Opinia, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 2291-2317)
1914-10-15 / nr. 2303
împăratul Rusiei citră Italia - Un incident diplomat c lntrcbnSn^Am locul neowto, «1« wbicei rescei^ hi e)meittnt'iiI«re,|)eVr* tu*n H j ul~li*j» mai it: textul ieleisrnmelor de mul Jos» care re- ratează ilesju-e un fnpt foarte lmjioriant produs în lumea diplomatică, cu care ocazie se dă pe fiţă substratul real al motivelor care dictează atitudinea Italiei, fără a voi să comentăm cît de cît textul telegramelor, relevăm numai partea în care se vorbeşte despre posesiunea viitoare a ţinuturilor austriace locuite astăzi de Italieni. Iată textul acestor telegrame, în Roma—Ieri seară, ambasadorul Rusiei de aici, d. Krupensksi, a remis în minele d-lui Salandra, ministru de externe, textul următoarei comunicări: „împăratul Rusiei, voind să dea o mărturie a înaltă Sale simpatii pentru Italia, a binevoit să-i propue să elibereze pe toţi prizonierii austriaci de naţionalitate italiană dacă guvernul italian îşi ia angajamentul de a-i păstra, în tot timpul duratei războiului, pentru a-i împiedeca de a se reîntoace în armata austro-ungară“. D. Salandra a răspuns că apreciază cu deosebire intenţiunele Ţarului, însă a atras atenţia ambasadorului că, după dreptul public italian, orice italian supus străin care nu e in Italia şi n- a comis nici un delict, este absolut liber pe acţiunile lui. Aşa fiind, statul italian nu poate supraveghia pe prizonierii eliberaţi de Rusia, pentru a-i împiedeca de a trece peste frontieră. D. Salandra a de mare ioseminitate — 'tidângnt insă că Italia va păstra cu sfințenie datoriile pe care i le impune neutralitatea sa. In legătură cu această chestie, iată și o altă telegramă: Berlin.—Cu privire Ia comunicarea împăratului Rusiei către Italia, oficiosul „Lokalanteiger“ află următoarele de la o persoană din cercurile conducătoare italiene: »Răspunsul dat de primul-ministru al Haliei înconjoară cu abilitate planul şi propunerea ambasadorului rus Krupenski. în Germania se aşteptau unii, poate, ca Salandra să-şi exprime mirarea sau chiar nemulţumirea faţă de propunerea rusă. Dacă ar fi procedat astfel, d. Salandra ar fi comis o mare greşală diplomatică. Primul-ministru n’a voit să aducă apă la moara iredentista şi, procedînd cum a procedat, s’a dovedit un adevărat maestru diplomatic. D-sa a decis convocarea unei comisiuni, sub preşidenţia d-sale, al doilea preşedinte fiind d. Finali, care comisiune să facă cercetări deosebite asupra chestiunei. Răspunsul acestei comisiuni se va produce într’un moment cînd faptele războinice vor distruge orice îndoială asupra chestiunii cui vor aparţinea de atunci în colo ţinuturile din Austro-Ungaria locurile actualmente de italieni“. Mici Polemici Austriacii luptă cu Muntenegrenii la muntele Lowce. — Ce poate opune Muntenegreanul, dacă nu un Munte ? ¥ Teamă-mi e să nu fie cu marea luptă de la muntele cu pricina, aşa cum sună proverbul: „se screme un munte şi naşte un şoarec“. ¤ Unuia care a păgubit de pe urmele războiului e—Pantelimon. Evenimentele Tau făcut impopular pîn& la indiferenţă. * Ruşii se lăudau, mai cri, că au făcut 2000 prizonieri austriaci nerăniţi. — Să fiu fi fost in acelaş timp ne.... hrăniţi ? * Cum s'au arătat şcolile medii ? — Medi. .ocre ! * D. Dr. Steiner anunţă că a confiscat unui băcan o cantitate de ruşi stricaţi. ...E vreme, acum, să ne punem rău cu ruşii ? BiatoBtereafiar—ministru Poate fi socotit decedatul Dimitrie Sturza printre foştii junimişti ? Se pare că în gruparea pur intelectuală a „Junimei“—în formaţiunea ei literatară, răposatul Sturza avea rolul său activ dacă judecăm după următorul pasagiu din amintirile lui Gh. Panu. «In 1866 pe la orele 2, într'o Simbătă eram cu elevii clasei a 6-a de liceu în cabinetul de fizică, aşteptind pe d. Pani, profesorul. Iată că sosesc externii şi ne comunică că Cuza a fost detronat. O mare mîhnire ne cuprinde; legiunea s’a ţinut mai mult de formă, căci elevii ca şi profesorul erau preocupaţi de acest mare eveniment. Prelegerile populare (ale „Junimei“) care coincideau cu luna Februarie, deja începuseră. Mai erau încă 9 conferinţe de ţinut—fură ţinute numai 7. Două, cele din urmă, n’avură loc din cauza acestor evenimente. Ghiciţi cine erau cei doi conferenţiari ? Unul era d. Leon Negruţi, care fu numit prefect; cel de al doilea era d. Di Mitrie Sturza, care fu numit ministru de lucrări publice, în ziua în care trebui să-şi ţină conferinţa“. ...Oricum, acesta e ultimul contact între viitorul şef al partidului liberal şi gruparea care avea să devină, cu vremea, partidul politic al «Junimei» în frunte cu Carp şi Maiorescu. A NOTA ZILEI Moldovencele preferă... Găsim în veşnic nesecata rubrică a „Minervei“ următorul anunciu: Domnişoară distinsă, Iaşi, cultă, suflet duios şi bun, seriozitate, voinţă, principii solide venit deocamdată circa 250 lei lunar, doreşte corespondenţă serioasă, eventual căsătorie, domn serios 30—45 ani, cult, calităţi sufleteşti, situaţie, prefer Muntean. Toate sunt serioase la juna noastră candidată, iaşană, afara de un lucru : de ce «preferă» d-sa Muntean ? OAMENI ŞI LUCRURI Au ttessas de la mfilée... Autorul marelui roman Jean Cristophe —care a făcut senzaţie şi în Franţa şi în Germania—Romain Rolland a publicat în „Journal de Généve“ sub titlul de mai sus o serie de reflecţii, reproduse apoi în «Neues Wiener Journal» din 3 octombrie. După ce râde de invazia «tuturor culorilor» exotice în Europa, Rolland urmează : „...Caracteristica cea mai bătătoare la ochi în această îngrozitoare epopee este însufleţirea unanimă pentru războiu la fiecare din naţiunile in luptă. Nimeni care să fie opus acestei epidemii o rezistenţă puternică. Nici un cuget liber care să fi reuşit a se ţinea departe de legea contagiunii. Nu sunt numai pasiunile de rassă care aruncă orbeşte milioanele de oameni unii asupra altora. Şi raţiunea, credinţa, poezia, ştiinţa, toate forţele spiritului s’au pus în front şi se asociază în fiecare stat, armatelor. Nu s’a găsit un singur om din eflorescenţa spirituală a fiecărei ţări, care să nu fie convins că numai cauza poporului său e cauza lui Dumnezeu, a libertăţii şi a progresului. Iar eu o trirabiţez deasemeni... Lupte cu totul originale se dau între filosofi, poeţi şi istorici. Euken contrut Bergson, Hanptman contra Maeter'.Vaik, Rolland contra Hanptman, Wells contra Shaw, Kipling contra d’Annunzio. Dehmel şi de Regnier cintă sălbatice cîntări de luptă, Barrés şi Maeterlink intonează planuri pline de ură. intre o fugă de Bach şi „Deutschland über alles“ bâtrînul filozof Wundt cheamă studenţimea din Lipsea la războiul sfint. Şi ceilalţi toţi îşi aruncă reciproc în faţă cuvîntul „barbari“. Academia ştiinţelor morale din Paris declară prin gura preşedintelui ei Bergson că „războiul împotriva Germaniei „e războiul civilizaţiei împotriva barbariei“. Istoria germană răspunde prin gura lui Karl Lamprecht că „se poartă războiu între germanism şi barbarie“. Şi după istorie se coboară şi ştiinţa în arenă şi face cunoscut prin E. Perrier, membru al Academiei de Ştiinţe din Paris, că Prusienii desind în linie directă, din oamenii epocei de piatră şi că craniul lui Bismarck amintea craniul omului preistoric din Chapelle-aux-Saints.. Apostolii Internaţionalei au devenit deodată cei mai fervenţi naţionalişti, Hervé vrea să moară pentru drapelul din Austerlitz, iar Frank ante-luptătorul unei înfrăţiri franco-germane, cade sub gloanţe franceze pentru cauza poporului german. Douăzeci de mii de preoţi francezi au pornit la luptă. Iezuiţii îşi oferă serviciile armatei germane. Cardinalii elaborează războinice scrisori pastorale... Atît e de grozav ciclonul care duce cu el toate ! Atît sînt de slabi oamenii pe care-i găseşte în drum—iar eu sunt întocmai ca ceilalţi...“ ...înţelesul cuvintelor din urmă este că scriitorul recunoaşte de a nu se fi putut stăpîni, ca să se ţină departe de zăpăceala generală—„au dessus de la mélée...» Rodion ------ ■. ■ -------- 85 De două zile circulă zvonul că Cernăuţul ar fi fost reocupat de ruşi. Zvonul a găsit ecou şi în ziarele oficioase iar „Iindependance Bouraaine“ vesteşte că direcţia poştelor a primit şi la o atare înştiinţare. Faptul ieste inexact însă—şi astăzi dimineaţă noui cercetări făcute de direcţia telegrafică au învederat că Cernăuţul este tot ocupat de austriaci. Guvernul nostru a fost înştiinţat oficial despre acest lucru astăzi la ora 11) dimineaţa. 3 Persecuţia romînilor din Bunivina. Cu privire la persecuţiile rominilor din Bucovina, ziarul „Universul“ primeşte următoarele de la corespondentul său din Burdujeni. Ceea ce se petrece actualmente în Bucovina, cu românii, e un adevărat vandalism. Austriacii arestează zilnic, preoţi, intelectuali şi ţărani romîni, pentru simplul motiv că au venit în atingere cu ruşii. Până acum au fost executaţi sute de ţărani, rămînîndu-le familiile şi copii pe drumuri. In oraşul Cernăuţi, rominii sunt supuşi unor persecuţiuni teribile. La cel mai dubios denunţ rominii sunt arestaţi şi trimişi la temniţă. Autorităţile austriace, motiveaze aceste represalii pe faptul, că pe timpul ocupaţiunei ruseşti rominii simpatizau cu ruşii. Soarta rominilor bucovineni e groaznică. Aceleaşi măsuri riguroase şi lipsite de scrupule sunt luate şi contra rutenilor. Toate acestea nu sunt simple versiuni, ei cazuri concrete povestite de martori oculari şi cari sunt cunoscute tuturor. SS O telegramă a ministerului de interne cătră prefectura de judeţ, pune în vedere că, cu începere de eri se pot elibera paşapoarte pentru străinătate. S3 In tot cursul nopţii şi astăzi toată ziua a fost o afluenţă foarte mare la moaştele sf. Paraschiva carie se află depuse în curtea Mitropoliei. IS In comuna Bălţaţî s’a declarat epdemia de pojar, * SS Astă noapte pe Ia 2, marinarul A. Dimitrescu, s’a împușcat cu un foc de revolver în pîntece, In strada Toma- Cozma prin dreptul caselor cu numărul 63 In stare gravă a fost internat la spitalul sf. Spiridon. SS Eri pe cînd d. Costache Matei, primarul comunei Hermeziu, se întorcea cu preotul parohiei Hermeziu Gh. Bernardiu, venind cu căruţa din satul Bălteni de unde, după ordinul ministerului de război,,adunase ofrande peritru ifiopfiizaţi, speriindu-se, caii şi luînd-o la goană au răsturnat căruţa. Numiţii fiind grav răniţi au fost aduşi şi internaţi la spitalul central din localitate. SS Duminecă seara a avut loc logodna drăgălaşei d-şoare Lucia Pallauz, fiica d-nei şi d-lui colonel dr. Pallauz, de la corpul IV de armată, cu d. căpitan medic George Apostoleanu din Botoşani. 5S Societatea medicilor şi naturaliştilor din Iaşi a ţinut Luni seara şedinţă sub preşedinţia d-lui profesor Tănăsescu. S-au prezentat bolnavi şi au urmat diferite discuţiuni. 6S Examenele din seziunea de toamnă la facultatea de drept, se vor ţine de la 1 Noembrie, iar cursurile se vor începe la 10 Noembrie. SS Examenele la facultatea de litere au fost fixate cu începere de la 1 Noembrie. Totuşi studentele şi studenţi au facultatea a se prezenta în intervalul de la 20 Octombrie pînă la 1 Noembrie. SSUnirea Educatoarelor Române“ va ţinea şedinţă Joi, 16 octombrie, oarele 4 p. m., în localul şcoalei „Oltea Doamna“, str. Muzelor 6. 1) Se va stabili programa activităţii pe timpul iernei ; membrele şi membrii sunt rugaţi cu insistenţă să scuture indiferenţa şi să vie la şedinţă. 2) Se va discuta organizarea „biuroului de plasare“, în speranţa de a se putea ajunge, cît de cu încetul macar, la o viitoare organizare a muncii. Orice persoană care se interesează de această chestiune, care ar avea un sfat, o idee de dat, este rugată să vie la şedinţă. 23 Din cauza numeroaselor cazuri de rugeală școala primară V. Adamachi a fost închisă pănă Joi, 8! Joi, 16 curent, este ziua naşterei M. S. Regine Maria. M. S. s’a născut la Eastwell Park (Anglia), la 29 Octombre 1875 (stil nou). Obiceiul oficial al tuturor ţărilor din Europa este de a se considera ca zi de sărbătoare naţională nu ziua onomastică, ci ziua aniversărei naşterei Suveranilor. Aşa s’a practicat şi la noi pentru răposatul Rege Carol, a cărui zi de serbare era la 7 | 20 Aprilie; aşa va trebui să fie acuma pentru M. S. Regele Ferdinand, a cărui zi aniversară este la 11 - 24 August. Pentru ce n’ar fi tot aşa pentru M S. Regina Romîniei ? Şi aceasta cu atît mai mult că M. S. fiind de religie anglicană nu sfinţeşte ziua de sf. Maria, precum nici M. S. Regina Elisabeta, fiind de religie luterană, nu sfinţeşte ziua sf-tei Elisabeta, protestanţii nerecunoscînd nici un sfint, nici o sfîntă. Concluzia: ziua de 16 | 29 Octombre, ca şi ziua de 11 | 24 August trebue să fie recunoscute oficial ca zile de sărbătoare naţională. SS Comunitatea lipovenească din Iaşi, în frunte cu parohul Stachi Grigoriu şi membrii Vavila Ivanov, Ion Egusov şi Vasile Florea au adresat M. S. Reginei Elisabeta următoarea telegramă de condoleanţă: Comunitatea ruso-lipovană din Iaşi, adînc îndurerată de cruda lovitură ce soarta Vă impune, prin ireparabila perdere a M. S. Carol I gloriosul şi înţeleptul Rege al României, participă din tot sufletul la suferinţele M. V. şi se roagă bunului Dumnezeu pentru sufletul ilustrisimului defunct şi pentru M. V. ca să Vă dea tăria să suportaţi această grozavă şi dureroasă încercare. Ţara în grelele împrejurări prin care trece, şi-a perdut pe cel mai Înţelept protector, pe cel mai iscusit diplomat, pe cel mai distins general, împreună cu întreaga suflare românească şi noi comunitatea ruso-lipovană din Iaşi care am apreciat eminentele calităţi ale primului Rege al României „Carol înţeleptul“ transmitem cele mai sincere şi respectuoase condoleanţe Augustei Familii Regale, rugînd pe Dumnezeu, ca să aibă în sfînta Iui pază, Ţara şi Dinastia, care ne sunt tot atît de scumpe. Fie-i memoria eternă şi tot-dea-tma slăvită, SS înscrierile în listele electorale. — Oi ce doresc a se înscrie In listele electorale mai au termen pînă la 31 Octombrie incluziv. După această dată nu se mai primeşte nici o înscriere. Înscrierea se face la Tribunal Secţia I prin o petiţie fără timbru adresată Primului Preşedinte. * E nevoe de următoarele acte : a) Certificatul de naţionalitate. b) Li Trat nr.de satifacefica fiertiviciului mniitar. .. e) Certificatul de studii. d) Chitanţa de plata contribuţiei. e) Certificatul da domiciliu liberat de Primăria Comunei. Pentru lămuriri, doritorii se vor putea adresa la Clubul conservator democrat între carele 6 şi 7 p. m. unde d-nii avocaţi 5. P. Georgescu, C. Cornescu şi G. Dornescu, delegaţi ai Clubului, vor fi la dispoziţia lor. S3 O telegramă semnată de dr. I. Simionescu anunţă revizoratul că şi şcolile particulare primare din Iaşi vor fi închise de sf-ta Paraschiva. SS Cazuri de febră tifoidă s-au mai constatat în str. Ghica Vodă şi Vasile Lupu. „ La facultatea de litere sunt vacante 8 burse a 50 lei şi 5 burse a 100 lei. SS Iată noul şi interesantul program al cinematografului Pathé-Fréres din sala Circului Sidoli ce se reprezintă astă-seară Marţi: Vila misterioasă şi aventura detectivului Stuart Werbbs, mare roman senzaţional în 4 părţi cu cele mai extravagante peripeţii. Celebrii detectivi englezi escelează prin extraordinare ingeniozităţi în a descoperi mînile criminale. Tatăl şi fiul, scene foarte humoristice. Heliopolis, interesante scene şi vederi după natură. Regele Carol I, neuitatul nostru Suveran la ultima paradă de 10 Mai—1914. Astăzi Marţi un singur matineu (la 4 ore) şi reprezentaţie serală în sala Circului Sidoli. Noul program viitor se reprezintă miine Mercuri. Care din două ? (Loin du bonheur), splendidă desfăşurare cu un deosebit subiect şi cu o originală înscenare. (3 acte). —Călătoria lui Prince, comedie hilariantă interpretată de simpaticul humorist parizian. SS Noutăţi apărute „Versuri şi Proză“ anul III No. 14 cu contribuţii de Hidalgo, E. Furtună, M. Cruceanu, P. Dragoş, Al. Zalic, I. M. Raşcu, Matei Rusu, etc. — «Războiul Popoarelor», apare în fascicule de Ion Gorun, in editura Ignatz Herz, Lucrarea populară, bogat documentată şi ilustrată. Comunicat german Telegramă oficială din Berlin către Consulatul german din Iaşi. Cartierul general, 26 Oct. amiază.—La vest de canalul Yser, între localităţile Nieuport şi Dixmunde, care mai erau susţinute de duşman, trupele noastre atacară pe cele duşmane, care s-au apărat cu multă înverşunare. Escadra engleză, care participa la luptă a fost forţată prin artileria grea să se retragă; trei vase au fost lovite în plin. In urmă, la 25 p. m. escadra era staţionată în afară de bătaia focului. La Yppes este o pauză de luptă; la sud-vest de Ypres precum şi la vest şi sud-vest trupele noastre în ofensiva lor fac progrese frumoase. Englejii în luptele îndârjite de stradă au avut perderi mari; au lăsat peste 500 prizonieri in miinele noastre. La nord de Arras un atac violent al francezilor a fost sfărâmat de focul nostru. Dușmanul a avut perderi însemnate. In răsărit ofensiva noastră progresează spre Augustowo. La Ivangorod lupta stă bine ’ pentru noi, dar încă nu este decisă.