Opinia, ianuarie 1914 (Anul 11, nr. 2070-2092)

1914-01-14 / nr. 2078

... — I­m­imm—■' CEL MAlI MARE HOTEL DIN ROMANIA GRAND-HOTEL (FOST DE FRANCE) Bucureşti. -Calea Victoriei, în faţa Palatului Poştelor = 250 CAMERE = Mobilate complect d­in nou , Calorifer, Apă rece şi caldă în toate camerele , Ascensor, Sală de lectură, Băi şi telefoane în toate­­etajele, etc. PRETURI FOARTE MODESTE AUTOBUS LA GARĂ CAFENEA ELEGANTA C­­AcîîLEXTE * indică nu numai folosul cinematografului la şcoală, ci şi acel al studiului copilului în general. Volumul se termină cu un index de nume de autori şi de chestiuni, ceea ce uşurează foarte mult folosinţa lui. C. V. Butureanui Auguste Dorchain arbitru de sonete Luând cunoştinţă de faptul că d. Au­guste Dorchain va ţine, în oraşul nostru. Joi, o conferinţă despre­­Poeţii Amorului“, amintesc cititorilor noştri despre concur­sul de sonete pe care revista pariziană Les Annales l-a instituit anul trecut. Re­zultatul concursului a fost publicat în u­­nul din numerile de pe ultima lună a a­­nului trecut. Arbitra fusese instituit d. A. Dorchain care se văzu nevoit a ceti şi clasifica nu mai puţin de 2872 sonete. Publicînd re­zultatul acestui concurs, d. Dorchain a făcut cîteva caracterizări importante asu­pra sonetului. Cităm : „Autorilor, pe care i am calificat nu­mai binişor (eatimables), le lipseşte cu­noştinţa a ceia ce vor numai legile inte­rioare ale sonetului, care fac, din această formă de poemă, un fel de piesă în pa­tru acte, cu expunerea ei, nodul, dezno­­dămintul ei, care trebue să ajungă—prin­­tr’o progresiune savantă—la vre­o trăsă­tură finală care, prin idee, imagine sau tărie a versului, răsună, închee, luminea­ză totul. Și apoi, prea mult se ignorează că, în aceste 14 versuri, nu poate fi per­misă nici o slăbiciune de rimă sau de limbă; un sonet trebueşte a fi o operă de artă terminată, perfectă. „Ah ! de-aşi avea timp, v’aşi spune cum Heredia ţinea Inlacra un sonet, ani întregi şi numai pentru motive,­ că găsea un cuvînt a fi slab şi pentru că ştia că acel cuvint puternic, cuvlet caracteristic, singurul adevărat, singurul posibil, exista și-l va descoperi mai curio­s sau mai tir­­ziu*. Autorul continuă, povestind cum odată a indicat lui Heredia cuvîntul caracteris­tic pe care marele sonetist nu-1 găsea. In același timp și Heredia i-a corectat lui Dorchain, un vers slab dintr’un poem. Cu ocazia acestui concurs, d. Dorchain a avut să se pronunţe şi asupra unui sonet glumeţ, intitulat Auguste Don­hain şi scris de poetul Louis Moreau. II dăm îa traducere în proză : „A. Dorchain a fost trubadurul delicat şi îneîntător al tinerelor inimi gînditoare şi pe care le inalţă o nobilă nădejde; poet, tinzîndu-şi visul „pentru dragoste“; om, a ţintit toată viaţa să trăiască acest vis frumos“. „Inturnindu-se credincios înspre trecut, culegea seva marilor spirite de altădată şi gusta, in linişte, un extaz fără preget“. „Vai! astăzi, desigur că îi arda eraniul de o căldură groaznică şi-i ţintuit pe un pat de durere, cor­damnat la droguri in­fernale !...* „Plingeţi pe eroul Auguste Dorchain, poet dulce, martir al versurilor aproape­lui, citind toate sonetele de la concursul sonelelor.“ Nu ştim dacă sunt adevarate aceste zise ale poetului Louis Moreau. Noi, ie­şenii, am avea un cîştig, în caz de ve­racitate. In adevăr, Moreau vorbeşte de „craniul care-i arde de o căldură groaz­nică* , d. Dorchain şi a anunţat confe­rinţa despre „Poeţii Amorului* , şi o ştim cu toţii că e nevoe de „căldură“ d­ar e vorba de amor...­­“ 6. Comptuarist 5AS ere frumoasă, cunoscind comptabilitatea în partidă dublă şi corespondenţă ro­­mînă şi germană, găseşte imediat ocupa­ţie la Societatea „ Bradul Moldovei“. De­poziii de Cherestea, Iaşi, Str. Uzinelor 11—14 CRONICĂ TEATRALĂ „Corica n­oastră“ Piesa cu care şi-a început stagiunea societea dramatică din Craiova, e dintre acele ce fac dată în literatura teatrală, iar reprezentaţie din acelea ce fac dată în amintirea spectatorilor. Situaţia dramatică e aceasta : Leonora Kaiser, mama Loricăi, lunecă spre o dragoste culpabilă cu Allbert Wie­­berg. In ziua întîlnirei lor, acasă la ea, Allbert întrlneşte pe Lorica, venită in ai­cea zi da la un pension din Elveţia. In Ioc de o fetiţă, pentru care el adusese o păpuşă, el se găseşte in faţa unei fete frumoase­­şi inteligente. Şi prinde s’o iu­bească. Leonora e cam necăjită de sosi­rea fiicei sale, veselă şi plină de viaţă. Dorind să scape din situaţia aceasta de jenă pleacă la Baden. Soţul ei, Otto plea­că cu Lorica şi cu prietenul lui, Cristian Wieberg, unchiul lui Allbert, la Heidel­­berg. Ia toată desfăşurarea dramatică unchiul are rolul prietenului care veghiază pentru bărbatul pe care-l vede străin de celer ce se petrec, asupra nepotului său și asupra doamnei, pe care vrea să-l oprească de la necinste. Dar Lorica... iubește pe Allbert şi All­bert.... La Heidelberg vine s’o vadă şi­­ pro­mite s’o ceară. Leonora In pragul ne­cinstei se opreşte : Lorica, Otto. Datoria o recheamă la dreapta cale. Revăzind pa Albert e rece şi-l opreşte să-i spue ceva despre trecutul pe care vrea să-l uite. Albert cere pe Lorica. Ia conversaţia cu unchiul, la sfîrşit de tot, Otto Kaiser îşi motivează purtarea: a ştiut tot; dar a­ sperat şi a aşteptat ca soţia sa prin venirea Loricăi să-şi revie. Şi n’a sperat în zadar . Leonora n’a pă­cătuit: ea vine să ceară pe Ab­bart pen­tru Lorica. Succint, acesta e subiectul. E moral, nemţesc. Technics e de o simetrie per­fectă. Economia dramatică e bine închegată. Autorul Paul Lindau procedează prin contraste : o mamă plictisită, în aceleaşi situaţii faţă de o fată sănătoasă ; o ma­mă ce nu vede cu ochi buni pe fiica ei faţă de o fată sinceră care o adoră. Un soţ sănătos şi încrezător In sfîrşi­tul crizei nevestii sale faţă de un prieten inspăimîntat şi agitat. Frumos apare caracterul Loricăi, sin­ceră plină de viaţă şi caracterul lui Otto, plin de viaţă şi încrezător. Aceste două personaje se aseamănă. Ele sunt cele mai simpatice. Faţă de Poliche, care sub masca vese­liei îşi ascunde durerea şi dragostea şi se supune mersului fatal al împrejurărilor Kaiser e omul vesel, sănătos şi sigur, care prevede evenimentele şi care are sa­tisfacţia să le vadă îndeplinindu-se ast­fel cum le aştepta. Kaiser e­ra un optimist ca al roman­cierilor engleji, ca al dramaturgilor ger­mani. Deşi Paul Lindau are în primele două acte o techn­ică în genul lui Bataille, to­tuşi nu fatalitatea conduce personagiul principal. Femeia revine la datorie, e drept, dar desnodămîntul depinde şi da Lorica, depinde şi de Albert. Leonora renunţă. Dar n’o ştim da­cit după ce a renunţat. Acţiunea, motivarea e împăr­ţită. Credem că nu e destul de unitară, o tour-de-role fiecare personaj are o ac­ţiune, fiecare act e complect. Dar a fost bine executat ? Cit despre aceasta nu mai încape îndoială. Artiştii au înţeles robirile şi nu le-au jucat din bucăţi. D-na Fărcăşanu şi d. Stănescu au în­trupat personagiile. Le-au jucat cu un brio, cu o înţelegere totală şi cu o natu­­raleţă admirabilă. Astfel se explică de ce au smuls ceva din sufletul nostru. Unchiul d. Braborescu, a fost un bun prieten, prezbit , vede pericolul, dar nu înţelege pe soţul din faţa lui. Şi are slăbiciune pentru nepot. Leonora ? D­na Radovici nu ne-a dat fiorul „riscatului frumos“ al faptei sale. N’a suferit, a jucat. A jucat—­şi puţin distins—d. Fotino în primele două acte; a­­suferit în cele din urmă. Două personaje comice au Întru­pat d-na Sica Serghe. In guvernanta jig­nită de sănătoasa şi sincera purtare a Loricăi şi d. Neamtza în croitorul exhu­­bstant in etalarea stofelor sale, „simfo­nii, iluzii, fata morgana. Ansamblul şi jocul tuturor dovedesc tragere de inimă, armonie, muncă seri­oasă şi conducere măeastră. Regisorul e colosal de naturalul şi sim­paticul d. Ion Stănescu. Reprezentaţia de aseară ne dovedeşte că elementele sânt lăsate să joace, că la Craiova se munceşte, că publicul a fost priceput şi mulţumit. Adonis Gr. Popov — Membrii comitetului exe­cutiv Conservator democrat din Localitate, sunt convocaţi pen­tru Mercuri 15 Ianuarie, orele 5 seara. SS Modul cum a fost alcătuită lista candidaţilor partidului conser­vator, pentru alegerile din Iaşi, a stârnit o furtună nem­ai­pome­nită. D. D Greceanu este tratat în chi­pul cel mai sever, din cauza prio­rităţi acordată celor de la „Cuvîn­tul*, la club e o zarvă nemai­pome­nită , iar prin berării răsună invec­tivele şi ameninţările celor nemul­ţumiţi. SS Miine, Marţi, se întruneşte în Capitală, Comitetul executiv al par­tidului conservator-democrat. De astă dată vor participa numai şefii organizaţiunilor din provincie, şi membrii comitetului din Bucu­reşti. In vederea acestei şedinţe, d. Al. A. Badareu, a plecat astăzi la Bu­cureşti. SS Aflăm cu multă plăcere, că d. Henri Suţu, cunoscutul avocat, fost deputat al colegiului al 2-lea de Iaşi, membru fruntaş pînâ în pre­zent al partidului conservator, s’a înscris în rîndurile partidului con­servator-democrat din Iaşi. gg Ziarul „Mişcarea“ crede că in ches­tiuni serioess ca cele cu privire la des­fiinţarea şcoalei de agenţi sanitari, este posibil să se joace cu cuvintele sau să scape prin tangenţă. Astfel, în loc de a recunoaşte fără în­conjur că d. dr. Sion a încercat într’a­­devăr să desfiinţeze această şcoală şi prin aceasta era să se aducă o lovitură leşu­lui, „Mişcarea“ găseşte de cuviinţă să a­­tace pe d. dr. Grigoriu. Pentru a invedera­ că în alcătuirea per­sonalului profesoral dela acea şcoală, foasta­ direcţie a serviciului sanitar nu s’a lasat condusă, de preocupări politice, vom releva faptul că şcolile de agenţi sa­nitari dela­ Galaţi şi Craiova sunt diri­guite, de medicul primar de judeţ sau de oraş. Tot astfel s’a procedat şi la ş­cala din Iaşi. Profesoratul a fost oferit d­lai dr. Hor­­tolomei, medic secundar, care nu face politică și, cînd d-sa a refuzat acest post din motive profesionale, a fost numit d. dr. Vrinceartu, care nu este membru al clubului nostru. gg Ari la ora 4 se întrunește comite­tul executiv al partidului liberal din lo­calitate. In această consfătuire se va fixa lista de candidaţi. gg Conferinta d-lui Auguste Dor­chain despre „Poeţii amorului“ are loc joi seara, 16 Ianuarie, poetul fiind reţinut la Bucureşti pentru o a doua conferinţă. "0. Cu Începere de astăzi administraţia financiară achită pensiile civile şi militare pe luna Ianuarie. gg In fie­care Sîmbătă seara vor avea Ioc la cercul militar serate dansante, iar Duminicele la orele 4 p. m. matinenii. ÎS Odată cu schimbarea regimului se vor schimba toţi funcţionarii administrativi şi inspectorii dela Ministerul de instrucţie. Se crede că d-ra Luiza Stoica va fi nu­mită inspectoară a ş­coalelor primare par­ticulare In locul d-nei MariafC. Boţureanu demisionată. gg I. P. S. S. Mitropolitul Pimen a ple­cat ori cu expresul de 3 şi 15 în Capi­tală. 13 S’a acordat dreptul de a purta me­dalia „Răsplata Serviciului Militar“ pen­tru 20 ani plutonierului major Ianovici Grigore de la compania pompierilor şi a­­ceiaşi medalie pentru 15 ani de serviciu plutonierilor Leak­is Const din compania jandarmilor padeştri şi Ion Dimitrie şi Pruteanu Vasile din batalionul 4 vînători. 11 Actualmente gardiştii de noapte fac paza oraşului nostru în două serii. Schim­bul se va face la ora 1 după miezul nopţii. — Nu pentru apaşii de la gazetă ginerului ci pentru ma­rele public, repetăm urmă­toarele : Este absolut fals că, d. Ba­dareu ar fi prelungit pe alţi şapte ani executarea contrac­tului pentru lemnele necesare C. F. R Este absolut fals că d. Ba­dareu s’ar fi opus la acordare de gratisficaţii pentru funcţio­narii C. F. R. In această privinţă am dat amănunte precise că d. Ba­dareu a căutat să satisfacă ce­rerea legitimă a funcţionarilor C. F. R. şi că acel care a făcut obiecţiuni a fost actualul direc­tor d. Cottescu. Cit despre atacurile apaşilor — să continue. Lumea cunoaşte valoarea morală a acelor care atacă şi ştie motivele dezin­teresate a acestor atacuri. Însuşirea lor principală de apaşi, nu era de natură să-i împiedece de a se pune în ser­viciul acelora, care au nevoie ca alţii să fie atacaţi pentru ca propriile lor turpitudini să re­mite necunoscute. gg Congresul general al farmaciştilor din ţară se va ţinea irevocabil în ziua de 25 ianuarie în Bucureşti, cu delegaţi din întreaga ţară. gg întrunirea comitetului execu­tiv.—In saloanele clubului nostru, a avut loc aseară Întrunirea comitetului executiv. Au răspuns la apel toţi membrii comite­tului şi In tot timpul a domnit cea mai perfectă cordialitate şi se remarcă o do­rinţă nestrămutatată de a lupta In aceste alegeri, cu tot devotamentul, de care conservatorii democrați au dat atîtea stră­lucite dovezi. Au participat domnii: A. A­ Badaren, Gh. Lascar, N. Nanu, Dr. Mezincescu, Ste­fan Negruzzi, N. Ca­­vanău, Lascar Antoniu, Vesp. Pella, Gh. D. Șerb­an, Osvald Teodoreanu, V. I. Radu, Chr. T. Ghristea, Gh. Şendre, I. Prasa, Victor Manteanu, C. Zaharia, prof. Bejan, Eug­ Herovanu, Calistrat Hogaş, prof. Dragomirescu, Dr. N. Grigoriu, dr. Tăpăsescu, dr. Apottker, Dr. Ştefănescu- Galaţi, C. Chirilă, C. Buţureanu, V. Bu­­ţureanu, I. Vălcănescu, Barico Mezzetti V. Diaga,I L Grecea, Ștef. Georgescu, G. Scarlet, V. Batman, C. M. Fleaşcă, D. Botez, Valeria Hamubei, prof. N. Patricia, maior Dimitrescu, Th. Maximo­viei, Em. Bardasare, A. D. Atanasia, C. Jornescu, Gesar Simionescu, Em. Constantinescu, Anibal Cim­ea, căp. Dimitriu, Gh. Dara­ban, I. Constantinescu, Moritz Waltel, Em. Socor, Em. Brinl, D. N. Stefănescu, Gh. Scorpan, Victor Vrabie, Maior Panai­­tescu, Maior Neculau, Andrei Badareu, căp. V. Popovici, Justin Adace, Neculai Alexandrescu, Claudius Rivalet, păr Al. Popovici, AL Arfino, D. Hulubei, Th. Giarcăneanu. gg Sumele ce s’au mai primit pentru monumentul lui Vlaicu la Cetăţuia Iași. 100 lei Princesa Maria Morazi, 10 lei d. Mircea I. Pelia, 20 lei d. B. Goldner, 10 lei d. V. Kuzinschi, 10 lei Firma Mo­ritz Gelber, 20 lei d. Lupu Grusspeiner, 10 lei dd. Martin Schoker, 10 lei d. Moise Grinberg, 10 lei A. C. Trepcea, 10 lei d. Marca Moise, 5 lei d-na Eufrosina Iva­­noff, 5 lei d. Inginer B. Diamant, 5 lei d. Norbert Oatersetzer, 5 lei d-na Rebeca Fernara, 5 lei fraţii Diamant, 5 lei d. Granspan M., 5 lei d. L Horga, 5 lei so­cietatea Anonimă de Petrolif., 5 lei d. Aron Snamamff, 5 lei fraţii Aschenaag, 5 lei d. I. Haimsonf, 5 lei d. Max Gold­ner, 5 lei M. Diamant, 5 lei Libya Abra­­m­ovici, 5 lei d. Carol David, 5 lei d. Marcu Braun, 5 lei d. Moise Şioim, 5 lei d. Anton Andriesi, 5 lei Iţic Moscovici, 5 lei Lapu Smii, 5 lei Moise Leibovici, 5 lei Haim Horoviţ, 5 lei Pani Hopel, 5 lei Mendel Horoviţ, 5 lei Voif Lupu, 5 lei Fraţii Kisilovici, 5 lei Fritz Fălciuc, 5 lei Mihel Herş Manor, 5 lei Iţic Avram, 5 lei Vigner, 5 lei G. Grişmuleanu. gg Răpirea d-rei Murgeanu.—Cu privire la răpirea d-rei Murgeanu, anun­ţată şi de ziarele noastre, ziarul Berliner Tageblatt publică următoarele amănunte din Dresda.* Dresda.—Produce mare zarvă în cercu­rile societăței din Dresda, răpirea copilei Murgeanu, în vr­ață de 17 ani, fiica co­mandorului român Murgeanu, de către un anume Furtunescu, care se dădea drept director de gazetă. Poliţia bănueşte că Furtunescu este un negustor de carne vie şi că a răpit co­pila pentru a o vinde la o casă de pros­tituţie din străinătate. Toate cercetările poliţiei au rămas pănă acum infructu­­ oase.“­ In altă parte al numărului său de astăzi, ziarul Berliner Tageblatt, mai publică următoarele amănunte, cu privire la această răpire. Dresda.—„Răpirea a fost precedată de Întâmplarea umătoare. Mama copilei pleacă acum clte­va zile din R. Sarat, pentru a se duce la Dresda, unde copila ei se afla internată într’un pensionat. In tren a făcut cunoştinţa lui Furtu­­nescu. Curtnd o prietenie se legă Intre amlndoi. Traseră la acelaşi otel, şi a doua zi mama recomandă pe copila ei acestui Furtunescu, care după două zile răpi, copila. Poliţia crede fără şovăială, că Furtu­­nescu este un negustor de carne ome­nească şi că a răpit fata pentru a o vinde. gg D. Grigore Mavrodi va fi numit in­tendent al prefecturii de judeţ, la locul d-lui C. Dobrovici. gg D. Ioan Borcea a fost numit secre­­tar al şcoalei de picheri din Iaşi. gg Ministerul lucrărilor publice a a­­cordat o reducere de 50 la sută pe C. F. congresiştilor corpului sanitar inferior din ţară al căror congres va avea loc în zilele de 24,25 şi 26 Ianuarie In Ca­pitală. gg In strada Socola 127 s’a constatat un caz de difterie. De asemeni anal In strada Descălecătoarei. gg La tribunalul de Iaşi s’a autentifi­cat actul de vînzare cătră stat a vilei „Grnerul,* destinată precum se ştie pentru întemeiarea unui azil pentru mediciii in­firmi. gg Joi seara are loc în sala Sidoli o reprezentaţie extraordinară cu concursul unor talentaţi diletanţi în baneficiul şcoa­­lei filantropice „Steaua*. gg Ieri Duminică, expoziţia pictorului Dej, a fost vizitată da multă lume. Ct­­te­va lucrări din ale pictorului au fost reţinute de amatori. gg Inaugurarea Băncii „Moldova“ va avea loc la 1 Februarie. Direcţia Băncii va pune In aulă o pla­că de marmoră, comemorînd data­ istorică la care, acum 50 de ani s’au ţinut în a­­ceiaşi aulă—pe atunci a Băncii, La Mol­davia* primele conferinţe ale Janimei li­terare. gg Astăzi la orele 2 p. m., candidatele la examenul de capacitate, secţiunea fi­zico chimică vor trece probele practice, la laborator, d-lui profesor Eugen Nicul­­cea, sub dinguirea d-lui sef­ de lucrări profesor Niculae Patriciu. gg Instalarea nouilor efori ai Sf. Spi­ridon, va avea loc astăzi la orele 2 iam. p. m. C5 Camera de Comerciu va fi dizolvată în cursul săptămloii viitoare. gg Eri au sosit decretele pentru numi­rea d-lor dr. Manicatide, N. Gane și C. Climescu ca epitropi la Sft. Spiridon. gg Marţi 14 ianuarie fiind aniversarea naşterei M. S. împăratului Wilhelm al Germaniei, un Te-deum se va oficia la catedrala catolică din localitate, după care va avea loc o recepţie la consulatul german. gg Clubul meseriaşilor a ales următo­rul comitet : Gh. Luchian, L. Horga, I. Zamfir, C. Vlădescu, I. Rab­in, I. Marin, I. Bachi, D. Gojocariu, Codreanu gi C. Gheorghiu. FHRMÄCm DR RÄTIRNU ! ? SAȘI.—PIAȚA CUZA-VODĂ • i .srt Untură de Peşte Norvegiană i f purificată anume pentru uzul intern și primită direct din Christiania. • ft Cu această excelentă untură de peşte, Farmacia Dr. RATIANU prepară ( j Untura de Peşte fodoferată 2.75 Flaconul şi „ j Emulsia de Untură de Peşte “"dJ corau­­ l­a 3.25 Flaconul, şi indicată în special copiilor şi adulţilor ce suferă­­ : de rachitism, serofulosă, debilitate generală, anemie şi care nu pot su- : - porta untura de peşte simplă. ! Pentru acei ce nu pot lua ‘nici un preparat de untură de peşte, reco- * 5 mandăm ! ! Siropul şî ^Hxirul Jodolgnîc Dr. I^atianu • ? foarte plăcut la gust şi care înlocueşte cu mare succes toate preparatele ! • de untură de peşte în cazurile de limfatism, rachitism, serofulosă, debi-­­­­­litate generală, sifilis şi diverse afecţiuni ale pielei. I­­ Farmacia posedă un Laboratoriu special pentru Analize Medicale. * *-—------------------------------------a OPINIA

Next