Opinia, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 2291-2317)

1914-10-15 / nr. 2303

împăratul Rusiei citră Italia - Un incident diplomat c lntrcbnSn^Am locul neowto, «1« w­­bicei rescei^ hi e­)meittnt'iiI«re,|)eVr* tu*n H j­ ul~li­*j» mai it: textul ieleisrnmelor de mul Jos» care re- ratează ilesju-e un fnpt foarte lm­­jioriant produs în lumea diploma­tică, cu care ocazie se dă pe fiţă substratul real al motivelor care dictează atitudinea Italiei, fără a voi să comentăm cît de cît textul telegramelor, relevăm numai partea în care se vorbeşte d­espre posesiunea viitoare a ţi­nuturilor austriace locuite astăzi de Italieni. Iată textul acestor telegrame, în­ Roma—Ieri seară, ambasadorul Ru­siei de aici, d. Krupensksi, a remis în minele d-lui Salandra, ministru de ex­terne, textul următoarei comunicări: „împăratul Rusiei, voind să dea o mărturie a înaltă Sale simpatii pentru Italia, a bine­voit să-i propue să elibe­reze pe toţi prizonierii austriaci de na­ţionalitate italiană dacă guvernul italian îşi ia angajamentul de a-i păstra, în tot timpul duratei războiului, pentru a-i împiedeca de a se reîntoace în armata austro-ungară“. D. Salandra a răspuns că apreciază cu deosebire intenţiunele Ţarului, însă a atras atenţia ambasadorului că, după dreptul public italian, orice italian su­pus străin care nu e in Italia şi n- a co­mis nici un delict, este absolut liber pe acţiunile lui. Aşa fiind, statul italian nu poate supraveghia pe prizonierii eli­beraţi de Rusia, pentru a-i împiedeca de a trece peste frontieră. D. Salandra a de mare ioseminitat­e — 'tidân­gnt in­să că Italia va păstra cu sfințenie datoriile pe care i le impune neutralitatea sa.­ ­ In legătură cu această chestie, iată și o altă telegramă: Berlin.—Cu privire Ia comunicarea îm­păratului Rusiei către Italia, oficiosul „Lokalanteiger“ află următoarele de la o persoană din cercurile conducătoare italiene: »Răspunsul dat de primul-ministru al Haliei înconjoară cu abilitate planul şi propunerea ambasadorului rus Krupenski. în Germania se aşteptau unii, poate, ca Salandra să-şi exprime mirarea sau chiar nemulţumirea faţă de propunerea rusă. Dacă ar fi procedat astfel, d. Sa­landra ar fi comis o mare greşală diplo­matică. Primul-ministru n’a voit să aducă apă la moara iredentista şi, procedînd cum a procedat, s’a dovedit un adevărat maestru diplomatic. D-sa a decis convocarea unei comi­­siuni, sub preşidenţia d-sale, al doilea preşedinte fiind d. Finali, care comisiune să facă cercetări deosebite asupra ches­­tiunei. Răspunsul acestei comisiuni se va produce într’un moment cînd faptele războinice vor distruge orice îndoială asupra chestiunii cui vor aparţinea de atunci în colo ţinuturile din Austro-Unga­ria locurile actualmente de ita­lieni“. Mici Polemici Austriacii luptă cu Muntenegrenii la muntele Lowce. — Ce poate opune Muntenegreanul, dacă nu un Munte ? ¥ Teamă-mi e să nu fie cu marea luptă de la muntele cu pricina, aşa cum sună proverbul: „se screme un munte şi naşte un şoarec“. ¤ Unuia care a păgubit de pe urmele războiului e—Pantelimon. Evenimentele Tau făcut impopular pîn& la indiferenţă. * Ruşii se lăudau, mai cri, că au făcut 2000 prizonieri austriaci ne­răniţi. — Să fiu fi fost in acelaş timp ne.... hrăniţi ? * Cum s'au arătat şcolile medii ? — Medi. .ocre ! * D. Dr. Steiner anunţă că a confiscat unui băcan o cantitate de ruşi stricaţi. ...E vreme, acum, să ne punem rău cu ruşii ? Bia­toBtereafiar—ministru Poate fi socotit decedatul Dimitrie Stur­za printre foştii junimişti ? Se pare că în gruparea pur intelectua­lă a „Junimei“—în formaţiunea ei litera­­tară, răposatul Sturza avea rolul său ac­tiv dacă judecăm după următorul pasa­giu din amintirile lui Gh. Panu. «In 1866 pe la orele 2, într'o Simbătă eram cu elevii clasei a 6-a de liceu în cabinetul de fizică, aşteptind pe d. Pani, profesorul. Iată că sosesc externii şi ne comunică că Cuza a fost detronat. O mare mîhnire ne cuprinde; legiunea s’a ţinut mai mult de formă, căci elevii ca şi profesorul erau preocupaţi de acest mare eveniment. Prelegerile populare (ale „Junimei“) care coincideau cu luna Febru­arie, deja începuseră. Mai erau încă 9 conferinţe de ţinut—fură ţinute numai 7. Două, cele din urmă, n’avură loc din ca­uza acestor evenimente. Ghiciţi cine erau cei doi conferenţiari ? Unul era d. Leon Negruţi, care fu nu­mit prefect; cel de al doilea era d. Di­ Mitrie Sturza, care fu numit ministru de lucrări publice, în ziua în care trebui să-şi ţină conferinţa“. ...Ori­cum, acesta e ultimul contact în­tre viitorul şef al partidului liberal şi gru­parea care avea să devină, cu vremea, partidul politic al «Junimei» în frunte cu Carp şi Maiorescu. A NOTA ZILEI Moldovencele preferă... Găsim în veşnic nesecata rubrică a „Minervei“ următorul anunciu: Domnişoară distinsă, Iaşi, cultă, suflet duios şi bun, seriozitate, voinţă, principii solide venit deocamdată circa 250 lei lunar, doreşte corespondenţă serioasă, eventual căsătorie, domn serios 30—45 ani, cult, calităţi sufleteşti, situaţie, prefer Muntean. Toate sunt serioase la juna noastră candidată, iaşană, afara de un lucru : de ce «preferă» d-sa Muntean ? OAMENI ŞI LUCRURI Au ttessas de la mfilée... Autorul marelui roman Jean Cristophe —care a făcut senzaţie şi în Franţa şi în Germania—Romain Rolland a publicat în „Journal de Généve“ sub titlul de mai sus o serie de reflecţii, reproduse apoi în «Neues Wiener Journal» din 3 octom­brie. După ce râde de invazia «tuturor culo­rilor» exotice în Europa, Rolland urmează : „...Caracteristica cea mai bătătoare la ochi în această îngrozitoare epopee este însufleţirea unanimă pentru războiu la fie­care din naţiunile in luptă. Nimeni care să fie opus acestei epidemii o rezistenţă puternică. Nici un cuget liber care să fi reuşit a se ţinea departe de legea conta­giunii. Nu sunt numai pasiunile de rassă care aruncă orbeşte milioanele de oame­ni unii asupra altora. Şi raţiunea, credinţa, poezia, ştiinţa, toate forţele spiritului s’au pus în front şi se asociază în fiecare stat, armatelor. Nu s’a găsit un singur om din eflorescenţa spirituală a fiecărei ţări, care să nu fie convins că numai cauza popo­rului său e cauza lui Dumnezeu, a liber­tăţii şi a progresului. Iar eu o trirabiţez deasemeni... Lupte cu totul originale se dau între filosofi, poeţi şi istorici. Euken contrut Bergson, Hanptman contra Maeter­­'.Vaik, Rolland contra Hanptman, Wells contra Shaw, Kipling contra d’Annunzio. Dehmel şi de Regnier cintă sălbatice cîn­­tări de luptă, Barrés şi Maeterlink into­nează planuri pline de ură. intre o fugă de Bach şi „Deutschland über alles“ bâ­­trînul filozof Wundt cheamă studenţimea din Lipsea la războiul sfint. Şi ceilalţi toţi îşi aruncă reciproc în faţă cuvîntul „bar­bari“. Academia ştiinţelor morale din Pa­ris declară prin gura preşedintelui ei Berg­son că „războiul împotriva Germaniei „e războiul civilizaţiei împotriva barbariei“. Istoria germană răspunde prin gura lui Karl Lamprecht că „se poartă războiu între germanism şi barbarie“. Şi după is­torie se coboară şi ştiinţa în arenă şi face cunoscut prin E. Perrier, membru al Aca­demiei de Ştiinţe din Paris, că Prusienii des­ind în linie directă, din oamenii epo­­cei de piatră şi că craniul lui Bismarck amintea craniul omului preistoric din Chapelle-aux-Saints.. Apostolii Internaţionalei au devenit de­odată cei mai fervenţi naţionalişti, Hervé vrea să moară pentru drapelul din Aus­terlitz, iar Frank ante-luptătorul unei în­frăţiri franco-germane, cade sub gloanţe franceze pentru cauza poporului german. Douăzeci de mii de preoţi francezi au pornit la luptă. Iezuiţii îşi oferă serviciile armatei germane. Cardinalii elaborează războinice scrisori pastorale... Atît e de grozav ciclonul care duce cu el toate ! Atît sînt de slabi oamenii pe care-i găseşte în drum—iar eu sunt în­tocmai ca ceilalţi...“ ...înţelesul cuvintelor din urmă este că scriitorul recunoaşte de a nu se fi putut stăpîni, ca să se ţină departe de zăpă­ceala generală—„au dessus de la mélée...» Rodion ------ ■. ■ -------- 85 De două zile circulă zvo­nul că Cernăuţul ar fi fost reo­cupat de ruşi. Zvonul a găsit ecou şi în ziarele oficioase iar „Iindependance Bouraaine“ ves­teşte că direcţia poştelor a pri­mit şi la o atare înştiinţare. Faptul ieste inexact însă—şi astăzi dimineaţă noui cercetări făcute de direcţia telegrafică au învederat că Cernăuţul este tot ocupat de austriaci. Guvernul nostru a fost în­ştiinţat oficial despre acest lucru astăzi la ora 11) dimi­neaţa. 3 Persecuţia romînilor din Bu­nivina.­­ Cu privire la persecuţiile ro­min­ilor din Bucovina, ziarul „Universul“ primeşte următoarele de la coresponden­tul său din Burdujeni. Ceea ce se petrece actualmente în Bu­covina, cu românii, e un adevărat van­dalism. Austriacii arestează zilnic, preoţi, intelectuali şi ţărani romîni, pentru sim­plul motiv că au venit în atingere cu ruşii. Până acum au fost executaţi sute de ţărani, rămînîndu-le familiile şi copii pe drumuri. In oraşul Cernăuţi, rominii sunt su­puşi unor persecuţiuni teribile. La cel mai dubios denunţ rominii sunt arestaţi şi trimişi la temniţă. Autorităţile austriace, motiveaze aceste represalii pe faptul, că pe timpul ocu­­paţiunei ruseşti rominii simpatizau cu ruşii. Soarta rominilor bucovineni e groaz­nică. Aceleaşi măsuri riguroase şi lipsite de scrupule sunt luate şi contra rute­nilor. Toate acestea nu sunt simple versiuni, ei cazuri concrete povestite de martori oculari şi cari sunt cunoscute tuturor. SS O telegramă a ministerului de in­terne cătră prefectura de judeţ, pune în vedere că, cu începere de eri se pot e­­libera paşapoarte pentru străinătate. S3 In tot cursul nopţii şi astăzi toată ziua a fost o afluenţă foarte mare la moaş­tele sf. Paraschiva cari­e se află depuse în curtea Mitropoliei. IS In comuna Bălţaţî s’a declarat ep­­­demia de pojar, * SS Astă noapte pe Ia 2, marinarul A. Dimitrescu, s’a împușcat cu un foc de revolver în pîntece, In strada Toma- Cozma prin dreptul caselor cu numărul 63 In stare gravă a fost internat la spita­lul sf. Spiridon. SS Eri pe cînd d. Costache Matei, primarul comunei Hermeziu, se întorcea cu preotul parohiei Hermeziu Gh. Bernar­­diu, venind cu căruţa din satul Bălteni de unde, după ordinul ministerului de război,,adunase ofrande peritru ifiopfiizaţi, sper­iindu­-se, caii şi lu­înd-o la goană au răsturnat căruţa. Numiţii fiind grav răniţi au fost aduşi şi internaţi la spitalul central din loca­litate. SS Duminecă seara a avut loc logodna drăgălaşei d-şoare Lucia Pallauz, fiica d-nei şi d-lui colonel dr. Pallauz, de la corpul IV de armată, cu d. căpitan medic George Apostoleanu din Botoşani. 5S Societatea medicilor şi naturaliştilor din Iaşi a ţinut Luni seara şedinţă sub preşedinţia d-lui profesor Tănăsescu. S-au prezentat bolnavi şi au urmat diferite discuţiuni. 6S Examenele din seziunea de toamnă la facultatea de drept, se vor ţine de la 1 Noembrie, iar cursurile se vor începe la 10 Noembrie. SS Examenele la facultatea de litere au fost fixate cu începere de la 1 Noembrie. Totuşi studentele şi studenţi au faculta­tea a se prezenta în intervalul de la 20 Octombrie pînă la 1 Noembrie. SS­­Unirea Educatoarelor Române“ va ţinea şedinţă Joi, 16 octombrie, oarele 4 p. m., în localul şcoalei „Oltea Doamna“, str. Muzelor 6. 1) Se va stabili programa activităţii pe timpul iernei ; membrele şi membrii sunt rugaţi cu insistenţă să scuture indiferenţa şi să vie la şedinţă. 2) Se va discuta organizarea „biurou­­lui de plasare“, în speranţa de a se pu­tea ajunge, cît de cu încetul macar, la o viitoare organizare a muncii. Ori­ce persoană care se interesează de această chestiune, care ar avea un sfat, o idee de dat, este rugată să vie la şe­dinţă. 23 Din cauza numeroaselor cazuri de rugeală școala primară V. Adamachi a fost închisă pănă Joi, 8! Joi, 16 curent, este ziua naşterei M. S. Regine Maria. M. S. s’a născut la Eastwell­ Park (Anglia), la 29 Octombre 1875 (stil nou). Obiceiul oficial al tutu­ror ţărilor din Europa este de a se con­sidera ca zi de sărbătoare naţională nu ziua onomastică, ci ziua aniversărei naşterei Suveranilor. Aşa s’a practicat şi la noi pentru răposatul Rege Carol, a cărui zi de serbare era la 7 | 20 Aprilie; aşa va trebui să fie acuma pentru M. S. Regele Ferdinand, a cărui zi aniversară este la 11 - 24 August. Pentru ce n’ar fi tot aşa pentru M S. Regina Romîniei ? Şi aceasta cu atît mai mult că M. S. fiind de religie anglicană nu sfinţeşte ziua de sf. Maria, precum nici M. S. Re­gina Elisabeta, fiind de religie luterană, nu sfinţeşte ziua sf-tei Elisabeta, protes­tanţii nerecunoscînd nici un sfint, nici o sfîntă. Concluzia: ziua de 16 | 29 Octombre, ca şi ziua de 11 | 24 August trebue să fie recunoscute oficial ca zile de sărbă­toare naţională. SS Comunitatea lipovenească din Iaşi, în frunte cu parohul Stachi Grigoriu şi m­embrii Vavila Ivanov, Ion Egusov şi Vasile Florea au adresat M. S. Reginei Elisabeta următoarea telegramă de con­­doleanţă: Comunitatea ruso-lipovană din Iaşi, a­­dînc îndurerată de cruda lovitură ce soarta Vă impune, prin ireparabila perdere a M. S. Carol I gloriosul şi înţeleptul Rege al României, participă din tot sufletul la su­ferinţele M. V. şi se roagă bunului Dum­nezeu pentru sufletul ilustrisimului de­funct şi pentru M. V. ca să Vă dea tă­ria să suportaţi această grozavă şi du­reroasă încercare. Ţara în grelele împrejurări prin care trece, şi-a perdut pe cel mai Înţelept protector, pe cel mai iscusit diplomat, pe cel mai distins general, împreună cu întreaga suflare românească şi noi comunitatea ruso-lipovană din Iaşi care am apreciat eminentele calităţi ale primului Rege al României „Carol înţe­leptul“ transmitem cele mai sincere şi respectuoase condoleanţe Augustei Fami­lii Regale, rugînd pe Dumnezeu, ca să aibă în sfînta Iui pază, Ţara şi Dinastia, care ne sunt tot atît de scumpe. Fie-i memoria eternă şi tot-dea-tma slăvită, SS înscrierile în listele electorale. — Oi ce doresc a se înscrie In lis­tele electorale mai au termen pînă la 31 Octombrie incluziv. După această dată nu se mai primeşte nici o înscriere. Înscrierea se face la Tribunal Secţia I prin o petiţie fără timbru adresată Primului Preşedinte. * E nevoe de următoarele acte : a) Certificatul de naţionalitate. b) Li Trat nr.de satifacefica fierti­viciului mniitar. .. e) Certificatul de studii. d) Chitanţa de plata contribuţiei. e) Certificatul da domiciliu li­berat de Primăria Comunei. Pentru lămuriri, doritorii se vor putea adresa la Clubul con­servator democrat între carele 6 şi 7 p. m. unde d-nii avocaţi 5. P. Georgescu, C. Cornescu şi G. Dor­­nescu, delegaţi ai Clubului, vor fi la dispoziţia lor. S3 O telegramă semnată de dr. I. Si­­mionescu anunţă revizoratul că şi şcolile particulare primare din Iaşi vor fi închise de sf-ta Paraschiva. SS Cazuri de febră tifoidă s-au mai constatat în str. Ghica Vodă şi Vasile Lupu. „ La facultatea de litere sunt vacante 8 burse a 50 lei şi 5 burse a 100 lei. SS Iată noul şi interesantul program al cinematografului Pathé-Fréres din sala Circului Sidoli ce se reprezintă astă-seară Marţi: Vila misterioasă şi aventura detectivu­lui Stuart Werbbs, mare roman senzaţio­nal în 4 părţi cu cele mai extravagante peripeţii. Celebrii detectivi englezi esce­­lează prin extraordinare ingeniozităţi în a descoperi mînile criminale. Tatăl şi fiul, scene foarte humoristice. Heliopolis, interesante scene şi vederi după natură. Regele Carol I, neuitatul nostru Suve­ran la ultima paradă de 10 Mai—1914. Astăzi Marţi un singur matineu (la 4 ore) şi reprezentaţie serală în sala Cir­cului Sidoli. Noul program viitor se reprezintă miine Mercuri. Care din două ? (Loin du bonheur), splendidă desfăşurare cu un deosebit su­biect şi cu o originală înscenare. (3 acte). —Călătoria lui Prince, comedie hilariantă interpretată de simpaticul humorist pari­zian. SS Noutăţi apărute „Versuri şi Pro­ză“ anul III No. 14 cu contribuţii de Hi­dalgo, E. Furtună, M. Cruceanu, P. Dra­­goş, Al. Zalic, I. M. Raşcu, Matei Rusu, etc. — «Războiul Popoarelor», apare în fas­cicule de Ion Gorun, in editura Ignatz Herz, Lucrarea populară, bogat documen­tată şi ilustrată. Comunicat german Telegramă oficială din Berlin către Consulatul german din Iaşi. Cartierul general, 26 Oct. a­­miază.—La vest de canalul Yser, între localităţile Nieuport şi Dix­­munde, care mai erau susţinute de duşman, trupele noastre ata­cară pe cele duşmane, care s-au apărat cu multă înverşunare. Escadra engleză, care participa la luptă a fost forţată prin arti­leria grea să se retragă; trei vase au fost lovite în plin. In urmă, la 25 p. m. escadra era staţio­nată în afară de bătaia focului. La Yppes este o pauză de luptă; la sud-vest de Ypres precum şi la vest şi sud-vest trupele noas­tre în ofensiva lor fac progrese frumoase. Englejii în luptele în­dârjite de stradă au avut perderi mari; au lăsat peste 500 prizo­nieri in miinele noastre. La nord de Arras un atac violent al fran­cezilor a fost sfărâmat de focul nostru. Dușmanul a avut perderi însemnate. In răsărit ofensiva noastră pro­gresează spre Augustowo. La I­­vangorod lupta stă bine ’ pentru noi, dar încă nu este decisă.

Next