel de’ntăiu, să’l închinăm lor ! Aţi mai trezit în sufletul meu amintirea acelui timp de idealism şi de „cultură adevărată“, pe care dorim cu toţii să’l vedem reînflorind şi în generaţiile de astăzi. In afară de şcoală, tratam cu toţii într’o atmosferă literară, strînşi uniţi, fără invidie, fără critică nedreaptă, fără ură, fără nici o patimă urîcioasă şi numai formarea caracterelor frumoase era obiectivul nostru principal! Această parte a vieţei noastre nu se uită ! Domnii Maiorescu şi Culianu ne diriguiau şî ne povăţuiau cu sfaturile lor. Şcoala noastră ajunsese la o reputaţie înaltă. Din toate părţile ţărei veneau şcolari. Cîte nume din elevii Institutelor Unite nu sunt astăzi cunoscute ? Administraţia, magistratura, politica, literatura, toate serviciile Statului sunt pline de numele lor ! Şcoala noastră revarsă darurile de înalta cultură asupra numeroaselor serii de şcolari. Lacrimele noastre le dăm astăzi şi elevilor ţineţi, pe cari o moarte precară i-a smult din mijlocul nostru înainte de timp. Negreşit, am fi dorit să fim şi mai buni şi mai perfecţi; poate am fi dorit să vă fi dat mai mult de cit v’am dat, dar v’am dat numai cît ne-a fost cu putinţă să vă dăm, ca învăţămînt,—dar lipsa de pretenţii, modestia, onoarea, sentimentul datoriei, aceste vi le-am dat întregi! Aţi avut inima şi dragostea noastră! Ridic deci paharul acesta, în onoarea D-voastră. Să nu uităm şi pe modestul Novleanu. 35 C. prof. C. Artachino fiind reţinut în Capitală în juriul salonului oficial, conferinţa şcoalelor de Belle-Arte din localitate a fost amânată pentru o dată ulterioară. 83 Iată numele, la ordinea alfabetică, a elevilor cari au absolvit cl. VIII- a mod. a Liceului Naţional din localitate : Axelrad B., Blumenfeld A., Botez R., Brânzei Gh., Brudariu Al., Burada A., Coliver H., Gall L, Glanzstein Iosef, Grigorovici D., Leon L, Manu C., Petrescu Gh., Petrov Traian, Schwartz Filip, Sion G., Viţianu Duiliu, înscrişi la începutul anului 21, retraşi 3, promovaţi 18. La 20 iunie aceşti elevi vor da examenul de capacitate. OPINIA Y ■ "X .................................................. - -L"! 53 D-ra Clara Wieth o celebritate artistică a scenelor daneze apare Astă-seară Luni pe ecranul cinematografului Pathé-Fréres din „Grădina Traian*, în originala desfăşurare »Răsbunarea lui Purillo*. Piesacuprinde trei părţi şi face parte din seria filmelor daneze cele mai apreciate în lumea întreagă şi a căror esclusivitate de reprezentare o posedă numai cinematograful din grădina Traian. Cea mai recentă apariţie „Eclair-Journal“ al doilea ziar însufleţit, este de asemenea cuprins în noul program de astă seară şi ca supliment se mai reprezintă irevocabil pentru ultima oară revistă detectivă „Alb contra Negru*._____________ Alb contra Negru sau Bandiţii Londrei, este unicul film cu cele mai extravagante scene şi situaţii. „Alb contra negru* este un adevărat triumf al artei cinematografiei actuale. Milioanele de filme în acest gen apărute pînă astăzi, rămîn cu desăvîrşire inferioare inegalabilei desfăşurări „Alb contra Negru*. Veţi avea remuşcari dacă nu veţi asista la desfăşurarea filmului „Alb contra Negru*; acţiunea cuprinde 4 acte mari, ocupînd întreaga reprezentaţie. A se ceti subiectul imprimat în 50 mii exemplare care se împarte gratuit. Mell! ta taai î paigil Revoluţia d-lui P. P. Carp Convorbire en ft. p. Xetsopi — In afacerea Berman Juster — Ziarul „Adevărul* publică următoarele: — Persoanele, care au fost consultate de presă, în afacerea Juster, sunt autorităţi ale căror păreri, îa o asemenea afacere, trebuesc ascultate şi să se noteze bine că nu numai d. Wachtel, care este coreligionarul d-lui Juster, şi deci ar putea fi bănuit de părtinire, ba chiar ceilalţi 3 directori de Bancă, d-nii Marinescu, directorul Băncei Naţionale din Iaşi, Daniel, directorul Băncei Iaşului şi d. Uhrinovski, directorul Băncei Agricole, împărtăşesc aceiaşi părere asupra urmărirei nedrepte a lui Berman Juster. „Să se adauge la aceasta şi împrejurarea însemnată, că d. Mateiu Cantacuzino Primarul Iaşului, profesor la Universitate şi senator şi mai presus de toate am cunoscut prin principiile sale şi onorabilitatea sa, apără pe Juster, înaintea instanţelor, fiind convins că apără o cauză dreaptă. Nu mai puţin şi d. Pandele Zamfirescu autoritate juridică recunoscută şi unul din cei mai însemnaţi magistraţi ai ţarei cu toate că s’a retras din avocătură, reapare o clipă în faţa baroului ieşan pentru a apăra pe Juster. Se vede deci că Juster este considerat atît in lumea financiară, cit şi comercială, cît şi în părerea oamenilor de Drept de mare valoare ca om cinstit şi ca jertfa unor împrejurări asupra cărora opinia publică, toată favorabilă lui Juster, este deja formată. — Care e părerea Dv. personală In această chestiune ? — împărtăşesc şi eu părerea cercurilor competinte, cu atît mai mult cu cit sunt personal convins, că numai greutăţile care au apăsat asupra ţărei întregi, au putut sdruncina un moment situaţia lui luster. Dar, după cum se constată din contul făcut de sindic, averea lui covîrşeşte mult pasivul, deşi bineînţeles că averea constînd din imobile, luster n’a dispus la un moment dat de sumele lichide necesare, pentru a face faţă indatoririlor sale, şi a fost nevoită să ceară moratoriu. Cum de i s’a putut respinge această dreaptă cerere, cînd este cunoscută criza cea înspăimîntătoare, ce al bîntuit ţara din cauza răului an agricol şi al râsboiului de peste Dunăre, care ameninţa în fiece moment siguranţa ţării noastre,— eu ca fost procuror şi jurist, nu pot s’o înţeleg. D. Jaster est cunoscut, nu numai ca un agricultor de seamă, ci şi ca un industriaş de mare valoare. D-sa a înfiinţat o fabrică de sticlărie, în care a pus cea mai mare parte din averea lui, importînd materialul prim,—vagoare de nisip din Bohemia,—pentru a pregăti sticlăria de lux şi a da astfel o mai mare înflorire acestei ramure industriale naţionale. Cum de s’au găsit oameni, cari să lovească tocmai în Berman Juster, omul ce a adus pînă acuma servicii atît de interesante ţării, este o ghichitoare în deslegarea căreia nu vreau să pătrund. Atîta mă mulţumesc de a arata, cine este jertfa acestei nedrepte prigoniri. Se înţelege,că după măsurile luata pînă acu® contra lui Berman Juster, el va fi dus la o ruină sigură şi că dacă starea lui de avuţie actuală, 2 milioane 500 mii lei avere şi 1 mii. 200 mii lei datorii, nu poate să-l facăsă apară ca falit, apoi după ce măsurile judecătoreşti luate contra lui îl vor împedeca de a-şi recolta moşiile cu îngrijirea omului cu durere pentru averea lui; după ce i se va închide fabrica, de sigur că Berman Juster va vedea nenorocirea adevărată bătînd la uşile lui, acuma la bătrîneţe, cînd puterile slăbind, slăbeşte şi încordarea trebuitoare, pentru a se putea opune loviturilor duşmane. Dar ce exemplu ni se dă cu asemenea procedări nedrepte şi putem zice barbare. Toată lumea cere la noi iniţiativă privată, îndepărtarea de funcţiunile statului, muncă liberă şi productivă pe tărîmul agricultura şi al comerţului şi mai ales să îndeamnă la aceasta elementul romînesc. Apoi cu ce curaj să se mai apuce oamenii de asemenea îndeletniciri, cînd un reprezentant dei,cel mai de seamă al lor este tratat cu atîta cruzime. * Jaster este un comerciant şi un industriaş, din cei mai corecţi, în afacerile lor. O viaţă întreagă a dovedit-o. Nu cred să fie mulţi romîni, care să poată fi cumpăraţi lui Jaster, în munca ce a depus-o pentru ţară şi în cinstea cu care a purtat-o. „Indispoziţia“ Epocei Bucureşti. „Epoca“ nu este numai nemulţumită de atitudinea hotărîtă a guvernului de colaborare în chestiunea externă, dar dacă nu i-ar fi ruşine ar şi înjura pe d-nii Tache Ionescu şi Titu Maiorescu pentru că au căutat a afirma care ar fi atitudinea Romăniei în cazul unui război între popoarele aliate. Nu ne surprinde nemulţumirea „Epocei” după cum nu ne-or supără nici eventual de ei injurii, pentru că d-nii Tache Ionescu şi Titu Maiorescu caută să fie plăcuţi numai ţării pentru interesele căriea lucrează, şi nu aşteaptă aprobările tulburătorului N. Filipescu. M. S. Regele îşi stabileşte reşedinţa la Sinaia Bucureşti.—M. S. Regele, va pleca joi la Sinaia unde işi va stabili reşedinţa de vară. Accidentul Deputatului V. Dimitropol Bucureşti.—Distinsul deputat V. Dimitropol, şeful conservator democraţilor de la Dîmboviţa, care în sesiunea trecută a parlamentului a fost raportor la legea drumurilor, a suferit ori un accident. Venind în automobil de la Tîrgovişte spre Bucureşti maşina s’a lovit da parapetul uiui pod, din isbitură cei din lăuntru au fost răsturnaţi. Dl. Dimitropol căzînd pe noroi gras care era moale n’a suferit de cît o comoţiune cerebrală şi uşoare contuziuni din care cea mai grea, este acea primită deasupra sprincenelor, dela ochelari. Distinsul parlamentar, a fost adus astăzi la ora 3 în București, unde i s’au dat grabnice îngrijiri medicale. Se speră că in scurt timp d. Dimitopol va fi deplin restabilit. u„ Epoca“ şi revoluţia d-lui Carp Bucureşti. „Epoca“ se năpusteşte contra d-lui Take Ionescu, pentru atitudinea ce a avut presa conservator-democrată faţă de interviewul acordat d-lui Cocea de către d. Carp. Oricit de pornită ar fi atitudinea acelui tourbillon al vieţei noastre publice, care este d. Nicu Filipescu şi a republicanului Jean Miclescu, care varsa bale înveninate, pentru că am scos în relief intenţiunile şi patima sanguinară ale omului, care este d. Carp. „Epoca“ îl înjură pe şeful partidului conservator-democrat pentru că d. Carp nu poate aduce nici o dovadă că ar fi indicat în chip cît de vag linia Turtucaia—Dobrik— Balcic ca frontiera de sud a Dobrogei. „Epoca“ vrea să credem pe cuvînt pe d. Carp, care declară sentenţios că în halul de descompunere in care a ajuns România cu organizaţiile ei politice, guvernele cu Rege cu tot, mântuirea nu poate veni decit dela el, Petre Carp, sau dda o revoluţiune adevarat potop de sînge. Asta nu se poate, nu suntem fascinaţi de proorocicele emanate de la demenţa senilă a d-lui Carp. Ne închidem ochii, ne astupăm urechile şi ne înăbuşim glasul bunului simţ şi nu lăsăm să se strige: adevarăt grăeşte. „Epoca“ înjură de d. Tache Ionescu pe tema liniei Turtucaia-Dobric-Balcic dar nu suflă un cuvînt despre Hecuba Macedoneană. „Epoca“ nu ne împărtăşeşte sentimentele ce a provocat actul de tradare în contra României. Doreşte ca un râsboiu care să se întindă de la un capăt la altul al ţărei. „Epoca“ nu face discuţiuni serioase. „Epoca“ este sigură ca nu discută cazul patologic Carp, pentru că ar trebui să se oprească la diagnoza : Un bătrîn răutăcios cu răutatea neputinţei. Noul comandant al diviziei a șaptea București. — Dl. General Const. Cottescu a fost numit comandant al diviziei a șaptea. FOXIUNEA Bucureşti. Comitetul executiv al partidului conservator a început consfătuirile cu cluburile din ţară, în chestiunea fuziunei. Astăzi la ora 3 juni. se întrunesc acasă la d. Marghiloman parlamentarii reprezentanţi ai organizaţiilor din Dorohoi, Botoşani şi Iaşi. Banchetei conservator democrat din Caracal Discursul d-lui Al. A. Badar în Bucureşti.—Conservatorii-democraţi romaneţeni sub conducerea d-lui Pavlica Brătăşeanu cu făcut d-lui Take Ionescu şi a fruntaşilor partidului conservator-democrat una din acele manifestaţiuni cari sunt menite să ramină în analele politice ale ţarei. A vorbit cel întâi d-nul Bratoşeanu, apoi d. M. Economu, Jilulescu, V. Oroveanu şi N. Guran. D. Badaron ministrul lucrărilor publice a rostit următoarele : In Romanaţi nu se vede decit o ţărănime muncitoare şi bogată care a ajuns nu numai să se ridice în primile rânduri dar a ajuns la cuminţănie. întreaga ţară trebue să ia învăţăminte de la Oltenia că puterea ţărei aceştia stă nu numai în ţărănimea muncitoare dar stă şi în strînsă soliditate ce această ţărănime a avut cu celelalte pături sociale. Toată Moldova vă cunoaşte pe d-voastră pe Olteni care trăesc numai din sudoarea frunţii muncind de dimineaţă pînă seară şi inchinîndu-se partidului Conservator democrat şi d. T. lonescu. Aceşti oameni de muncă cinste şi curaj pe care-i vedem aci desmint neadevărul că d. Tache lonescu ar sprijini numai surtucarii, profesioniştii, advocaţii şi profesorii. D. Take Jenesen a adus în ultimul timp servicii imense ţărei, a sporit teritoriul şi cu concursul partidului său şi a colaboratorilor săi va pune 200 milioane pentru apararea puterilor reale ale acestei ţări şi asigurarea independenţei şi a prestigiului în afară. Să rămâneţi devotaţi ai d-lui Take lonescu şi partidului conservator-democrat şi veţi vedea că rezultatele acţiunei d-lui Take lonescu, vor fi mai presus de toate sforţările şi de toate credinţele. (Uraje şi ovaţiuni?). Vorbesc d-nii Economu şi B. Paltineanu , Dl. Tache Ionescu.—Politica externă a adus ţărei servicii imense. Astăzi toate guvernele Europei îşi au atenţiunea aţintită asupra României. România are în viitor una din cele mai frumoase perspective. Vorbind de d. Carp, spune că a fost un om înzestrat cu toate darurile dar n’a făcut decît să încurce evoluţia politică, în această ţară. — D. Carp spune că în partidul conservator democrat nu mă vede decît pe mine, în adevăr d-sa nu vă vede pe d voastră căci pentru d-sa este o enigmă legătură dintre şef şi partid. Dv. puteţi fără mine, dar nu vroiți fără mine, eu însă nu pot fără d-voastre. (Urale și aclamări entusiaste). germană văduvă, ştie perfect menajul şi bucătăria, caută post. Ştie franţuzeşte. Adresa Marie Str. Andrei 52.