Opinia, iunie 1916 (Anul 13, nr. 2774-2797)
1916-06-12 / nr. 2784
ABONAMENTE Un an 6 luni 20 lei 10 leiOPINI E I AR COTIDIAN Administraţia I .Tipografia H. Goldner, Iaşi.— Telefon No. 36 anunţuri Un rând pag. Ill, 50 b. Sui direcţiunea unui Comitet ANUŢ, Xm—No. 1784 — DUMINICA 14 IUNIE 1918 Tragedia trau! pogor uîn zadar pămîntul vedici Ilellade aparţine marei tragedii antice. Acolo cu mii de ani în urmat, au apărut vizionarii puternici, Eschile, Euripide, Sophocle, a căror imaginaţie a născocit cele mai zguduitoare conflicte ce s’au desfăşurat vreo dată în orvenire sub forma lucrărilor de teatru. Şi iată că urmaşii vechilor Helene, pe seama cărora, în epoca noastră, s’au amuzat mai curînd scriitorii de comedii în genul lui Aristophanus, devin, ca popor întreg şi pe neaşteptate, eroii unei mari tragedii sociale şi politice, — tragedia poporului ameninţat de a alege între moartea prin foamete şi supunere fără discuţie la injoncţiunile celor mai, tari. Cei mai tari în Grecia în momentul de faţă, sunt Puterile Axate ale Europei, între cari se numără Anglia, Franţa, Rusia, Puterile garante pentru Neatîrnarea Greciei. IVoatîrnarea necondiţionată dar căreia îi se pun acum condiţiuni excesiv de grele şi de penibile cum este dezarmarea, chemarea poporului la noi alegeri,—poate chiar ea mini, schimbarea formei de guvernămînt şi a dinastiei care s'a dovedit populară, şi simpatică poporului helen, dar care are păcatul unei apropiate Înrudiri cu Curtea Germaniei. Vor avea loc alegeri noi, impuse. Care va f« garanţia desăvîrşitei lor nepărtiniri ? Intrucît nu vor fi ele făcute tot sub presiunea armelor, cu osebirea că armata greacă va fi demobilizată iar in schimb Grecia va rămînea în perioada electoralănormată pînă’n dinţi de trupe anglo-franceze ? Zica unei reabilitări a voinţei libere populare este cel puţin un echivoc. Cu drept cu vin oficiosul „Viitorul«* observă in „Situaţia“ din fruntea numărului de astăzi că avem în faţa noastră o „adevărată inovaţie diplomatică“ expresie care în limbajul diplomatic, e departe de a f* compliment. Situaţia micului stat grec o tra fzbucSrlPn UUCa 10ate ■*««« w va văcâ* ” vor opune ruşilor toată rezistenţa de caii el sunt capabili şi vor cerca un contra-atac de o ardoare incontestată. E clar că in această regiune lupta continuă cu înverşunare şi cu oarecam alterativă. O depeşă din Viena relevează comunicatul rus asupra luptei de la Okni, unde ruşii au anunţat că a fi făcut 18000 prizonieri. Depeşa austriacă declară că la regiunea Oknei nici măcar nu e jos pentru 18000 de luptători—aceasta pentru a învedera valoarea comunicatelor rusești când vorbesc de sute de mii de prizonieri. * ... ... , psr- -a şi frontul oriental . Privi'* la situaţia pe frontul oriental credem Interesant a spicui următoa'Oficiostdl L'Indcptttdance: Roumaine vorbind de ofensiva rusă scrie, intre altele : „Situaţia generală, aşa după cum ea reesă din buletinele beligeranţilor, cari de altfel nu prea se contrazic,e următoarea: Austriacii as retrag spre nordul Bucovinei şi spre Carpaţi; pentru mo-, ment, un atac rus spre Dorna- Vatra şi lacobeni nu e probabil. In centru şi la nord de Baczacz, armata Bothmer a rezistat, pină acum, asalturilor ruseşti; in Volhinia situaţia e staţionară la Radeivlloff (direcţia Brody),pe linia Kowel— Lukzk şi ceva mai la nord, aproape de Kolki, pe Stya. Austro-germanii au realizat citeva avantaje in ultimele trei zile, avantaje temporare plnă la renioirea ofensivei ruseşti. Presa austro-germană vorbeşte deja de decepţia cercurilor ruseşti, cari, după enormele preparative făcute, credea că o să poată înainta un pas alergător ptnă la Lemberg, răsturnănd totul în calea ei ; deocamdată se observă că punctul culminat al ofensivei ruse a trecut demult. Colonelul Rousset scrie un «Petit Parisien“ . Germanii par a fi forţaţi de a abandona armată Planzer în voia soartei. E de altfel greu de a ţine piept pretutindeni şi preocupaţiunea principală a germanilor, preocupaţiune destul de justificată e de a împiedeca pe Ruşi de a sfărâma legătura cei uneşte cu aliaţii lor austriaci în regiunea Styrului. Prin urmare acolea trupele germane ȘTI ZILEI Filmofilii. Fraţii noştri, italieni nu se vindecă de mica lor slăbiciune: dragostea ori slăbiciunea pentru film. Chiar în urbea noastră şi-au montat unul nou nouţ şi foarte senzaţional în care se vede: „marele dezastru austriac“ „austriacii pierd 10,000 prizonieri“, „marea victorie italiană“ şi altă duzină de titluri tot aşa de atrăgătoare de... spectatori la cinematograf. Dar unde şi cînd s’au luat filmele aceste „după natură“ ?. Cu asemenea filme însă, italieni pot ajunge U Roma, nu la Trieste. Să-şi caute alte argumente şi alte arme... După arătările unui ziar s’a dat tntr'un oraș oarecare 800 lei din ajutorul regal unei văduve cu 8 corpuri de case. — O fi avind şi un corp !.. * Dar oare nu e drept să se dee recompense văduvelor vesele in vremile aceste de tristeţe generală ? Sau un premiu văduvelor vrednice care şi-auasigurat din timp existenţa ? * Ploile fac să crească nu numai rugină dar şi ciupercile. Dar a răsărit „Uz* In publicistică. * Ziua unui locuitor iaşan e foarte simplă: jumătate de zi face * coadă* ca să încapă la peşte, carne, pine zahar, legume, oue etc. A doua jumătate de zi aleargă să găsească parale ca să aibă cu ce staţiona din nou a doua zi. „ Apele staţiunilor noastre balneare vor avea anul acesta, un rol imens: vor ţinea loc şi de mincare... * Un anonim ne dă detalii picante asupra unui dialog in... palme ce a avut loc Intre doi intelectuali pe tema francogermano-filizmulul intro circiumă din Ghica-Vodă, noaptea ttrziu. Oh, cismele intelectuale / * Dacă ministrul revine asupra corigentelor la dexterități insamnă că și... corige prima circulară. Actualităţi Comanda de medicamente Dacă ştirile ziarelor sunt exacte, atunci urmează să vină chiar zilele aceste în ţară o comandă enormă de medicamente, făcută de d-rul Sion în Germania. E vorba de peste 20 de vagoane de substanţe farmaceutice, în valoare de peste trei milioane de lei. Cantitatea e respectabilă şi nu e nici un motiv să credem că şi calitatea de medicamente aduse în ţară va fi tot aşa de respectabilă, intrucit d. dr. Sion în persoană a făcut şi supraveghiat Însemnata comandă, in legătură tot cu convenţia comercială încheiată cu Germania. După cît se pare de astă dată nu mai este vorba de medicamente destinate serviciului sanitar militar, ci trebuinţelor populaţiunii civile, care fusese lăsată pe al doilea şi pe al treilea plan în mod inexplicabil de nedrept. In adevăr, înainte de a avea soldaţi şi ,tocmai pentru a avea soldaţi sănătoşi, robuşti, pentru servicile militare se cere să avem o populaţiune generalmente sănătoasă, eminamentele rită de boli şi epidemii ceea ce presupune existenţa medicamentelor necesare pentru căutarea sănătăţii. Odată cu aducerea în ţară a numeroaselor vagoane de medicamente, să sperăm că va înceta starea de... războiu impusă populaţiei civile fără nici un motiv binecuvîntat, prin acordarea unui premiu de 50 la sută în favoarea farmaciştilor. E un sacrificiu din cale afară gren pentru întreaga populaţiune a ţârii care are de îndurat scumpetea tuturor mărfurilor şi alimentelor într’o măsură care a întrecut pînă şi preţurile unora dintre ţările beligerante. Netăgăduit că şi scumpetea medicamentelor în străinătate a contribuit la tarifarea urcată în ţară la noi. Dar credem că şi in această privinţă acordul cu Germania ne va fi folosit in senzul de a se putea scădea preţurile curente şi a nu se mai impune birul greu asupra sănătăţi publice. GHIMPI UNUI OCULIŞTI ai uns la ochi atit de bine, Că leacul şi-a făcut lucrarea. Vin toţi bolnavii azi la tine , le caută... cu lumânarea. Flodam OAMENI ŞI LUCRURI Doi prozatori In studiul nou apărut al profesorului G. Ibrăileanu — „Brătescu-Voineşti“ în colecţia „Căminului“—Criticul Giaşan face între altele, o paralela concisă între scriitorul studiat, şi între Mihail Sadoveanu: »...Am caracterizat aiurea pe d. Brătescu-Voineşti cu un cuvânt al lui Nietzsche; apolinian, în deosebire de d. Sadoveanu, pe care, întrebuinţând terminologia aeduiaş filozof, l-am numit dionisiac. In adevăr, d. Sadoveanu îşi îmbracă în imagini strălucite impresia ce i-o dă tragedia vieţii omeneşti,—şi aci e neîntrecut, d. Brătescu Voineşti diseacă, analizează această tragedie, ne-o arată, ne-o explică in cauzalitatea ei. Dacă d. Sadoveanu are patos, d. Brătescu are fineţe şi subtilitate. Dacă d. Sadoveanu e un spirit sintetic, d. Brătescu Voineşti e un spirit analitic, D. Sadoveanu construindu-şi dându-ne un tot—are nevoie de elementele totului deci şi de natură, mai ales de natura, de acel mare tot, în care omul e o părticică: D. Sadoveanu dându-ne şi sentimentalitatea şi prelungirea acesteia spre natură, senzaţia, „ nu se poate dispensa denatură“, căci în cauzalitatea ce are s’o redea el, natura e prima cauză.—D. Brătescu-Voineşti, zugrăveşte sentimentalitatea fără senzaţie, de-aceia el nu are nevoie de d »natură“,—cel mult cum am văzut, are ^nevoie de de ambianţa imediată, omenească, aceia care se explică prin om şi explică pe om., De-aci şi deosebirea în stil. D. Sadoveanu, evocându-ne misterul vieţii, înfiorându-ne de tragedia vieţii, e mai impresionist. Stilul său e plin de imagini, adică de expressii explozibile, încărcate de senzaţii şi de emoţii, de înţelesuri şi sub-înţelesuri, d. Brătescu fiind un „realist“, un observator, — un ’analist, nu are nevoie de asemenea stil acesta nu ar putea reda ceia ce vrea autorul să ne dea. El are un stil transparent, pentrucă trebuia să fie cât mai ilar și mai precis,—căci el n’are să ne înfioare, ci are să ne explice. O frază separată a d-luii Sadoveanu e artistică, o frază separată a d-lui Brătescu pare o frază de ziarist ori de cronicari o frază a d-lui Sadoveanu îţi evocă sentimente, o frază a d-lui Brătescu îţi spune un amănunt nou şi interesant. Iar, viaţa—atât de intensă!— rezultă din suma acestor fraze. A studia pe un scriitor însamnă, în chip logic, a studia epoca întreagă contemporană, a cărei reprezentant este acel unic scriitor. De aci necesitatea şi folosul paralelelor şi comparaţiilor.1 Rodion Banca lașilor nite încăpătoare in localitate pentru depozitat vin. A se adresa la bancă. SS Este sigur că In cazul In care ar fi să aibă loc o mişcare in magistratura ieșană, d. Kessim, actual procuror de curte, va fl trecut consilier, d. Hipolit Mân’zescu, actual prim-procuror, va fl numit procuror de curte, iar d. Lazăr Teodorescu, actual judecător va fi numit prim procuror. 5S Ia chestia furtului Eichenktz. Deşi autorităţile din Roman păreau convinse că Dăscălescu ar fi autorul furtului de la Eichenkatz — Dăscălescu a şi fost trimis de jandarmi Siguranţei noastre şi a fost adus ieri — sunt insă probe cari indrituesc afirmarea că nu el ar fi autorul furtului. Cercetat ieri de brigada noastră de siguranţă s’a putut constata că acest Dăscălescu, un tip stricat, arestat de jandarmii din Stolniceni, cheltuia in adevăr In ultimul timp mulţi bani, dar el a putut justifica provenienţa lor, care este cu totul alta de cit acea a banilor de la Eichenkutz. Arestarea lui s’a făcut pe baza unui denunţ, ce pare a fi opera unei femei, cu care Dăscălescu a trăit acum cttăva vreme şi apoi a părăsit-o. Dăscălescu a fost înaintat judecătorului de instrucţie, dar după toate probabilităţile va fi lasat liber. SS Aseară pe la ora 10 publicul ce se afla la cinema Sidoli in grădina traian, a fost viu alarmat de nişte ţipete ce veneau de sus, dintr'o cameră de la hotel. toţi poliţiştii ce se aflau In grădină au alergat acolo. Ţipetele au durat mai multă vreme, iar in urmă s’a putut afla că un domn G. din Brăila sosit in localitate s’ar fi surprins soţia in flagrant delict, In urma cărui fapt i’a aplicat o corecţiune contodentă. 33 Suma care era pusă in bugetul teatrului pentru noua funcţie de subdirector, s’a destinat pentru alte nevoi ale teatrului, numirea fiind definitiv părăsită. 13 In cursul cercetărilor pe care le-a făcut decanul nostru cu privire la unele imputări ce se făceau practicei profesionale a anul tânăr avocat, acesta, în aparare, a declarat că imputările ce i se fac sunt datorite răzbunărei unui magistrat. Cu acest prilej avocatul a întrebuințat in scris cele mai grave atacuri la adresa magistratului. Nu se ştie dacă inttmplarea nu va da loc unui proces de ultragiu. H? Staţiunea locală a primit ordin de a pune imediat la dispoziţia exportatorilor de cereale, vagoane pentru porturile Dunărene. S3 Până ’n prezent s’au înscris 6 tineri, aparţinînd confg. 1898 1 908, dispensaţi şi scutiţi, care au a urma şcoala pregătitoare pentru a obţine gradul de sublocotenent de rezervă, ce se va Înfiinţa la Regimentul 13 infanterie, cu începere de la 1 Iulie c. S. S’a comunicat sindicatului viticol pentru a duce la cunoştinţa podgorenilor cărerile pentru sulfat de cupru care au fost făcute ulterior datei de 30 Aprilie, nu vor putea fi satisfăcute. Deasemenea orice fel de ceriri podgorenii trebue să le facă prin sindicat cererile primite la minister nefiind luate în consideraţiune. 33 Direcţiunea finanţelor a făcut astăzi cunoscut prefecturei de judeţ, că s’a expediat un vagon de zahar pentru consumul comunelor din acest judeţ. 33 Autorităţile poliţieneşti au fost încunoştiinţate pentru a urmări pe dezertorul bulgar Ilie Asenof care fusese plasat la un un domn Tabacovici în jud. Argeş de unde a fugit, furînd şi o sumă de bani. S3 Un ordin a ministerului sosit autorităţilor şcolare spune că inspectorii şi revizorii şcolari publici, nu au dreptul să-şi recomande cărţile didactice în circumscripţiile unde funcţionează. S3 D. Prof. dr. Bejan se stabileşte pe tot sezonul de vară, ca medic curant la Bălţăteşti. 33 In „Monitorul Oficial* de ori 10 Iunie c. a apărut regulamentul pentru cercetarea şi aprobarea cărţilor didactice în învăţământul secundar. 18 Rechemarea d-lui Blendei. Ziarul «Koelnische Zeitung“ vorbind de înlocuirea ambasadorului Franţei în Bucureşti, d. Blondei, prin ducele Saint-Aulaiie, reprezentantul republicei franceze la Maroc, zice: «D. Blondei îşi datoreşte postul său de minnistru relaţiunilor personale ce le-a avut pe timpuri cu d. Deschanel. Pentru un ministru francez în România lucrurile merg foarte uşor, căci graţie intervenţiilor lui Napoleon III pentru independenţa principatelor dunărene, simpatiile României sunt pentru Franţa; aceasta însă n’a împiedicat pe guvernele României să închee alianţe pentru zecimi de ani cu puterile centrale. Relaţiunile politice franco-romîne fiind de foarte multă vreme reduse aproape la zero, e foarte lesne pentru un ministru francez să reprezinte Franţa pe lângă sora cea mai mică latină a orientului. Mediocra forţă spirituală a lui Blondei, aplecarea sa pentru lucruri mici, pentru intrigi impure, l-au făcut ca in scurt timp să devie un apendice al ambasadorului Rusiei pe lângă guvernul român și din reprezentant al unei puteri străine a devenit un membru al politicei interne, lucru la care a mai conlucrat faptul că și-a măritat fiica după un politician insignifiant, actualminte prefect al Silistriei. Primul eşec al lui Blondei a fost în 1913, când împreună cu Sebeco, a stăruit ca România să nu ocupe decât o şuşiniţă de pământ în Bulgaria. România insă nu l-a ascultat şi a ocupat întregul cadrilater. Al doilea eşec a lui Blondei a fost la începutul Războiului mondial când n’a putut face nimic ca România să intre în quadrupla. In această a sa activitate n’a fost decât trabantul succesorului lui Sebeco, d. Poklewski-Koziel. Greşala capitală a d-lui Blondei a fost credinţa sa neţărmurită că Romînîa e o uneltă în minele sale pe care poate s’o conducă după dorinţele sale. Afară de aceasta d. Blondei nu era indicat să se poată măsura cu oamenii de stat ai Romîniei. Nici cu bătrînul Dimitrie Sturdza, sub care şi-a început cariera, nici cu Carp, nici mai cu seamă cu inteligentul și flegmaticul Brătianu nu se poate măsura. Insuccesele lui i-au adus mari supărări ceea ce l’a făcut să se exprima cînd cu pregătirile de război ale Romîniei ,se joacă numai a soldaţi*. Rechemare*, sa poate fi datorită insucceselor politicei ruso-franceze în Bucureşti şi poate şi stărei sale de sănătate. In tot cazul se poate spune că « amîndoi sunt bucuroşi că au scăpat unul de altul ». îS D. Alfons Romalo a fost numit directorul general al soc. „Dacia Rominia“. 33 La 1 Sept. se va deschide la Iaşi prima expoziţie de apicultură din România, înscrierile se primesc pînă la 15 August c. la societatea «Naţională de Apicultură» Iaşi. 53 Ministerul a cerut revizoratului şcolar din localitate, un tablou de toţi învăţătorii cărora li sa acordat să funcţioneze pînă la 1 Sept. c. Aceasta în vederea regulării drepturilor lor la pensie. 16 E. 1. Toma de la şcoala din Gsoi a fost trecut în învăţămîntul urban la şcoala din Tg. Frumos in locul dnei Elena Văsescu care a trecut la şcoala de fete. 33 Inspecţia 6-a de mişcare a primit instrucţiune, pentru a le pune în vederea exportatorilor de ceriale în ce priveşte formalităţile de vamă de îndeplinit pentru ca expediarea încărcărilor să se faca imediat. Din cauza neîndeplinirei acestor formalităţi liniile de frontieră sunt blocate, neputîndu-se permite expediarea vagoanelor. 53 S’a comunicat Sftei Mitropolit că preotul loan Păltineanu din corn. Păltiniş jud. Suceava a fost arestat preventiv pentru contrabandă. In urmă ,tribunalul a confirmat mandatul de arestare. 38 S’a comunicat prefecturei că statul major a încuviinţat păşunatul vitejor in regiunea de munte, zona minitală numai acolo unde nu se fac lucrări, şi cu autorizaţiunea specială a comandantului trupelor din regiunea respectivă. 39 După informaţiile ziarelor dinl Capitală d. I. G. Duca a revenit asupra circularii prin care se admitea corigenţa la dexterităţi. O nouă circulară aminteşte direcţiilor că n’a fost vorba de corigențe.