Opinia, iunie 1916 (Anul 13, nr. 2774-2797)

1916-06-12 / nr. 2784

ABONAMENTE Un an 6 luni 20 lei 10 leiOPINI­ E I A­R COTIDIAN Administraţia I .Tipografia H. Goldner, Iaşi.— Telefon No. 36 anunţuri Un rând pag. Ill, 50 b. Sui­ direcţiunea unui Comitet ANUŢ, Xm—No. 1784 — DUMINICA 14 IUNIE 1918 Tragedia trau! pogor­ ­u­­în zadar pămîntul vedici Ilellade aparţine marei tragedii antice. Acolo cu mii de ani în ur­­mat, au apărut vizionarii puter­nici, Eschile, Euripide, Sophocle, a căror imaginaţie a născocit ce­le mai zguduitoare conflicte ce s’au desfăşurat vre­o dată în o­­rvenire sub forma lucrărilor d­e teatru. Şi iată că urmaşii vechilor He­lene, pe seama cărora, în epoca noastră, s’au amuzat mai curînd scriitorii de comedii în genul lui­ Aristophanus, devin, ca popor întreg şi pe neaşteptate, eroii unei mari tragedii sociale şi politice, — tragedia poporului ameninţat de a alege între moar­tea prin foamete şi supunere fă­ră discuţie la injoncţiunile celor mai, tari. Cei mai tari în Grecia în mo­mentul de faţă, sunt Puterile A­xate ale Europei, între cari se numără Anglia, Franţa, Rusia, Puterile garante pentru Neatîr­­narea Greciei. IVoatîrnarea necondiţionată dar căreia îi se pun acum condiţiuni excesiv de grele şi de penibile cum este dezarmarea, chemarea poporului la noi alegeri,—poate chiar ea mini, schimbarea formei de guvernămînt şi a dinastiei care s'a dovedit populară, şi sim­patică poporului helen, dar care are păcatul unei apropiate Înru­diri cu Curtea Germaniei. Vor avea loc alegeri n­oi, im­puse. Care va f« garanţia d­esă­­vîrşitei lor nepărtiniri ? Intrucît nu vor fi ele făcute tot sub presiunea armelor, cu osebi­rea că armata greacă va fi demo­bilizată iar in schimb Grecia va rămînea în perioada electorală­­normată pînă’n dinţi de trupe anglo-franceze ? Zica unei reabilitări a voinţei libere popu­lare este cel puţin un echivoc. Cu drept cu vin­­ oficiosul „Viitorul«* observă in „Situaţia“ din fruntea numărului de astăzi că avem în faţa noastră o „adevărată inova­­ţie diplomatică“ expresie care în limbajul diplomatic, e departe de a f* compliment. Situaţia micului stat grec o tra fzbucSrlPn UUCa 1­0ate ■*««« w va văcâ* ” vor opune ruşilor toată rezistenţa de caii el sunt capabili şi vor cerca un contra-atac de o ardoare incontestată. E clar că in această regiune lupta conti­nuă cu înverşunare şi cu oare­cam­ al­­terativă. O depeşă din Viena relevează comu­nicatul rus asupra luptei de la Okni, unde ruşii au anunţat că a fi făcut 18000 prizonieri. Depeşa austriacă de­clară că la regiunea Oknei nici măcar nu e jos pentru 18000 de luptători—a­­ceasta pentru a învedera valoarea co­municatelor rusești când vorbesc de sute de mii de prizonieri. *­ ­... ... , psr- -a şi frontul oriental . Privi'* la situaţia pe frontul orien­tal credem Interesant a spicui următoa­'Oficiostdl L'Indcptttdance: Roumaine vor­bind de ofensiva rusă scrie, intre altele : „Situaţia generală, aşa după cum ea reesă din buletinele beligeranţilor, cari de altfel nu prea se contrazic,­e urmă­toarea: Austriacii as retrag spre nordul Bucovinei şi spre Carp­aţi; pentru mo-, ment, un atac rus spre Dorna- Vatra şi lacobeni nu e probabil. In centru şi la nord de Baczacz, armata Bothmer a re­zistat, pină acum, asalturilor ruseşti; in Volhinia situaţia e staţionară la Rad­­eivlloff (direcţia Brody),pe linia Kowel— Lukzk şi ceva mai la nord, aproape de Kolki, pe Stya. Austro-germanii au rea­lizat citeva avantaje in ultimele trei zile, avantaje temporare plnă la renioirea o­­fensivei ruseşti. Presa austro-germană vorbeşte deja de decepţia cercurilor ru­seşti, cari, după enormele preparative făcute, credea că o să poată înainta un pas alergător ptnă la Lemberg, răstur­­nănd totul în calea ei ; deocamdată se observă că punctul culminat al ofensivei ruse a trecut demult.­ ­ Colonelul Rousset scrie un «Petit Pa­risien“ . Germanii par a fi forţaţi de a abandona armată Planzer în voia soartei. E de altfel greu de­ a ţine piept pretutindeni şi preocupaţiunea principa­lă a germanilor, preocupaţiune destul de justificată e de a împiedeca pe Ruşi de a sfărâma legătura cei uneşte cu aliaţii lor austriaci în regiunea Styru­­lui. Prin urmare acolea trupele germane ȘTI ZILEI Filmofilii. Fraţii noştri, italieni nu se vindecă de mica lor slăbiciune: dragostea ori slăbi­ciunea pentru film. Chiar în urbea noastră şi-au montat unul nou nouţ şi foarte senzaţional în care se vede: „marele dezastru austriac“ „austriacii pierd 10,000 prizonieri“, „ma­rea victorie italiană“ şi altă duzină de titluri tot aşa de atrăgătoare de... spec­tatori la cinematograf. Dar unde şi cînd s’au luat filmele a­­ceste „după natură“ ?. Cu asemenea filme însă, italieni pot a­­junge U Roma, nu la Trieste. Să-şi ca­ute alte argumente şi alte arme... După arătările unui ziar s’a dat tn­­tr'un oraș oarecare 800 lei din ajutorul regal unei văduve cu 8 corpuri de case. — O fi avind şi un corp !.. * Dar oare nu e drept să se dee recom­pense văduvelor vesele in vremile aceste de tristeţe generală ? Sau un premiu văduvelor vrednice care şi-au­­asigurat din timp existenţa ? * Ploile fac să crească nu numai ru­gină dar şi ciupercile. Dar a răsărit „Uz* In publicistică. * Ziua unui locuitor iaşan e foarte simplă: jumătate de zi face * coadă* ca să încapă la peşte, carne, pine zahar, legume, oue etc. A doua jumătate de zi aleargă să găsească parale ca să aibă cu ce sta­ţiona din nou a doua zi. „ Apele staţiunilor noastre­­ balneare vor avea anul acesta, un rol imens: vor ţi­nea loc şi de mincare... * Un anonim ne dă detalii picante asu­pra unui dialog in... palme ce a avut loc Intre doi intelectuali pe tema franco­­germano-filizmulul intro circiumă din Ghica-Vodă, noaptea ttrziu. Oh, cisme­le intelectuale / * Dacă ministrul revine asupra corigen­telor la dexterități insamnă că și... co­­rige prima circulară. Actualităţi Comanda de medicamente Dacă ştirile ziarelor sunt exacte, atunci urmează să vină chiar zilele aceste în ţară o comandă enormă de medicamente, fă­cută de d-rul Sion în Germania. E vorba de peste 20 de vagoane de substanţe farmaceutice, în valoare de peste trei mi­lioane de lei. Cantitatea e respectabilă şi nu e nici un motiv să credem că şi calitatea de medicamente aduse în ţară va fi tot aşa de respectabilă, intru­cit d. dr. Sion în persoană a făcut şi supraveghiat Însem­nata comandă, in legătură tot cu conven­ţia comercială încheiată cu Germania. După cît se pare de astă dată nu mai este vorba de medicamente destinate serviciului sanitar militar, ci trebuinţelor populaţiunii civile, care fusese lăsată pe al doilea şi pe al treilea plan în mod inex­plicabil de nedrept. In adevăr, înainte de a avea soldaţi şi ,tocmai pentru a avea soldaţi sănătoşi, robuşti, pentru servicile militare se cere să avem o populaţiune generalmente sănătoasă, eminamente­le­ rită de boli şi epidemii ceea ce presupu­ne existenţa medicamentelor necesare pentru căutarea sănătăţii. Odată cu aducerea în ţară a numeroa­­selor vagoane de medicamente, să spe­răm că va înceta starea de... războiu im­pusă populaţiei civile fără nici un motiv binecuvîntat, prin acordarea unui premiu de 50 la sută în favoarea farmaciştilor. E un sacrificiu din cale afară gren pen­tru întreaga populaţiune a ţârii care are de îndurat scumpete­a tuturor mărfurilor şi alimentelor într’o măsură care a în­trecut pînă şi preţurile unora dintre ţările beligerante. Netăgăduit că şi scumpetea medica­mentelor în străinătate a contribuit la ta­­rifarea urcată în ţară la noi. Dar credem că şi in această privinţă acordul cu Germania ne va fi folosit in senzul de a se putea scădea preţurile curente şi a nu se mai impune birul greu asupra sănătăţi publice. GHIMPI UNUI OCULIŞT­I ai uns la ochi atit de bine, Că leacul şi-a făcut lucrarea. Vin toţi bolnavii azi la tine , le caută... cu lumânarea. Flodam OAMENI ŞI LUCRUR­I Doi prozatori In studiul nou apărut al profesorului G. Ibrăileanu — „Brătescu-Voineşti“ în colecţia „Căminului“—Criticul G­iaşan face între altele, o paralela concisă între scrii­torul studiat, şi între Mihail Sadoveanu: »...Am caracterizat aiurea pe d. Bră­­tescu-Voineşti cu un cuvânt al lui Nietz­sche; apolinian, în deosebire de d. Sa­doveanu, pe care, întrebuinţând termino­logia aeduiaş filozof, l-am numit dioni­siac. In adevăr, d. Sadoveanu îşi îmbracă în imagini strălucite impresia ce i-o dă tragedia vieţii omeneşti,—şi aci e neîn­trecut, d. Brătescu Voineşti diseacă, a­­nalizează această tragedie, ne-o arată, ne-o explică in cauzalitatea ei. Dacă d. Sadoveanu are patos, d. Bră­tescu are fineţe şi subtilitate. Dacă d. Sadoveanu e un spirit sintetic, d. Bră­tescu Voineşti e un spirit analitic, D. Sadoveanu construindu-şi dându-ne un tot—are nevoie de elementele totului deci şi de natură, mai ales de natura, de acel mare tot, în care omul e o părticică: D. Sadoveanu dându-ne şi sentimentali­tatea şi prelungirea acesteia spre natură, senzaţia, „ nu se poate dispensa de­­natură“, căci în cauzalitatea ce are s’o redea el, natura e prima cauză.—D. Bră­tescu-Voineşti, zugrăveşte sentimentali­tatea fără senzaţie, de-aceia el nu are nevoie de d »natură“,—cel mult cum am văzut, are ^nevoie de de ambianţa ime­diată, omenească, aceia care se explică prin om­ şi explică pe om., De-aci şi deosebirea în stil. D. Sado­veanu, evocându-ne misterul vieţii, înfio­­rându-ne de tragedia vieţii, e mai impre­sionist. Stilul său e plin de imagini, adică de expressii explozibile, încărcate de senzaţii şi de emoţii, de înţelesuri şi sub-înţelesuri, d. Brătescu fiind un „re­alist“, un observator, — un ’analist, nu are nevoie de asemenea stil acesta nu­ ar putea reda ceia­ ce vrea autorul să ne dea. El are un stil transparent, pentru­­că trebuia să fie cât mai i­lar și mai precis,—căci el n’are să ne înfioare, ci are să ne explice. O frază separată a d-luii Sadoveanu e artistică, o frază se­parată a d-lui Brătescu pare o frază de ziarist ori de cronicari o frază a d-lui Sadoveanu îţi evocă sentimente, o frază a d-lui Brătescu îţi spune un amănunt nou şi interesant. Iar, viaţa—atât de in­tensă!— rezultă din suma acestor fraze. A studia pe un scriitor însamnă, în chip logic, a studia epoca întreagă con­temporană, a cărei reprezentant este acel unic scriitor. De aci necesitatea şi folo­sul paralelelor şi comparaţiilor.1 Rodion Banca lașilor nite încă­pătoare in localitate pentru­ depozitat vin. A se adresa la bancă. SS Este sigur că In cazul In care ar fi să aibă loc o mişcare in magistra­tura ieșană, d. Kessim, actual procuror de curte, va fl trecut consilier, d. Hipo­­lit Mân’zescu, actual prim-procuror, va fl numit procuror de curte, iar d. Lazăr Teodorescu, actual judecător va fi numit prim procuror. 5S Ia chestia furtului Eichenktz. Deşi autorităţile din Roman păreau con­vinse că Dăscălescu ar fi autorul fur­tului de la Eichenkatz — Dăscălescu a şi fost trimis de jandarmi Siguranţei noastre şi a fost adus ieri — sunt insă probe cari indrituesc afirmarea că nu el ar fi autorul furtului. Cercetat ieri de brigada noastră de siguranţă s’a putut constata că acest Dăscălescu, un tip stricat, arestat de jandarmii din Stolniceni, cheltuia in a­­devăr In ultimul timp mulţi bani, dar el a putut justifica provenienţa lor, care este cu totul alta de cit acea a banilor de la Eichenkutz. Arestarea lui s’a făcut pe baza unui denunţ, ce pare a fi opera unei femei, cu care Dăscălescu a trăit­ acum cttă­­va vreme şi apoi a părăsit-o. Dăscălescu a fost înaintat judecăto­rului de instrucţie, dar după toate pro­babilităţile va fi lasat liber. SS Aseară pe la ora 10 publicul ce se afla la cinema Sidoli in grădina tra­­ian, a fost viu alarmat de nişte ţipete ce veneau de sus, dintr'o cameră de la hotel. toţi poliţiştii ce se aflau In grădină au alergat acolo. Ţipetele au durat mai multă vreme, iar in urmă s’a putut a­­fla că un domn G. din Brăila sosit in localitate s’ar fi surprins soţia in fla­grant delict, In urma cărui fapt i’a a­­plicat o corecţiune contodentă. 33 Suma care era pusă in bugetul teatrului pentru noua funcţie de sub­director, s’a destinat pentru alte nevoi ale teatrului, numirea fiind definitiv părăsită. 13 In cursul cercetărilor pe care le-a făcut decanul nostru cu privire la unele imputări ce se făceau practicei profesi­onale a anul tânăr avocat, acesta, în a­­parare, a declarat că imputările ce i se fac sunt datorite răzbunărei unui ma­gistrat. Cu acest prilej avocatul a în­trebuințat in scris cele mai grave ata­curi la adresa magistratului. Nu se ştie dacă inttmplarea nu va da loc unui proces de ultragiu. H? Staţiunea locală a primit ordin de a pune imediat la dispoziţia ex­portatorilor de cereale, vagoane pen­tru porturile Dunărene. S3 Până ’n prezent s’au înscris 6 tineri, aparţinînd conf­g. 1898 1 908, dispensaţi şi scutiţi, care au a urma şcoala pregă­titoare pentru a obţine gradul de sublo­cotenent de rezervă, ce se va Înfiinţa la Regimentul 13 infanterie, cu începere de la 1 Iulie c. S. S’a comunicat sindicatului viticol pentru a duce la cunoştinţa podgorenilor că­rerile pentru sulfat de cupru care au fost făcute ulterior datei de 30 Aprilie, nu vor putea fi satisfăcute. Deasemenea ori­ce fel de ceriri podgorenii trebue să le facă prin sindicat cererile primite la minister nefiind luate în consideraţiune. 33 Direcţiunea finanţelor a făcut astă­­zi cunoscut prefecturei de judeţ, că s’a expediat un vagon de zahar pentru con­sumul comunelor din acest judeţ. 33 Autorităţile poliţieneşti au fost în­­cunoştiinţate pentru a urmări pe dezer­torul bulgar Ilie Asenof care fusese pla­sat la un un domn Tabacovici în jud. Argeş de unde a fugit, furînd şi o sumă de bani. S3 Un ordin a ministerului sosit au­torităţilor şcolare spune că inspectorii şi revizorii şcolari publici, nu au dreptul să-şi recomande cărţile didactice în cir­­cumscripţiile unde funcţionează. S3 D. Prof. dr. Bejan se stabileşte pe tot sezonul de vară, ca medic curant la Bălţăteşti. 33 In „Monitorul Oficial* de ori 10 Iunie c. a apărut regulamentul pentru cercetarea şi aprobarea cărţilor didactice în învăţământul secundar. 18 Rechemarea d-lui Blendei. Ziarul «Koelnische Zeitung“ vorbind de înlocui­rea ambasadorului Franţei în Bucureşti, d. Blondei, prin ducele Saint-Aulaiie, re­prezentantul republicei franceze la Maroc, zice: «D­. Blondei îşi datoreşte postul său de minnistru relaţiunilor personale ce le-a avut pe timpuri cu d. Deschanel. Pentru un ministru francez în România lucrurile merg foarte uşor, căci graţie intervenţii­lor lui Napoleon III pentru independenţa principatelor dunărene, simpatiile Româ­niei sunt pentru Franţa; aceasta însă n’a împiedicat pe guvernele României să închee alianţe pentru zecimi de ani cu puterile centrale. Relaţiunile politice franco-romîne fiind de foarte multă vrem­e reduse aproape la zero, e foarte lesne pentru un ministru francez să reprezinte Franţa pe lângă sora cea mai mică la­tină a orientului. Mediocra forţă spiritu­ală a lui Blondei, aplecarea sa pentru lucruri mici, pentru intrigi impure, l-au făcut ca in scurt timp să devie un apen­dice al ambasadorului Rusiei pe lângă guvernul român și din reprezentant al unei puteri străine a devenit un membru al politicei interne, lucru la care a mai conlucrat faptul că și-a măritat fiica după un politician insignifiant, actualminte pre­fect al Silistriei. Primul eşec al lui Blondei a fost în 1913, când împreună cu Sebeco, a stă­ruit ca România să nu ocupe de­cât o şuşiniţă de pământ în Bulgaria. Româ­nia insă nu l-a ascultat şi­ a ocupat în­tregul cadrilater. Al doilea eşec a lui Blondei a fost la începutul Războiului mondial când n’a putut face nimic ca România să intre în quadrupla. In această a sa activitate n’a fost decât trabantul succesorului lui Sebeco, d. Poklewski-Koziel. Greşala capitală a d-lui Blondei a fost credinţa sa neţărmurită că Romînîa e o uneltă în minele sale pe care poate s’o conducă după dorinţele sale. Afară de a­­ceasta d. Blondei nu era indicat să se poată măsura cu oamenii de stat ai Ro­­mîniei. Nici cu bătrînul Dimitrie Sturdza, sub care şi-a început cariera, nici cu Carp, nici mai cu seamă cu inteligentul și flegmaticul Brătianu nu se poate mă­sura. Insuccesele lui i-au adus mari su­părări ceea ce l’a făcut să se exprima cînd cu pregătirile de război ale Romîniei­­ ,se joacă numai a soldaţi*. Rechemare*, sa poate fi datorită insuc­ceselor politicei ruso-franceze în Bucu­reşti şi poate şi stărei sale de sănătate. In tot cazul se poate spune că « amîndoi sunt bucuroşi că au scăpat unul de altul ». îS D. Alfons Romalo a fost numit di­rectorul general al soc. „Dacia Romi­­­nia“. 33 La 1 Sept. se va deschide la Iaşi prima expoziţie de apicultură din Ro­mânia, înscrierile se primesc pînă la 15 Au­gust c. la societatea «Naţională de Api­cultură» Iaşi. 53 Ministerul a cerut revizoratului şcolar din localitate, un tablou de toţi învăţătorii cărora li sa acordat să func­ţioneze pînă la 1 Sept. c. Aceasta în vederea regulării drepturilor lor la pensie. 16 E. 1. Tom­a de la şcoala din Gsoi a fost trecut în învăţămîntul urban la şcoala din Tg. Frumos in locul d­nei E­­lena Văsescu care a trecut la şcoala de fete. 33 Inspecţia 6-a de mişcare a primit instrucţiune, pentru a le pune în vede­rea exportatorilor de ceriale în ce priveş­te formalităţile de vamă de îndeplinit pen­tru ca expediarea încărcărilor să se faca imediat. Din cauza neîndeplinirei acestor for­malităţi liniile de frontieră sunt blocate, neputîndu-se permite expediarea vagoa­nelor. 53 S’a comunicat Sftei­ Mitropolit că preotul loan Păltineanu din corn. Păltiniş jud. Suceava a fost arestat preventiv pentru contrabandă. In urmă ,tribunalul a confirmat mandatul de arestare. 38 S’a comunicat prefecturei că statul major a încuviinţat păşunatul vitejor in regiunea de munte, zona m­initală numai acolo unde nu se fac lucrări, şi cu auto­­rizaţiunea specială a comandantului tru­pelor din regiunea respectivă. 39 După informaţiile ziarelor dinl Ca­­pitală d. I. G. Duca a revenit asupra cir­cularii prin care se admitea corigenţa la dexterităţi. O nouă circulară aminteşte direcţiilor că n’a fost vorba de corigențe.

Next