Opinia, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 2291-2317)
1914-10-24 / nr. 2311
BÁZIS ABONAMENTE Unmo o. 10 lei 6 InnS pm lei ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT Războiu şi ameninţări Imediat, ce telegraful a vestit izbucnirea ostilităţilor navale ruso-turce, am exprimat credinţa că războiul va urma numaide cât şi că nu poate fi aci vorba de maşinaţiuni, făcute fără ştirea sau în contra voinţei guvernului turc. Credinţa noastră s’nt lovelit întemeiată. Războiul a fost voit de Turcia—care, în aceasă privinţpă are a fi ascultat «le anume obligaţii şi convenţii cu* Germania şi Austria. Ceva mai târziu sem exprimat speranţa cA izbucnirea războiului ruso turc nu va sevea repercusiune nsuprse peninsulei balcanice. SJI acest lucru pare se se realiza. IBulgaria şi Grecia, direct şi cele mai îndeaproape interesate, fre el scrie categoric ce vor continua se observa o strictă neutralitate. Dacă este astfel, credinţa cse focul nu va cuprinde şi Balcanii pare a 11 justificaţii. Se produce însă un fapt. Ziarele turceşti se spune chiar cA ar fi «»ficioase—îndrăznesc sA «lea României indicaţii, vorbesc «le lucruri fanteziste şi merg cu copilăria până a ne ameninţa cu soarta Belgiei. Desigur cse importanţa acestor produse ziaristice nu trebuie exagerată. Ist orice caz, însă, se înşală acei care cred că Romînia ar putea să primească «le la cinevii din afară vr’o îndicstţie asupra i politicei ce sere de urmat. Linia ei de conduită este lămurită trasă. El izvorăşte din conştiinţa puterii sale şi din cunoştiinţa reală a intereselor şi a revendicărilor sale naţionale. Cînd aceste interese şi revendicaţii nu vor necesita marele gest—desigur că el se va produce, indiferent, de rugăminţi, sau ameninţări. Produsele ziaristice din Constantinopole dar nu un rost -şi pot constitui, credem, un neajuns numai pentru Turcia. In ce privește România, ea nu are a se ocupa de atari elucubrațiuni. APARAREA MOLDOVEI — Pagini de istorie — Nimic mai de emoţionantă actualitate, în momentele aceste de zvonuri şi aşteptări tulburătoare—decît capitolul primejdiilor la cari, eventual, ar fi expusă cu deosebire partea ţărei de dincoace de Milcov,—Moldova. Sunt exact 25 de ani, iu una din şedinţele Parlamentului din 1889 au fost la ordinea zilei fortificaţiile. In decursul unei cuvîntări, principele Bibescu, deputat, contesta valoarea fortificaţiilor, construite de un străin—generalul francez Brialmont —pe lingă dezavantagiul că ar fi o indicaţie de pregătire militară în contra Rusiei, exclusiv. D Jarie Ionescu interveni în discuţiune şi rosti un discurs magistral. După ce arătă capacitatea generalului Brialmont, trecu în revistă situaţia noastră militară în toate hipotezele posibile : lupta cu Austria în contra Rusiei; lupta în contra Austriei, aliaţi cu Rusia ; lupta contra uneia din ele cu propriile noastre forţe şi în fine, lupta cu o putere balcanică. Reproducem unele pasagii referitoare la apărarea Moldovei şi la imposibilitatea morală, naţională ca ea să fie sacrificată: «...Principele Bibescu a făcut o declaraţie politică gravă, şi o zic, d-lor, în plină convingere. A zis d-sa ori că se sacrifică Moldova. Cuvîntul e foarte grav şi foarte periculos (zgomot). Dac’aşi crede aceasta, d-lor, aşi fi cel dintăiu să votez contra ; căci dacă e o fortificare mare a neamului românesc, e tocmai unirea Moldovei cu Muntenia, fortificare mai tare decît toate fortăreţele de oţel şi toate tunurile Krupp. Cînd vorbiţi însă de sacrificarea Moldovei, ar trebui să ne spuneţi că poate exista un alt sistem de aparare a ţărei, care să împingă linia de aparare mai departe decît valea Siretului. Cum, dv., cînd ţara e în pericol, cînd nu găsiţi nici un alt sistem de aparare posibil, în Ioc să ziceţi Moldovei: „tu ai să suferi cea dintâi invazia; va fi pentru tine o onoare, un titlu de glorie...“ (zgomot mare, întreruperi). „...Cu cît întreruperile dv. pleacă dintr’o convingere mai adîncă, cu atît sunteţi mai datori să ascultaţi şi partea cealaltă. Nu e bine, nu e drept, dacă dv. aveţi convingerea deplină că se sacrifică Moldova cu aceste fortificări, să rămînă bănuială asupra acelora care le cotează că n’au şi ei dorinţă neţărmurită ca să nu se sacrifice Moldova. Daţi-mi voie prin urmare să spun şi eu pentru ce nu se sacrifică. ...Oare unde, în care plan al ţărei văzutaţi această idee că Moldova va fi părăsită fără luptă ? Nu. Ideea a fost însă că in toată întinderea Moldovei, aşa cum a făcut-o geografia, nu se poate alege un punct de fortificare permanentă. Moldova va fi aparată, d-lor, pas cu pas... Dl. N. Ionescu: Cu ce? Dl. Take Ionescu: Cu ce? Cu piepturile soldaţilor noştri, cu acele piepturi cu care principele Bibescu voeşte să se apere toată ţara. Şi cu altceva încă: cu fortificaţii pasagere pe cari le vom face atunci şi unde ne va ordona mersul vrăjmaşului. Fortificările de la Galaţi şi Focşani nu sunt decît pentru a servi de primă linie de retragere, în caz cînd soarta armelor ne-ar fi defavorabilă, iar fortificările Bucureştilor sunt destinate să fie ultima resursă, ultimul punct în care să mai poată bate inima naţiunei. Nimanui nu i-a intrat în minte să părăsească teritoriul ţărei fără luptă (întreruperi). Ei bine, d-lor, iată întreruperi curioase! Acuzaţi fortificaţiile de a fi dirijate contra Rusiei şi tot d-v spuneţi că aceste fortificaţii sunt făcute aşa ca să lase Moldova în mîna Rusiei!! Nu, d-lor! Fortificaţiile sunt făcute ca să apere ţara întreaga. Ce aţi fi zis d-v de Belgia dacă, în loc să fortifice Anversul, cum a făcut, şi-ar fi zis, că deoarece nu poate fortifica toate fruntariile, atunci mai bine să nu mai fortifica de joc ? N’ar fi politică de apărare naţională! Ia uitaţi-vă, d-lor, unde s’a fortificat Italia, acea ţară care se aseamănă cu Moldova ca configuraţiune de teren ? Unde a strîns Italia magazinele, puterea ei de rezistenţă? A presarat-o în tot lungul peninsulei? Nu, a strîns-o toată în valea Padului. ...Dav ziceţi că se abandonă Moldova ? Şi ne acuzaţi de egoism! Dar credeţi oare că soarta ţărei acesteia care va fi teatrul de bătaie, va fi mai fericită decît aceea care va suferi numai invazia? Fiţi siguri că suferinţele vor fi egale. Dacă Romînia de sus va avea invazia cu cortegiul ei de rele, din care cea mai mare e ruşinea,—ţara dintre Siret şi Bucureşti va avea războiul, cu cortegiul lui de foc şi de sînge. Pustiirea va cuprinde cîmpurile de sub poalele Carpaţilor! Nu, d-lor, să nu mai drămuim partea de suferinţe, partea de sacrificii ale diferitelor regiuni ale ţărei. Moldova şi Muntenia sunt o singură ţară; eu unul nu cunosc nici Muntenia, nici Moldova, — nu ştiu decît o singură Rominie!...“ Aceste superbe reflexii capătă un relief de extraordinară actualitate, atît prin evocarea situaţiunii şi comparaţiunii cu Belgia, cît şi prin aluziile ce se repetă mereu, astăzi, la „părăsirea“ Moldovei. Să nădăjduim că sunt departe de realitate asămănările ce au făcut unele ziare între noi şi soarta Belgiei, utilizînd oarecare zvonuri senzaţionale din Constantinopole... A ---——■ X Cu privire la ameninţările presei turceşti, ziarul „La Roumanie“ apărut astăzi, publică următoarele sub titlul de mai sus : „Odată cu intrarea in acţiune a Turciei, obligată la aceasta de către flota care se găseşte in minele germaniilor ,se semnalează o intrare in acţiune şi a presei turceşti împotriva Romîniei. Şi, după cum se ştie că cenzura presei este exercitată in aceste momente de către germani, este uşor de înţeles sursa atitudinei presei turceşti faţă de Romînia. Ţara noastră este ameninţată de către presa turcă, cu „Tanin“ in frunte, de a avea soarta Belgiei, de a-şi vedea violată neutralitatea de către trupele austro-germane care vor încerca să treacă prin Romînia in Basarabia, spre a merge la Odessa şi dacă Romînia s'ar opune cu armele, ea va fi teatrul celui mai sîngeros război. Viitorul de astăzi, reproducînd aceste glasuri ale presei turceşti, transmise şi la Sofia, le înregistrează sub titlul de „fantazii”. Dar este evident că au scopul să exercite o presiune asupra opiniunei publice romîneşti. Rămâne de văzut în ce măsură îşi vor ajunge scopul.* Calmul cu care Parisul a primit ştirea conflictului ruso-turc şi nota apărută în Figaro, arată că sferele triplei înţelegeri erau prevenite şi de multă vreme pregătite pentru nouile provocări germane. Faptul că escadra anglo-franceză a început să bombardeze forturile Dardanelelor, confirmă hotărîrea triplei înţelegeri de a proceda în modul cel mai energic cu putinţă faţă de Turcia“. Se plîng beligeranţii, peste tot, de inundaţii. ...Şi noi murim de lipsa apei ! * Un individ s'a uns cu gaz şi şi-a dat foc, in stare de beţie gravă. ...Nu băuse gaz, de sigur ! * Din cauză de „boală grava“ Bogdan- Ciupeşti s’a retras din ziaristică. — Trebue internat numai decit — la Văcăreşti.* Pe coastele Anatoliei sunt stinse toate farurile, din ordin turcesc. — S’a stins pînă şi proverbul: „Ex Oriente lux..“ ♦ „Sunt vesel să constat...“ începe Mesagiul său, Ţarul Ferdinand al Bulgariei ...Are şi de ce să fie vesel: se stropşesc şi alte naţiuni, ca şi bulgarii lui.. .5 Aflăm, cu multă durere, încetarea din viaţă la Tg.-Frumos a prietenului nostru N. Marcopol. Defunctul a fost din primul moment membru devotat al partidului conservator-democrat, depunînd o caldă şi largă activitate în sinul organizaţiei în care intrase. In mai multe rînduri a ocupat demnitatea de primar în lg. Frumos, depunindu-şi toate sforţările pentru propăşirea acestui tîrg. Astăzi are loc înmormîntarea. Transmitem îndureratei familii expresia viilor noastre condoleanţe. :: D. de Giers in Iaşi— Azi dimineaţă, la orele 8 şi 50, cu un tren special a sosit în localitate d. de Giers, ministrul Rusiei la Constantinopol, împreună cu doamna şi personalul superior al legaţiei ruse din Constantinopol. D. de Giers era însoţit de d. Rosetti- Solescu. In gara Iaşi se afla pregătit un alt tren special, pe linia Ungheni. Pe peron se aflau mai mulţi ruşi, cari voiau să vorbească cu Ministrul, însă d. Giers, ostenit de drum, a trecut aproape neobservat de la un tren la altul şi n’a schimbat decît puţine cuvinte cu d. Mendelieff consulul rus din Iaşi. La ora 9 şi 30, trenul special a pornit conducînd în Rusia pe d. Giers. Ministrul Rusiei a fost însoţit pănă la Ungheni ruşi de d. Rosetti-Solescu. SS D. medic Const. Tudor din localitate, a fost înaintat medic cl. IV-a la serviciul c. f. r. ■3 Se atribuie primarului de Iaşi intenţia de a întemeia în oraşul nostru un muzeu al Regelui Carol, afectînd în acest scop Palatul Roznovanu dacă va avea adeziunea factorilor competenţi. Cu întocmirea muzeului ar fi însărcinat d. N. Iorga. :S Se aşteaptă pentru Sîmbătă seara debutul soţilor Braborescu, nouii angajaţi ai teatrului naţional. SS Cu privire la trecutul mai depărtat al Iaşului se găsesc extrem de interesante pagini în broşura nou apărută în Biblioteca pentru toţi, No. 920 şi cuprinzînd «O călătorie în Principatele Romîne» (1837) de Anatol de Demidov. Lucrarea, puţin cunoscută, a fost utilizată în scrierea d-lui N. A. Bogdan «Oraşul Iaşi». Sf Din însărcinarea d-lui Gh. Mîrzescu d. N. A. Bogdan va publica în curînd o mică monografie asupra vizitelor făcute în Iaşi de către defunctul Rege Carol I. SS Meseriaşii şi scumpirea traiului. Aseară a avut loc din iniţiativa d-lui C. Pancu, vice-preşedintele corporaţiei Metalurgica o întrunire a meseriaşilor, cu drept cuvînt alarmaţi de scumpirea traiului, în special a zahărului şi a pînei. S’a ales un comitet de acţiune compus din 26 meseriaşi aparţinînd tuturor corporaţiilor. Ei vor ţinea mîine seară o nouă consfătuire pentru a pregăti întrunirea publică, convocată pentru Duminecă 26 Octombrie în sala Pastia (Caragiale). La această întrunire vor fi invitaţi reprezentanţii Iaşului în Parlament, profesorii universitari şi secundari etc. SS Azi la ora 11 înainte de prînz, a avut loc înmormîntarea rămăşiţelor pămînteşti ale regretatei Paraschiva Olănescu, soţia Comerciantului N. Olănescu. S3 La gara locală a sosit ordinul, prin care direcţia căilor ferate, revoacă dispoziţia după care urma să se perceapă o taxă de garanţie de 2 lei pentru fiecare sac cu cereale, ce se exporta în străinătate. Să Cetim în ziarul „Minierva“. Unele ziare s’au grăbit s’anunţe că d. Titu Maiorescu va pleca în străinătate, unde se va stabili pentru viitor. Ştirea e complect neadevărată. D. Maiorescu rămîne de acum în ţară, unde va continua cu scrierea studiului asupra vieţei politice a României. Numai în timpul verei d. Maiorescu se va duce pentru scurtă vreme în străinătate pentru căutarea sănătăţei. Marele nostru bărbat de stat ţinut în străinătate cîtva timp de sacre datorii familiare, rămîne de acum între noi, urmărind toate evenimentele ce ne interesează. 3S Se crede că d. dr. Gh. Botez, medic secundar la ospiciul Socola va fi numit medic la şcoala de agenţi sanitari în locul d-lui dr. Vrînceanu, transferat la Galaţi. SS Procesul verbal cu rezultatul concursului de medic primar la ospiciul Galata a fost retrimis de către epitropi comisiunii spre rectificare, deoarece s’ar fi găsit o eroare la adunarea notelor și calcularea mediei. SS Consiliul de recrutare, va începe lucrările pentru formarea clasei 1916—-1917 în ziua de 15 Noembrie. Selată noul și interesantul program al cinematografului Pathé-Freres din sala Circului Sidoli, ce se reprezintă astă-seară Joi , Aliss Edith şi Furtul colierului, extraordinară şi senzaţională desfăşurare defectivă după romanul autorului francez VohîiS. Film parizian de mare artă în 2 acte mari. Cei mai de seamă artişti ai scenelor pariziane interpretează rolurile principale. Max Linder şi soacra, comedie hilariantă în 2 părţi, interpretată de simpaticul humorist parizian, Max . Linder, în înainte de izbucnirea războiului. Rîul Puji, (Japonia), interesante scene şi vederi după natură. Noul program viitor se reprezintă mine Vineri. Sîmbătă 25 Octombrie două matineuri (3 şi 5 ore) şi reprezentaţie serală. La via d-lui Const. Kilimoglu (comuna Copou), se află de vînzare viţele vie prin varietăţile Selection Carriere, Chasselas, Bordeaux, Bourgogne, altoite pe portailul cei mai rezistenți. A se atresa la Iași, str. Tomi» Cozma 5 bis. gg Eri a fost lansat un apel în Capitală prin care toţi partizanii eştrei din neutralitate, în vederea realizărei idealului naţional, sunt rugaţi să se întrunească azi la orele 5 după amează la statuia lui Mihai Viteazul pentru ca de aci să facă o manifestaţie acasă la d. Nicolae Filipescu. SS Eri, ministrul plenipotenţiar Radeff a comunicat oficial primului nostru ministru hotărîrea guvernului din Sofia ca Bulgaria să rămîe neutră şi faţă de noul conflict între Turcia şi Rusia. D. Ştefănescu, inspectorul Curţilor de Apel, a sosit în Iaşi pentru a ancheta un grav incident petrecut între doi magistarți de la Curtea apelativă din Iași. AAUHTUM traiaâ pag. III, 30 » * ív.« Situai!!) războiului pe frontul de vest Milano.—Situaţia războiului pe frontul de vest este considerată de către observatorii neutrali ca favorabilă întrucîtva Germaniei. Criticul militar al ziarului Bund din Berna a examinat întreaga situaţie şi conchide din ea, că pe frontul din vest este de aşteptat o victorie decisivă a germanilor. El zugrăveşte situaţia după ultimele ştiri oficiale franceze, belgiene şi germane şi trage concluzia, că germanii înaintează cu o armată puternică din direcţia de la răsărit spre Nieuport şi Dismuiden şi cu o a doua armată din direcţia Lille peste Messine spre Ypres. Aceste atacuri contra poziţiilor franceze şi belgiene la răsărit de Ypres sunt cele mai primejdioase pentru aliaţi. în genere se pare că frontul francez abandonează puncte importante şi există o îndoială că vor mai putea rezista presiuni generale multă vreme. Numai întîmplări fericite ar putea să asigure aliaţilor succese. O ştire din Rotterdam a ziarului „Deutsche Tageszeitung“ spune: Deşi atacurile germanilor sunt îngreunate printr’o inundaţie a terenului, provocată înadins prin ruperea stavilarelor, germanii înaintează dispreţuind moartea şi cîştigă necontenit teren. Ei şi-au întărit din nou liniile între Ostenda şi Knocke. Martori oculari anunţă că e de admirat cum germanii pricep să treacă peste toate piedicele, graţie technicei superioare a comandantului lor de război. Ei au reuşit să prindă pe coastele mărei mulţi soldaţi belgieni, cari încercau să fugă, travestiţi în haine civile. Ruscoala burilor — Luptele continuă — Londra.—„Morning Post“ află din Capetown că generalul Servet a silit pe englezi să se asocieze detașamentului său. * Londra. 411—Oficial—Un raport al guvernatorului Africei de sud zice că o patrulă de 53 soldaţi a intilnit In ziua de 17 Octombrie, lingă Schnitz Drift, 150 oameni din partidul lui Maritz, dintre care 8 au fost făcuţi prizonieri. Răzvrătiţii au pierdut mai mulţi oameni. In Namaqualand, 2 ofiţeri şi 58 oameni dintre răzvrătiţi s-au constituit prizioneri. mm