Opinia, iunie 1915 (Anul 12, nr. 2484-2506)
1915-06-12 / nr. 2493
/ ALEGERE DE PARTID Cetăţeanul care voeşte să iea şi dînsul o parte mai activă la viaţa publică, are ca un fel de principală Îndatorire pe aceia de a-şi alege partidul politic cu care să conlucreze la fericirea obştească. Fără aceasta, fără partid politic, nu se poate. Nici cea mai sclipitoare inteligenţă, nici chiar un supraom nu va putea face ceva, politiceşte vorbind, dacă nu are şi un partid pe urma lui. Dar cetăţeanul care acum se gindeşte să se folosească de darurile cu cari l-a înzestrat natura spre a le pune în serviciul comunităţii, se găseşte întru cît e vorba de alegerea partidului, la o răscruce. Avem pentru moment în blagoslovita noastră ţară nu mai puţin de patru partide politice, deşi dacă ne-am lua după titulatura lor şi am putea zice chiar după idei, n’ar fi decit două liberali şi conservatori. Avem însă pe conservatori divizaţi în trei fracţiuni cu trei şefi, aşa în cît cetăţeanul sa găseşte de fapt In faţa a patru partide. Or cetăţeanul în alegerea ce va face, după ce criteriu se va conduce ? Nu facem nimărui injuria de a crede că ceia ce-i încălzeşte in primul loc pentru un partid ori altul n’ar fi altceva decit ideile principale aie acestuia. Dar iarăşi nu vom putea nega că în această alegere întră şi oarecari vederi practice. Să vedem ce l’ar putea mine pe cetăţeanul în chestiune cifră partidul liberii, de exemplu ? Necontestat că acest partid este întocmit p® o sumă de idei, ceri privase alcătuirea noastră socială atit din punct de vedere intern cit și extern, idei sunt în partidul liberal. Dînsul are pe deasupra însă o atit de largă parte practici, o aşa de întinsă aplicare a unor id*i, îndt multora Ie scapă că ar fi la mijloc id*ia şi rămîn convinşi că • numai practică. Şi partea practică e mai seducătoare decit aceia a ideilor. Să luăm pentru a ilustra cele c* sicem. Un exemplu. St* ştie că liberalii sunt partizani în o măsură mai mare, ba se poate zice c?sclusiv partizani ai naţionalizării capitalului. O idee. Venind acum la practică, ce vedem ? Dînşii au împînzit ţara cu diferite bănci, cari au pivotul lor istenea Naţională. De cite ori au trecut pe la guvern as creiat instituţiuni financiare, dotîndu-l* cu privilegii, după chemarea specială şpie cărei din ele, dar toate convegînd şi legîndu-se de Banca Naţională. Şi toate aceste instituţiuni se condsc după aceiaşi idee, ce a prezidat la întocmirea lor. Ele stau in raporturi strînse unele cu alteia, iar toate au marele Institut financiar, ce am numit mai ’nainte. Astfel acum in urmă s’a creat instituţiunea care să împrumuta proprietarilor şi arendaşilor pe gaj. Instituţiunea negreşit are oare cari privilegii, cari o scot de sub dreptul comun în materie de gaj. Insă care e cea dintâi condiţiune ce se impune celui 'ce se va împrumuta de la dînsa în condiţiuniie mai sus arătate ? Este ca să-şi plătească ratele arierate la credit. istă deci înlănţuirea intre instituţiuni, ideia predominantă de a se sprijini una pe alta şi toate pe Bance Naţionali. Creditul rural avea de încasat mai multe milioane, peste 20 în orice caz, sumă pa care cu foarte mari greutăţi ar fi putut-o realiza. Prin chipul arătat insă este mare posibilitate, dacă nu siguranţă că milioanele rămase în intîrziere vor intra în casa lui. Şi nu e îndoială că liberalii procedînd astfel n’au stat mult pe gînduri să vadă dacă au oameni pregătiţi pentru toate instituţiuniie ce creiau. De aceia în rîndurile lor se pot vedea mulţi financiari improvizaţi. Dacă s’ar căuta bine, s’ar descoperi că în fie-care instituţiune astfel creată pe lingă unul ori doi specialişti, marea majoritate a celor ce funcţionează acolo, sunt specialişti proaspeţi, improvizaţi. Această procedare a liberalilior este ea bună ori rea ? Personal înclin a crede că nu e rea. In ori ce caz rezultatele nu sunt rele. Şi ceia ce se întîmplă cu instituţiuniie financiare, este tot aşa cu ori ce altfel de creaţiune. De aceia dînşii au făcut apel şi ca de cei nu anume pregătiţi, de aceia auzim pe mulţi spunînd: „Eu dacă mă voiu hotărî să fac politică, mă înscriu la liberali." Ce mai rămîne atunci pentru celelalte trei partide conservatoare? Rămîn ideiie. In privinţa aceasta, cel puţin părerea mea, conservatorii rămîn neîntrecuţi. Ba încă înclin a crede ci din cauza aceasta a’a despărţit partidul în trei ramuri, şi încă c* zic? chiar în aceiaşi ramură, cite păreri, cit* idei d*pa*bit*?! Partea practică, instituţiuni create de dînşii cind s’su perindat la putere. Foarte puţine sau de loc! D* aici greutatea cetăţianului nedumerit, care poate ca idei atit în organizarea internă cît și cu privire la politica externă, s’ar apropia de conservatori, dar din punct de vedere practic i-ar conveni mai bine ceia ce fac liberalii. Dar chestiunea merită a fi in ori ce caz studiată o vom face și altă dată. Vic. ABONAMENTE Un an ... 20 lei 6 luni ... 10 lei Redacția s Clujbiti «®âBs»«iev»*®v»*s».»era£.— loleioa Ba. H» Administrația s Tipograifl* M. ®®îdssor» laşi» — Islafon Mo. 8« Aad Xii-Na, 2403 Viitori 12 luni® IMS Mici Polemici Ciudat om și d. Georges Dlamandy. După 10 luni de războinicii, a dat dovadă că poate fi anabil pacifist. Altă dată se credea că d. Dlamandy este cel mai roșu dintre generoși. Acum d-sa filftte steagul alb al păcii. * Ce va fi supărat in special pe d. Dlamandy credem că a aceasta a fi generos nu Insamnă să te confunzi cu un gene... rus. D-sa era numai francofil. * ,laşul* susţine că a fost singurul ziar care a anunţat căderea Lembergului cu 3 zile înainte. ...Exces de marghilomanizm, ar zice un maliţios rasefil. In vederea crizei de zahar vorba de a se pune biruri suplimentare ,pe unde nume de persoane, precum : Zăhărescu, Dulce etc.* Invidiem pe confraţii noştri fagure, şi Miereanu cari vor simţi prea puţin lipsa zahărului. * Nu e de mirat că partizanii luptei se scoboara Dumineca ta... Arene. * Bucovina, Ardealul, Basarabia, formează laolaltă pentru noi, pământul... făgăduinței. •-v»i -v» v•I»»«**«'*. •*—--—U. - Actualităţi laşana în semicentenar In oraşul şcolilor, o sărbătoare şcolară cum este un semi-centenar de existenţă a unui gimnaziu, se cuvine să atragă luarea aminte. Amindouă gimnaziile laşana au aproape acelaşi vechime, aşa că peste foarte puţin timp vom asista la sărbătorirea semicentenarului celui de al doilea gimnaziu---,Ştefan cel Mare*. La 28 Februarie 1865 a început să funcţioneze gimnaziul Alexandru cu 7 profesori titulari, 47 elevi în clasa I-a şi 16 în clasa Ii-a, şcoala find instalată in casele mînăstirei Sf. Sava, cu mobilierul luat de la Academia Mihaileană. Din marea monografie pe care o găsim in lucrarea defunctului profesor Rişcani, „Istoricul învăţămlntului secundar“, aflăm că inaugurarea şcoalei s’a făcut cu mare solemnitate în prezenţa Mitropolitului Moldovei, care a oficiat şi a pronunţat un discurs. In Aprilie 1856 gimnaziul s’a mutat în casele foasta proprietate a lui Anastasie Panu. Examenele se ţineau înaintea unei comisiuni. In acel an au fost P. Suciu, Iacob Negruzzi, Titu Maiorescu, Ştefan Emilian, St. Micle, Dr. Cobălcescu, C. Chirinschi, D. Stoica, Malgouverne, Econ. Gh. Ionescu, I. Caragiani și C. Meissner. In casa Panu gimnaziul a stat pînă la 1873, cu chirie de 165, mai pe urmă 200 galbeni pe an. Apoi s’a mutat în casa Codreanu, Sf. Lazăr, cu 3000 lei chirie . La 1877 — în strada Albă, chirie 3500. La 1880 în strada Palatului cu 5150 lei chirie. După arderea caselor din strada Palat — cind s’a pierdut şi o parte din arhiva şcoalei — ea a fost mutată în imobilul actual. Numai în primii 40 de ani statul a plătit chirii de 170.000 de lei. De mirat că pînă în momentul de faţă, acest gimnaziu cu un trecut frumos nu a dobîndit un local propriu. Poate că solemnitatea de Duminică 14 c. va fi un prilej binevenit pentru Stat ca să procure acestei şcoli localul de care are nevoe. Din monografia regretatului Răşcanu aflăm că pînă în 1906 au funcţionat 98 de profesori cari — în cei 40 de ani — au primit 1.831.897 lei salarii împreună cu divizionarea care a funcţionat 22 de ani. „Rar gimnaziu ce a avut fericirea să numere ca profesori barbeţi cari au făcut mîndria Şcoalei şi au ştiut să întipărească amintiri neşterse în mintea celora cari au învăţat la dînşii“. In acelaş interval de timp s’au înscris 7559 elevi dintre cari 6430 au urmat regulat. Au absolvit şcoala 820 elevi, iar fiece absolvent a costat 2234 lei. Din cuvîntarea pe care o va ţinea Duminică directorul de astăzi, al şcoalei, d. I. Mitescu, vom afla desigur detalii asupra acestei interesante instituţiuni în deceniul din urmă. A fgQTl ZILEI Şi altele... Găsim în rubrica ofertelor, într’un ziar popular bucureştean, următoarele:. TÂNĂR funcţionar, namobilizabil, absolut fără nici un viciu, salariul 150 lei lunar, Indemnizaţie de chirie şi altele, doreşte căsătorie cu o domnişoară cinstită, serioasă şi gospodină, dotă modestă insă...“ Nu de ultimul «însă» ne mirăm. Omul poate cere cite calităţi pofteşte. Dar dacă nu are nici un viciu, ne mirăm că se declară aşa de... na.nobilizabil, deşi e capabil să se însoare cu o „c-ră cinstită*. Apoi, pe lingă salar, indemnizaţie, omul arată că ar* «şi altele...» Nu cumva e vorba de chicuşuri nepermise pe care, cel puţin, n’ar trebui să le pună In zestre ?! OAMÎNI ŞI LUCRURI Rftzboiul muzeelor Im prevederea restituirii silite a Lembergului iiSpînitorii efemeri, ruşii, au transportat într’un mare număr de lăzi, un important muzeu al Lembergului L’au transportat în centrul Rusiei, punînd în siguranţă imensa cantitate de obiecte de artă. E vorba de muzeul istorico-religio* „Starifigian*. Lucrul nu e din cele afară uimitoare A ocupa un oraş al adversarului e o mulţumire, un triumf,—după împrejurări, a renunţa la o izbîndă—şi a renunţa fără voie !—e una din acele mari dureri cari predispun la răzbunări şi la excese. Dintre ci cele mai... inofensive acte de această natură este prada, faptul artistic, strămutarea d® bogăţii artistice. Dacă în generalizarea lui este mimat în parte adevărat dictonul „la propriété c’est le voi“ —proprietatea este hoţia—e prea adevărat că o mare parte din marile muzee „naţionale“ europene s’au alcătuit prin aşa zise transporturi legate de expediţiuni militare. Imensele colecţiuni de artă cari umplu formidabilele muzee ale Vienei, Parisului, Berlinului, Münchenului amintesc aseminea epizoada istorico-militare. Byzanţul, după ce s’a îmbogăţit de nenumărate piese preţioase a alimentat la rindul lui pe cuceritorii monarhi ai Europei. Cind acum doi, ua exaltat, italian de origine, a răpit Luvrului nepreţuitul tablou al Monei Lisa, s’a amintit, cu sfială ce e dreptul, că marele Napoleon,—de altfel el însuşi italian—adusese valoroasa operă printr’un act arbitrar de triumfător. Şi tot astfel s’ar putea rezuma o bună parte din istoricul tuturor muzeelor. De ce n’ar imita Ruşii exemplele «strălucite» ale istoriei şi, mai puţin civilizaţi, nu ar adopta la rîndul lor procedeuri consacrate la mari şi culte naţiuni europene ? Cu atit mai mult cu cît se pare că va fi singurul mare trofeu ce vor fi adus din uriaşa lor expediţie în Europa centrală, unde au lasat numai urme sîngeroase. Congresul de pace—care va discuta condiţiunile şi recompensele—nu va avea decât să ceară înapoiarea obiectelor de artă. Ce e răul acesta, remediat ei, faţă de ireparabila calamitate a dispariţiei milioanelor de vieţi omeneşti ? Rodion DIFORUW .§. Membrii comitetului executiv ai partidului conservator-democrat din Iaşi sunt convocaţi in şedinţă, in localul clubului din Piaţa Ustrei, pentru astăzi Joi 11 iunie, ora 5 d. a. SS Poliţia noastră de siguranţă ar face bine să se ocupe de un grup de turd şi creştini din Rusia, pripăşiţi aci cu ocazia războiului şi care s’au constituit intr’o organizaţie, graţie căreia oricare locuitor din România, care trece frontiera in Rusia, este expus la cele mai mari neajunsuri, dacă nu s’a îngrijit cumva să se puie bine cu această bandă. Denunţările mincinoase înpotriva locuitorilor din România pleacă de aci din Iaşi şi sunt transmise direct căpitanului de jandarmi din Unghenii-Ruşi. N D. Duca, ministrul de instrucţiune, a făcut un act de dreptate. In adevăr, d. profesor Demetriade, preşedintele juriului pentru catedra de clinică oftalmologică a primit ori o telegramă prin care ministrul instrucţiunei spune că legea nu prevede vre-o deosebire de sex pentru ocupare* unei catedre universitar* şi în consecinţă dispune ca d-na dr. Puşcărie si fl* primită la concurs. ŞI Familia luptătorilor a ţinut aseară o şedinţă, sub preşedinţia d-lui Gh. Mîrzescu, primarul oraşului. S-a hotărât a se distribui suma de 3100 lei la familiile concentraţilor. 13 An are loc ultimul examen la Conservatorul de muzică şi declamaţiune. Producţia de fine de an, va avea loc Duminici, la 3 după prins îa sala Teatrului Naţional. Concursul pentru clinica oftalmologică începe la 30 a lunei, sub preşidenţia d-lui dr. Demetriade. Iii Intre absolvenţii din anul acesta ai şcoalei de Poduri şi Şosele din Bucureşti, cel dintăiu care s’a distins a fost d. Mihai Ilinouescu căpiind titlu de inginer cu cele mai mari elogii. D. inginer Mihai Manoilescu este fiul regretatului eminent institutor C. Manollescu și al d-nei Natalia Manoilescu institutoare, actualminte pensionară. 81 Azi s’a celebrat călătoria civilă a d-rei Simona Manoliu, blonda copilă a d-lui Em. Manoliu, cunoscutul artist şi ziarist, cu d. George Tutoveanu, licenţiat în drept. Martori au fost d-nii Homer Popovici, magistrat şi Vlad Cuzinschi, artist. Căsătoria a fost oficiată de d. George Mîrzescu, primarul oraşului. Toate felicitările noastre tinerilor căsătoriţi. La 20 iunie apare în localitate revista literară „Zări senine“, in jurul căreia s’au grupat ciţiva tineri, doritori de a cultiva frumosul. gff Aseară 8 refugiaţi germani au sosit în localitate şi cu trenul de 9 au plecat la Palanca. lt D. profesor Paul Bujor, a plecat azi în Dobrogea, în cercetări ştiinţifice. S3 La inspecţia gărei locale, a sosit compiectarea dispoziţiei luate de direcţia generală a căilor ferate in senzul că şi arendaşii, agricultorii şi morarii îşi pot exporta cerealele prin Burdujeni. ^ ÎS Foot-ball. — Ne bucură că acest sport,ătit~de'~folositor şi atrăgător prinde tot mai mult. Astfel, din iniţiativa d-Ior sub-ofiţeri Chioşca şi Stoian de la compania a 2-a de jandarmi pedeştri şi sub conducerea tînărului Vasile Gavriliu, un cunoscător desăvîrşit al acestui joc, s’a organizat între soldaţii companiei de mai sus o echipă de jucători de foot-ball, care în scurt timp a făcut aşa de mare progres incit astăzi ar putea rivaliza cu celemai desăvîrşite echipe. Echipa se bucură de toată încurajarea d-lui căpitan Arabu, comandantul companiei. La FARMACIA Dr. KOIVYA ausosit APE MINERALE PROASPETE « Carl»l»«d, Marienlmrl, Selter, Einser, Grcilinberg, Dilin, Grisshiihl, Wildlingen etc. ^i Neosalvarsan tonte numerilc. Si Știrea dată de unele ziare că s’ar fi dat o dispoziţie ministerială ca să se termine examenele particulare pînă la 15 Iunie nu corespunde adevărului, in Iaşi nu s’a primit nicăiri un asemenea ordin. S3 Elevii trimişi la mănăstire de cătră societatea „Colonia şcolară“ vor fi însoţiţi anul acesta de cătră d. Eugen Stoica, institutor. „ In consfătuirea de aseară a directorilor de şcoli primare s’a menţinut împărţirea făcută în primele consfătuiri. S3 A apărut un volum de versuri Spini de A. Steuerman. Depozitul general la Librăria Nouă, Calea Victoriei Bucureşti. Volumul 1.25, hârtie velină 2 lei. La Programul ce se reprezintă în astă seară Joi 11 Iunie c., pe ecranul cinematografului Pathé-Fréres, din grădina Traian cuprinde cinci părţi şi anume: Hoţul, după piesa „Le Voleur* a lui Henri Bernstein, dramaturgul parizian, — care a fost jucată cu un strălucit succes pe scenele Parisului, precum şi pe scenele principale ale teatrelor noastre. Ea e grandios montată cu lux şi bogăţie imensă, dîndu-se o deosebită atenţie scenelor cu cursele de cai şi vînătoare. Programul de astă seară Mercuri, mai cuprinde 5 rmprl’tesî viand războiului cu vederi autentice luate cu învoirea autorităţilor militare franceze. Iat4fCîteva vederi din acest ziar insuflații#* Armata franceză după 9 luni de războiu.—Vizita d-lui Poincaré pe cîmpul de luptă.—Ministrul de războiu al Franței și generalul Joffre. — Generalul Joffre trece în revistă armatele.—Repaosul trupelor.— Generalul Joffre remite Legiunea de onoare unui grup de ofiţeri, etc. Vineri 12 iunie c., program nou.—Jurămîntul de ură, grandioasă dramă în acte mari. 33 Aflăm, că d-na Olga General C. Presan în dorinţa ce are de a face ca tinerile generaţii să capete o mai bună dezvoltare atit sufletească cît şi trupească, astfel că ajungînd la maturitate să poată fi de mai mult folos patriei, a binevoit să primească Preşidenţia de onoare a societăţei Cantina şcolară din Iaşi. In această calitate, d-sa organizează în folosul acestei societăţi la Grădina Copou în seara de 27 iunie o mare serbare, cu ceie mai diferite distracţii. Biletele s’au şi pus în vînzare găsindu-se deocamdată la direcţiunileşcolilor primare. îl Ni se comunică încă următoarele amănunte asupra morţii lui Liviu Patriciu. Acum mai bine de 2 săptâmîni avocatul Patriciu Liviu fu văzut pe drurnul ce duce spre Rediu Aidei din comuna Aroneanu, gînditor şi abătut; în apropiere de sat văzînd un iaz intră în ei îmbrăcat cum se găsea inotînd prin apă şi noroi până la coada lui, cind apoi eşi lăsînd în urmă pălăria ce purta. După eşirea din iaz luă direcţia spre pădurea Aroneanu fără a mai fi văzut de cineva, in ziua de 8 c. pădurarul statului după miros dădu de cadavru la marginea pădurii dinspre răsărit şi anunţă autorităţile. Incepîndu-se cercetările de şeful postului se stabili identitatea şi se raportă autorităţilor superioare , cu autopsia cadavrului deregîndu-se d. Ad-tor de plasă M. Michăifov şi medicul respectiv Ionescu s’a păşit ori la faţa locului unde nu s’a constatat de cît restul a cîtorva oase din scheletul cadavrului şi craniul, extremităţile tuturor oaselor roase de dini şi fiare, rămăşiţele de haine pătate toate de singe, un certificat al baroului avocaţilor constatator că este înscris în barou, iar pe o manşetă scris cu creionul „M’am văzut în fine eliberat“. In urma acestora s’a autorizat îngroparea luînduse dispoziţiuni de familie a fi îngropat de ea astăzi la cimitirul bisericei Aroneanu. La faţa locului a venit şi fratele defunctului profesorul Patriciu care a luat cuvenitele disposiţiuni Se credea că moartea s’ar fi datorînd unei congestii. PRIMĂRIA COMUNEI IAȘI In ziua de 11 Iulie a. c. ora 11 a. m. se va ţine în localul Primăriei licitaţie orală cu respectarea dispoziţiunilor art. 72—83 din Legea asupra comptabilitaţei publice pentru vinderea caselor unde a fost instalată Bariera Păcurari. Licitaţia va începe de la suma de 2500 Lei. Garanţie 300 Iei. Clădirea ocupă o suprafaţă de 72,73 m. p. iar locul înconjurător are o suprafaţă de 76 m. p. Condiţiunile de licitaţie şi planul imobilului se pot vedea în fiecare zi de lucru la Serviciul Administrativ. No. 12408 10 / 23 Iunie 1915.