Opinia, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 2291-2317)

1914-10-24 / nr. 2311

BÁZIS ABONAMENTE Un­m­o o. 10 lei 6 InnS pm lei ZIAR CONS­ERVATOR-DEMOCRAT Războiu şi ameninţări Imediat, ce telegraful a vestit izbucnirea ostilităţilor navale ruso-turce, am exprimat credinţa că războiul va urma numai­de cât­ şi că nu poate fi aci vorba de maşinaţiun­i, făcute fără şti­rea sau în contra voinţei guvernului turc. Credinţa noastră s’n­t love­lit întemeiată. Războiul a fost voit de Turcia—care, în aceas­­ă privinţpă are a fi ascultat «le anume obligaţii şi convenţii cu* Germania şi Austria. Ceva mai târziu sem exprimat speranţa cA izbucnirea răz­­boiului ruso turc nu va sevea repercusiune nsuprse peninsulei bal­canice. SJI acest lucru pare se se realiza. IBulgaria şi Grecia, direct şi cele mai îndeaproape interesate, fre el scrie categoric ce vor con­tinua se observa o strictă neutralitate. Dacă este astfel, cred­inţa cse focul nu va cuprind­e şi Balcanii pare a 11 justificaţii. Se produce însă un fapt. Ziarele turceşti se spune chiar cA ar fi «»ficioase—îndrăznesc sA «lea României indicaţii, vorbesc «le lu­cruri fanteziste şi merg cu copilăria până a ne ameninţa cu soar­ta Belgiei. Desigur cse importanţa acestor produse ziaristice nu trebuie exagerată. Ist orice caz, însă, se înşală acei care cred că Romînia ar putea să primească «le la cine­vii din afară vr’o îndicstţie asu­­pra i politicei ce sere de urmat. Linia ei de conduită este lămurită trasă. El izvorăşte din conştiinţa puterii sale şi din cunoştiinţa reală a intereselor şi a revendicărilor sale naţionale. Cînd aceste interese şi revendica­ţii­ nu vor necesita marele gest—desigur că el se va produce, indi­ferent, de rugăminţi, sau ameninţări. Prod­usele ziaristice din Constantinopole dar nu un rost -şi pot constitui, credem, un neajuns numai pentru Turcia. In ce privește România, ea nu are a se ocupa de atari elucu­­brațiuni. APARAREA MOLDOVEI — Pagini de istorie — Nimic mai de emoţionantă actualitate, în momentele aceste de zvonuri şi aştep­tări tulburătoare—de­cît capitolul pri­mejdiilor la cari, eventual, ar fi expusă cu deosebire partea ţărei de dincoace de Milcov,—Moldova. Sunt exact 25 de ani, iu una din şe­dinţele Parlamentului din 1889 au fost la ordinea zilei fortificaţiile. In decursul u­­nei cuvîntări, principele Bibescu, deputat, contesta valoarea fortificaţiilor, construite de un străin—generalul francez Brialmont —pe lingă dezavantagiul că ar fi o in­dicaţie de pregătire militară în contra Ru­siei, exclusiv. D­ Jarie Ionescu interveni în discuţiune şi rosti un discurs magistral. După ce a­­rătă capacitatea generalului Brialmont, trecu în revistă situaţia noastră militară în toate hipotezele posibile : lupta cu Aus­tria în contra Rusiei; lupta în contra Austriei, aliaţi cu Rusia ; lupta contra u­­neia din ele cu propriile noastre forţe şi în fine, lupta cu o putere balcanică. Reproducem unele pasagii referitoare la apărarea Moldovei şi la imposibilitatea morală, naţională ca ea să fie sacrificată: «...Principele Bibescu a făcut o decla­raţie politică gravă, şi o zic, d-lor, în plină convingere. A zis d-sa ori că se sacrifică Moldova. Cuvîntul e foarte grav şi foarte periculos (zgomot). Dac’aşi cre­de aceasta, d-lor, aşi fi cel dintăiu să vo­tez contra ; căci dacă e o fortificare mare a neamului românesc, e tocmai unirea Moldovei cu Muntenia, fortificare mai tare de­cît toate fortăreţele de oţel şi toate tunurile Krupp. Cînd vorbiţi însă de sacrificarea Moldovei, ar trebui să ne spuneţi că poate exista un alt sistem de aparare a ţărei, care să împingă linia de aparare mai departe de­cît valea Siretu­lui. Cum, dv., cînd ţara e în pericol, cînd nu găsiţi nici un alt sistem de aparare posibil, în Ioc să ziceţi Moldovei: „tu ai să suferi cea dintâi invazia; va fi pentru tine o onoare, un titlu de glorie...“ (zgo­mot mare, întreruperi). „...Cu cît întreruperile dv. pleacă din­­tr’o convingere mai adîncă, cu atît sun­teţi mai datori să ascultaţi şi partea cea­laltă. Nu e bine, nu e drept, dacă dv. aveţi convingerea deplină că se sacrifică Mol­dova cu aceste fortificări, să rămînă bă­nuială asupra acelora care le cotează că n’au şi ei dorinţă neţărmurită ca să nu se sacrifice Moldova. Daţi-mi voie prin ur­mare să spun şi eu pentru ce nu se sa­crifică. ...Oare unde, în care plan al ţărei vă­­zuta­ţi această idee că Moldova va fi părăsită fără luptă ? Nu. Ideea a fost însă că in toată întinderea Moldovei, aşa cum a făcut-o geografia, nu se poate alege un punct de fortificare permanentă. Mol­dova va fi aparată, d-lor, pas cu pas... Dl. N. Ionescu: Cu ce? Dl. Take Ionescu: Cu ce? Cu piep­turile soldaţilor noştri, cu acele piepturi cu care principele Bibescu voeşte să se apere toată ţara. Şi cu alt­ceva încă: cu fortificaţii pasagere pe cari le vom face atunci şi unde ne va ordona mer­sul vrăjmaşului. Fortificările de la Galaţi şi Focşani nu sunt decît pentru a servi de primă linie de retragere, în caz cînd soarta armelor ne-ar fi defavorabilă, iar fortificările Bu­cureştilor sunt destinate să fie ultima resursă, ultimul punct în care să mai poată bate inima naţiunei. Nimanui nu i-a intrat în minte să părăsească teritoriul ţărei fără luptă (întreruperi). Ei bine, d-lor, iată întreruperi curioase! Acuzaţi fortificaţiile de a fi dirijate contra Rusiei şi tot d-v spuneţi că aceste forti­ficaţii sunt făcute aşa ca să lase Mol­dova în mîna Rusiei!! Nu, d-lor! Fortificaţiile sunt făcute ca să apere ţara întreaga. Ce aţi fi zis d-v de Belgia dacă, în loc să fortifice Anversul, cum a făcut, şi-ar fi zis, că de­oarece nu poate for­tifica toate fruntariile, atunci mai bine să nu mai fortifica de joc ? N’ar fi politică de apărare naţională! Ia uitaţi-vă, d-lor, unde s’a fortificat Italia, acea ţară care se aseamănă cu Moldova ca configuraţiune de teren ? Unde a strîns Italia magazinele, puterea ei de rezistenţă? A presarat-o în tot lungul peninsulei? Nu, a strîns-o toată în valea Padului. ...Dav ziceţi că se abandonă Moldova ? Şi ne acuzaţi de egoism! Dar credeţi oare că soarta ţărei acesteia care va fi teatrul de bătaie, va fi mai fericită decît aceea care va suferi numai invazia? Fiţi siguri că suferinţele vor fi egale. Dacă Romînia de sus va avea invazia cu cor­tegiul ei de rele, din care cea mai mare e ruşinea,—ţara dintre Siret şi Bucureşti va avea războiul, cu cortegiul lui de foc şi de sînge. Pustiirea va cuprinde cîm­­purile de sub poalele Carpaţilor! Nu, d-lor, să nu mai drămuim partea de suferinţe, partea de sacrificii ale dife­ritelor regiuni ale ţărei. Moldova şi Mun­tenia sunt o singură ţară; eu unul nu cunosc nici Muntenia, nici Moldova, — nu ştiu decît o singură Rominie!...“ Aceste superbe reflexii capătă un re­lief de extraordinară actualitate, atît prin evocarea situaţiunii şi comparaţiunii cu­­ Belgia, cît şi prin aluziile ce se repetă mereu, astăzi, la „părăsirea“ Moldovei. Să nădăjduim că sunt departe de rea­litate asămănările ce au făcut unele ziare între noi şi soarta Belgiei, utilizînd oare­care zvonuri senzaţionale din Constanti­nopole... A ---——■ X Cu privire la ameninţările presei tur­ceşti, ziarul „La Roumanie“ apărut as­tăzi, publică următoarele sub titlul de mai sus : „Odată cu intrarea in acţiune a Tur­ciei, obligată la aceasta de către flota care se găseşte in minele germaniilor ,se semnalează o intrare in acţiune şi a presei turceşti împotriva Rom­îniei. Şi, după cum se ştie că cenzura pre­sei este exercitată in aceste momente de către germani, este uşor de înţeles sur­sa atitudinei presei turceşti faţă de Ro­mînia. Ţara noastră este ameninţată de că­tre presa turcă, cu „Tanin“ in frunte, de a avea soarta Belgiei, de a-şi vedea violată neutralitatea de către trupele austro-germane care vor încerca să treacă prin Romînia in Basarabia, spre a mer­ge la Odessa şi dacă Romînia s'ar o­­pune cu armele, ea va fi teatrul celui mai sîngeros război. Viitorul de astăzi, reproducînd aceste glasuri ale presei turceşti, transmise şi la Sofia, le înregistrează sub titlul de „fantazii”. Dar este evident că au scopul să e­­xercite o presiune asupra opiniunei pu­blice romîneşti. Rămâne de văzut în ce măsură îşi vor ajunge scopul.* Calmul cu care Parisul a primit şti­rea conflictului ruso-turc şi nota apăru­tă în Figaro, arată că sferele triplei în­ţelegeri erau prevenite şi de multă vre­me pregătite pentru nouile provocări ger­mane. Faptul că escadra anglo-franceză a început să bombardeze forturile Darda­­nelelor, confirmă hotărîrea triplei înţe­legeri de a proceda în modul cel mai e­­nergic cu putinţă faţă de Turcia“. Se plîng beligeranţii, p­este tot, de inundaţii. ...Şi noi murim de lipsa apei ! * Un individ s'a uns cu gaz şi şi-a dat foc, in stare de beţie gravă. ...Nu băuse gaz, de sigur ! * Din cauză de „boală grava“ Bogdan- Ciupeşti s’a retras din ziaristică. — Trebue internat numai decit — la Văcăreşti.* Pe coastele Anatoliei sunt stinse toa­te farurile, din ordin turcesc. — S’a stins pînă şi proverbul: „Ex Oriente lux..“ ♦ „Sunt vesel să constat...“ începe Me­sagiu­l său, Ţarul Ferdinand al Bulga­riei ...Are şi de ce să fie vesel: se strop­şesc şi alte naţiuni, ca şi bulgarii lui.. .5 Aflăm, cu multă durere, încetarea din viaţă la Tg.-Frumos a prietenului nostru N. Marcopol. Defunctul a fost din primul moment membru devotat al partidului conservator-democrat, depu­­nînd o caldă şi largă activitate în sinul organizaţiei în care intrase. In mai multe rînduri a ocupat dem­nitatea de primar în lg.­ Frumos, de­­punindu-şi toate sforţările pentru pro­păşirea acestui tîrg. Astăzi are loc înmormîntarea. Transmitem îndurer­atei familii ex­presia viilor noastre condoleanţe. :: D. de Giers in Iaşi— Azi diminea­ţă, la orele 8 şi 50, cu un tren special a sosit în localitate d. de Giers, minis­trul Rusiei la Constantinopol, împreună cu doamna şi personalul superior al le­gaţiei ruse din Constantinopol. D. de Giers era însoţit de d. Rosetti- Solescu. In gara Iaşi se afla pregătit un alt tren special, pe linia Ungheni. Pe peron se aflau mai mulţi ruşi, cari voiau să vorbească cu Ministrul, însă d. Giers, ostenit de drum, a trecut aproape neob­servat de la un tren la altul şi n’a schimbat de­cît puţine cuvinte cu d. Mendelieff consulul rus din Iaşi. La ora 9 şi 30, trenul special a pornit conducînd în Rusia pe d. Giers. Ministrul Rusiei a fost însoţit pănă la Ungheni ruşi de d. Rosetti-Solescu. SS D. medic Const. Tudor din locali­tate, a fost înaintat medic cl. IV-a la ser­viciul c. f. r. ■3 Se atribuie primarului de Iaşi in­tenţia de a întemeia în oraşul nostru un muzeu al Regelui Carol, afectînd în acest scop Palatul Roznovanu dacă va avea adeziunea factorilor competenţi. Cu întocmirea muzeului ar fi însărcinat d. N. Iorga. :S Se aşteaptă pentru Sîmbătă seara debutul soţilor Braborescu, nouii angajaţi ai teatrului naţional. SS Cu privire la trecutul mai depărtat al Iaşului se găsesc extrem de interesan­te pagini în broşura nou apărută în Bib­lioteca pentru toţi, No. 920 şi cuprinzînd «O călătorie în Principatele Romîne» (1837) de Anatol de Demidov. Lucrarea, puţin cunoscută, a fost utili­zată în scrierea d-lui N. A. Bogdan «O­­raşul Iaşi». Sf Din însărcinarea d-lui Gh. Mîrzescu d. N. A. Bogdan va publica în curînd o mică monografie asupra vizitelor făcute în Iaşi de către defunctul Rege Carol I. SS Meseriaşii şi scumpirea traiului.­­ Aseară a avut loc din iniţiativa d-lui C. Pancu, vice-preşedintele corporaţiei Me­talurgica o întrunire a meseriaşilor, cu drept cuvînt alarmaţi de scumpirea tra­iului, în special a zahărului şi a pînei. S’a ales un comitet de acţiune compus din 26 meseriaşi aparţinînd tuturor cor­poraţiilor. Ei vor ţinea mîine seară o nouă cons­fătuire pentru a pregăti întrunirea pu­blică, convocată pentru Duminecă 26 Octombrie în sala Pastia (Caragiale). La această întrunire vor fi invitaţi re­prezentanţii Iaşului în Parlament, pro­fesorii universitari şi secundari etc. SS Azi la ora 11 înainte de prînz, a avut loc înmormîntarea rămăşiţelor pă­­mînteşti ale regretatei Paraschiva Olă­­nescu, soţia Comerciantului N. Olănescu. S3 La gara locală a sosit ordinul, prin care direcţia căilor ferate, revoacă dis­poziţia după care urma să se perceapă o taxă de garanţie de 2 lei pentru fie­care sac cu cereale, ce se exporta în străinătate. Să Cetim în ziarul „Minierva“. Unele ziare s’au grăbit s’anunţe că d. Titu Maiorescu va pleca în străinătate, unde se va stabili pentru viitor. Ştirea e complect neadevărată. D. Ma­iorescu rămîne de acum în ţară, unde va continua cu scrierea studiului asupra vie­­ţei politice a României. Numai în timpul verei d. Maiorescu se va duce pentru scurtă vreme în străină­tate pentru căutarea sănătăţei. Marele nostru bărbat de stat ţinut în străinătate cîtva timp de sacre datorii familiare, rămîne de acum între noi, ur­mărind toate evenimentele ce ne intere­sează. 3S Se crede că d. dr. Gh. Botez, me­dic secundar la ospiciul Socola va fi numit medic la şcoala de agenţi sanitari în locul d-lui dr. Vrînceanu, transferat la Galaţi. SS Procesul verbal cu rezultatul con­cursului de medic primar la ospiciul Ga­­lata a fost retrimis de către epitropi co­­misiunii spre rectificare, de­oarece s’ar fi găsit o eroare la adunarea notelor și calcularea mediei. SS Consiliul de recrutare, va începe lu­crările pentru formarea clasei 1916—-1917 în ziua de 15 Noembrie. Se­lată noul și interesantul program al cinematografului Pathé-Freres din sala Circului Sidoli, ce se reprezintă astă-seară Joi­ , Aliss Edith şi Furtul colierului, extra­ordinară şi senzaţională desfăşurare de­fectivă după romanul autorului francez VohîiS. Film parizian de mare artă în 2 acte mari. Cei mai de seamă artişti ai scenelor pariziane interpretează rolurile principale. Max Linder şi soacra, comedie hila­­riantă în 2 părţi, interpretată de simpa­ticul humorist parizian, Max . Linder, în î­nainte de izbucnirea războiului. Rîul Puji, (Japonia), interesante scene şi vederi după natură. Noul program viitor se reprezintă mine Vineri. Sîmbătă 25 Octombrie două matineuri (3 şi 5 ore) şi reprezentaţie serală. La via d-lui Const. Kilimoglu (comuna Copou­), se află de vîn­­zare viţe­­le vie prin varietăţile Se­lection Carriere, Chasselas, Bor­deaux, Bourgogne, altoite pe por­tailul cei mai rezistenți. A se a­tresa la Iași, str. Tom­i» Cozma 5 bis. gg Eri a fost lansat un apel în Capitală prin care toţi par­tizanii eştrei din neutralitate, în vederea realizărei idealului naţional, sunt rugaţi să se în­trunească azi la orele 5 după am­ează la statuia lui Mihai Vi­teazul pentru ca de aci să facă o manifestaţie acasă la d. Ni­­colae Filipescu. SS Eri, ministrul plenipotenţiar Ra­­deff a comunicat oficial primului nos­tru ministru hotărîrea guvernului din Sofia ca Bulgaria să rămîe neutră şi faţă de noul conflict între Turcia şi Rusia. D. Ştefănescu, inspectorul Curţilor de Apel, a sosit în Iaşi pentru a ancheta un grav inci­dent petrecut între doi magistarți de la Curtea apelativă din Iași. AAUHTUM traiaâ pag. III, 30 » * ív.« Situai!!) războiului pe frontul de vest Milano.—Situaţia războiului pe frontul de vest este considerată de către obser­vatorii neutrali ca favorabilă întrucîtva Germaniei. Criticul militar al ziarului Bund din Berna a examinat întreaga si­tuaţie şi conchide din ea, că pe frontul din vest este de aşteptat o victorie de­cisivă a germanilor. El zugrăveşte situaţia după ultimele ştiri oficiale franceze, belgiene şi germa­ne şi trage concluzia, că germanii îna­intează cu o armată puternică din direc­ţia de la­ răsărit spre Nieuport şi Dismui­­den şi cu o a doua armată din direcţia Lille peste Messine spre Ypres. Aceste atacuri contra poziţiilor fran­­­ceze şi belgiene la răsărit de Ypres sunt cele mai primejdioase pentru aliaţi. în genere se pare că frontul francez aban­donează puncte importante şi există o îndoială că vor mai putea rezista presi­uni generale multă vreme. Numai întîm­­plări fericite ar putea să asigure aliaţilor succese. O ştire din Rotterdam a ziarului „Deut­sche Tageszeitung“ spune: Deşi atacu­rile germanilor sunt îngreunate printr’o inundaţie a terenului, provocată înadins prin ruperea stavilarelor, germanii înain­tează dispreţuind moartea şi cîştigă ne­contenit teren. Ei şi-au întărit din nou liniile între Ostenda şi Knocke. Martori oculari anunţă că e de admirat cum ger­manii pricep să treacă peste toate pie­­dicele, graţie technicei superioare a co­mandantului lor de război. Ei au reuşit să prindă pe coastele mărei mulţi soldaţi belgieni, cari încercau să fugă, travestiţi în haine civile. Ru­scoala burilor — Luptele continuă — Londra.—„Morning Post“ a­­flă din Capetown că generalul Servet a silit pe englezi să se asocieze detașamentului său. * Londra. 4­­­11—Oficial—Un raport al guvernatorului Afri­­cei de sud zice că o patrulă de 5­3 soldaţi a intilnit In ziua de 17 Octombrie, lingă Schnitz Drift, 150 oameni din partidul lui Maritz, dintre care 8 au fost făcuţi prizonieri. Răzvrătiţii au pierdut mai mulţi oameni. In Namaqualand, 2 ofiţeri şi 58 oameni dintre răzvrătiţi s-au constituit prizioneri. mm

Next