Opinia, iunie 1916 (Anul 13, nr. 2774-2797)

1916-06-10 / nr. 2782

*­­4 Adittinistratia f Tipografia H. Cloldner, Iași — Telefon No. 86 Sub­ direcțiunea unui Comitet AHOL XIII- - No. S7M-----“¥1£*IU-iO UTlVle m6 * D. Ionel Bratianu turburat ! — Faptul este exact. Caussele. Gesturile ultime ale Quadruplet, încrederea In d. Brătianu. Acţiune militară şi politică energică. Raporturile cu federaţia. Ruptura. Actele ulterioare. D. Ionel Brătianu le turburat. Fap­tul este­­perfect exact Afirmaţiunea In acest sem făcută, in ultimă sa scrisoare, de corespondentul nostru din s­pitală, capătă nici confirmări, din izvor neîn­doielnic. Motivele care au determinat actuala stare sufletească a d-lui Brătianu par a fi de două ordine diferite. Una­ pri­veşte unele gesturi recente ale quadrup­lei, alta—privind concluziile la care d-sa pare a fi ajuns in ultimul timp. In ce privește politica urmată ,.tnă acum de România. Gesturile quadruplei, care au pus pe gînduri pe d. Ionel Brătianu, au fost numeroase și destul de carac­teristică în ultimul timp. Ast­fel pînă acum Franţa şi Anglia constituiau garanţia că Rusia nu va încerca faţă de noi acte brutale. Or, ac­tul de la Mamorniţa nu s’a pro­dus în mod izolat. El a fost prece­dat de o declaraţie a d-lui Briand că „tot mai are o umbră de încredere în d. Brătianu“ ; a fost precedat de un alt fapt, şi mai important, despre care însă guvernul nostru a fost per­fect de bine informat şi anume : In adresa cu­ră a Blondei, prin oara sa face apel la d-sa să se demită In interesul patriei, i Se spune »Că de acum în­colo este absolută nevoie ca ac­ţiunea diplomatică şi militară, faţă de Romînia, să fie condusă Intr’an chip muit mai energic“. A fost precedat de un alt fapt încă , de intenţia guvernului francez de a trimite, ca ataşat militar pe lîr­gă le­gaţia franceză din Bucureşti, un ge­neral de divizie. * In altă ordine de idei — d. Bră­­tianu este mult turburat, întru cât concluziile de astă­zi a analizei re­ala a situaţiei par a-i fi convins că multe greşeli au fost comise şi că atuncea când considera federaţia ca expresiunea reală a voinţei ho­tărâta a imensei majorităţi a ţărei se înşelase. Ameninţarea publicată acum ▼r’e două săptămâni, în oficioa­sele liberale, că la ora şocote­­lelor se va stabili, cu prisosinţă, ce interese au condus pe şefii federaţiei la diversele lor în­­carnaţiuni şi manifestări, a fost momentul în care d. Ionel Bră­­tianu trăsese concluzia cuve­nită şi că a înţeles să rupă cu federaţia.« Cr­ert unii ar încerca să diminu­eze ţinuta energică şi demnă a­­vută de d. Brătianu cu ocazia Incidentului de la Mamorniţa, nu este mai puţin adevărat că acea ţinută a fost spre folosinţa dem­­nităţei noastre naţionale şi apa­­rarea prestigiului Romîniei. Este de văzut acum dacă întîm­­plări ceva mai vechi au contribuit la aceasta atitudine sau fapte re­cente, din care unde, foarte caracteris­tice, inttmplate in primele ceasuri ale invaziei ruseşti.* Lucru important este că de atunci d. Brătianu re viu turburat—turburare care are la bază conştiinţa unor greşeli fă­cute, preocuparea de unele gesturi bru­tale ce ar putea să se producă şi con­vingerea absolută că noua ofensivă rusă este condamnată la soarta ofensivelor din trecut şi că federaţia s’a agitat pen­tru motive străine de preocupări exclusiv naţionale. Faptele ulterioare, ce pot să se pro­ducă curând, vor confirma desigur şi tulburarea de astă­zi şi atitudinea pe care d-sa a adoptat-o ca o urmare a acestei turburări. * Pentru moment mulţumindu-ne a înregistra cele de mai sus, prea bine cunoscute de cei din intimitatea primului ministru, relevăm încă o­­dată că deşi «Epoca» a denunţat faptul, că d. Ionel Brătianu a sub­scris un angajament cu Rusia pri­mul ministru crede că interesele Romîniei­ singure trebuie să hotărea­­scă actele ei şi că dacă o fi să re­pete gestul de la Mamorniţa, d. Bră­tianu va dovedi din nou că nu se poate admite o încălcare a teritoriu­lui nostru şi nici teoria faptelor în­deplinite şi a gesturilor forţate. Ger­manii sar în ajutorul Austriaci­­lor, ca să dee piept cu... Japonezii: răz­boiul începe să devină Interesant.­ Pînă acum ăn luptat pe frontul apu­s în diverse culori de soldaţi. Acum japonezii încep să coloreze şi ei frontul oriental.* O singură categorie din populaţia regiunilor beligerante e cruţată de că­derile de sezon : şcolarii nu dau examen. * Mai anul trecut Limbergul scăpă ru­şilor din mină drept etnd comunicatele anunţau examene de limba rusă; acum austriacii pierd Cernăuţul exact etnd dăduse ordin de a se deschide cursul de limba românâ. Armatele nu respectă interesele inte­lectuale !* Karlsbadul, Marienbadul și celelalte pierd la noi şi clientele viitoare. Ne des­­vățăm de mîncare prea multă, de mîn­­care prea bună...* In Stadtpark din Viena s’a dat un mare concert muzical condus de celebri­tăţi. Se crede că, s a auzit tunul din Bu­covina.* O conferinţă dunăreană in Iulie ? Fe­riciţi delegaţi! Să tot facă bai gratuite... Interese sociale Glossa unei cremisiunî in legătură cu reflexiile făcute asupra unor delicate chestiuni şcolare, ar mai fi unele lucruri de adăugat. Suntem in toiul preocupărilor şcolare. Anotimpul este exclusiv al problemelor didactice, şi aci se află concentrate interese de prezent şi de viitor. Nimeni nu se va încumeta să afirme că în chestiunea de care ne-am preocupat aci, a celor doi profesori căror li se a­­tribuia intenţia de a lua mită, s’ar putea vedea—chiar în cazul unei vinovăţii sta­bilite—putinţa unei generalizări, dovada existenţei unei categorii profesorale pe care ar influenţa-o preocupări băneşti. Dar societatea modernă e de un rafi­nament extraordinar. Necesităţile sociale şi familiare variază, cresc şi se înmul­ţesc la nesfîrşit De aci oare­care frec­ventă uşurinţă în căutarea de acomodări, oarecare oportunizm şi transigenţe ce pot da foc unei elasticităţi dăunătoare : „on trouve avec Ie ciel des accommo­­dements...“ De aceia mici consideraţiuni materi­ale pot provoca uneori abateri regreta­bile chiar în rîndurile profesorale şi nu e rău să subliniem cite un exemplu de stoicizm—dacă nu e prea exagerat acest cuvînt—cum a fost, în oraşul nostru, de­­misiunea profesorului loan Paul din co­­misiunea de examen a elevelor de curs secundar particular. D-sa fiind profesor chiar in institutul pentru care se institu­ise comisiunea de sub presidenţia d-sale, n’a acceptat, cedînd locul altuia, atît pentru preşidenție, cît şi pentru exami­narea candidatelor. Dar se ridică aci o altă îndoială, asu-­­ pra însu­şi sistemului de a alcătui comi­­siunile acestea de examen şi asupra coincidenţelor că unii profesori ai invă­­ţămîntulu particular nu sunt omişi din comisiuni­e respective. Nu toată lumea procedează cu stoicizm, nu oricine e gata dispus la renunţări. Urmările ce decurg de aici comportă încă oarecari medita­­ţiuni. A poza. Tot din doleanţele pictorului citat­e­ în această rubrică mai cităm: „Modele de femee pentru studiul nu­dului, nu se găsesc nici în Iaşi nici în Bucureşti, afară, bine­înţeles, dacă îţi convine să ţi le recrutezi de prin cele mai infecte bordeluri. Totuşi nici acestea nu sunt bune la nimic , nu cunosc arta de a „poza“. Că n’ar fi ştiind să pozeze, sărmanele cliente ale localurilor infecte, credem­ că ar fi somnoroase e natural, căci nu dorm nopţile. Dar de ce tocmai ele să pozeze pentru „nud“? Sunt în momentul de faţă atîtea mii de femei cari se plîng de scumpetea îm­brăcămintei. De ce n’ar cîștiga cu des­­brăcămîntul, ceea ce pierd cu îmbrăcă­­mîntul scump ? Să încerce domnii pictori și vor găsi. OAMENI ŞI LUCRURI ----.— ----------*------------------— ----r— ■— ----­Cheia succesului jtţif ?g t-•-\~nir«i; 5JÎ ;; 1 - ?ili)$t Continuăm a cita din colecţia preţioasă a micilor documente şcolare adunate de profesorul bucureştean. Suntem tot în aceiaşi clasă, a 7-a şi elevii sunt tot de aceiaşi părere, numai cu­­gradaţii şi va­riaţii după temperamente. 6. „Potrivit cu organizarea şi moravul societaţei de azi când dreptatea cu greu poate eşi la iveală, este nevoe de un mic punct de sprijin.“ 7. Ar vrea o bursă pentru a putea studia în străinătate. „Insă după câte am văzut şi am auzit, favoritismul, e la înăl­ţime in asemenea cazuri, mai ales la noi. Nu cred să pot ceva fără protecţia, sau mai bine zis proptele, cum le zicem noi.“ 8. Vrea să se facă ofiţer. «Dar o în­grijorare îmi’cuprinde sufletul, îngrijorare foarte întemeiată... Căci numai cei cu protecţie şi având rude militare au putut pătrunde în această instituţie.» Am lăsat—scrie d. Enache Ionescu— anume la urmă doi dintre cei mai origi­nali, unul scoate o concepţie social- filo­sofică din starea de fapt a lucrurilor, ce­lălalt scoate o îndreptăţire a­ acestei stări de lucruri dintr’o concepţie a sa filoso­­fico-naturalistă. 9. „Viaţa noastră socială este condusă, în această epocă, «de interese de luptă pentru existenţă cât mai uşoară, cu sa­crificarea chiar a fratelui... In­­timpul de faţă şi mai ales în ţara noastră, unde civilizaţia nu este interpretată în mod adevărat, unde numai obiceiurile rele au pătruns... unde pe o cultură orientală cu toate neajunsurile ei, civilizaţia apusană a pătruns greşit înţeleasă fie­care caută, sacrificând pe altul, să-l doboare, să-l înlăture din drumul său... Ia astfel de împrejurări o situaţie materială nu se poate decât pe calea interzisei protecţii“. 10. „Sunt de părere că omul e mai bine să fie, ca să zic aşa material (sic)’, să se poarte după felul convenabil me­diului în care trăeşte; oare astăzi, când vedem cum toţi recurg la protecţie, este, zic oare preferabil să ocoleşti această «cheie magică ?»... Şi nu zău. Animalele au «Protecţia» lor, de ce n’ar avea-o şi oamenii?“. Aşa­dar ajungem să luăm inspiraţii şi să căutăm idealuri de activitate în serie animală. Nu în zadar a scris poetul: Gură de om, gură de câne, Cere pâne. Rodion Furtuna din Capitala București—Astă noapte, la oarele 3, o furtună groaznică sa dezlănțuit asupra Capitalei. Furtuna a fost urmată de puternice descărcări elec­trice și de o ploaie cu grindină. Pa­­gubele cauzate sunt mari. □ LIGA APARAREI NAŢIONALE.­«Cu­­vîntul», apărut astă­zi, analizînrt din nou gravitatea împrejurări­lor prin care trecem, se întreabă dacă n’a venit momentul să se întrunească într’un singur mă­­nunchiu toţi acei cari cred că este în interesul suprem al Romîniei, ca, în conflictul actual, ţăra noas­tră să urmeze politica tradiţio­nală externă. In acest scop scrie­­ .Este un om, Petre Carp, a cărui a­utoritate morală ti pune la adăpostul oricărei bănuiţii a adversarilor şi a că­rui energie singură ne-ar putea ctrmui tn împrejurările grele de xzl Print­r’o scrisoare publică D-sa ar adresa o che­mare tuturor celor cari gândesc la fel cu dânsul in chestia externă. Ar adera la această chemare d. Mar­ghiloman cu partidul a cărei şef este şi va rămâanea. Ar adera d. Stere cu prieteni săi. Ar adera poate d. Bădărău ca partizanii. Ar adera încă numeroşi parlamentari şi fruntaşi liberali, tot aşa precum s-au înscris alţii in „Acţiunea naţională“. Ar adera un sfârşit oameni care nu fac parte din nici un club. Fiecare şi-ar păstra, în politica In­ternă, situaţia sa anterioară, Liga exclu­­­ziv închinată problemelor externe, ar reclama preşidenţia d-lui Carp. In faţa agitatorilor de toate nuan­ţele plătiţi cu bani străini, s’ar ridica asufel un organ puternic de apărare a intereselor româneşti. Liga apărărei naţionale va sta in faţa «federaţiei unioniste»,—echilibrând-o,— pentru ca astfel să fim siguri că numai Interesele mari a neamului vor hotărâ atitudinea României.“ Inregistrînd spusele „Cuvântu­lui^ nu putem să nu recunoaștem că în ultimul timp^s’a discutat a­­ceastă chestiune în mai multe cercuri politice. Fi xa lucrul oare posibil *? H Angajamentele d-lui Brătianu. Cu o complectare a ştirilor date a­­cum câte­va zile de „Opinia“ cu pri­vire la angajamentele d-lui Brătianu faţă de Rusia, ziarul „Steagul“, oficio­sul partidului conservator de sub şefia d-lui Al. Marghiloman, scrie: „Din lagărul guvernamental suntem Informaţi că d. Brătianu nu mai face acum an secret prea mare din faptul că e angajat faţă de Rusia. O confirmare a acestui fapt a dat o şi d. lorga intr’un recent articol din „Neamul Românesc“, în care d. Iorga zice că avem toate garanţiile, dar aş­teptăm îndeplinirea unei victorii decisive a Ruşilor. Se ştie că d. Iorga a reprezentat în tot timpul crizei europene vederile gu­vernului, cu oarecare aproximaţie şi de aceea afirmaţiunele d-sale au o valoare mai mare decât acea pe care l-ar da-o calitatea sa de mare istoric şi de şef al partidului naţionalist. Faţă de ofensiva rusă guvernul se credea in ajunul marilor evenimente, dar graba pe care au pus-o ruşii In a împinge pe d. Brătianu, a dat de bă­nuit şefului guvernului că s’ar putea ca Ruşii să nu-i dea răgaz să aştepte „mo­mentul“ şi atunci d. Brătianu a aran­jat totul in vederea unui guvern liber de angajamente faţă de Quadruplă. Astfel, fie pentru a face pe ruşi mai prudenţi, fie pentru a nu se expune la o retragere a partidului liberal de la putere, cercurile guvernamentale au pus in circulaţie zilele acestea eventualita­tea unui guvern Mişu Ferichide. Desfăşurarea evenimentelor Insă sin­gură va decide“. S. Toţi absolvenţii Liceului Naţional din Iaşi seria 1906 care doresc a săr­bători in ziua de 19 Iunie împlinirea a zece ani de la terminarea liceului, sunt cu insistenţă rugaţi să binevoiască a-şi trimite adeziunele lor pînă la 16 Iunie pe adresa d­lui V. Petrovanu, profesor str. Cuza Vodă 47 Iaşi, delegatul co­mitetului constituit in Iaşi. Si D. Tom­a, ajutor de primar, a făcut azi o anchetă la fabricanţii de pastramă din localitate, pentru a se convinge de cantităţile de carne ce posedă. Un denunţ primit la comună arată, că aceşti fabricanţi plătind preţuri mult mai mari, fabrică pastramă pe care o expor­tă la Bucureşti. 53 Administraţia comunală a încuviin­ţat ca şi măcelarii să poată aduce vite spre tăere la abatorul comunal. 53 Laptele de pe frontul rus. — Cu privire la modul cum decurg laptele de pe frontul rus oficiosul Vindependence Roumaine» scrie: „Ruşii au trecut Siretul şi au ocupat Rădăuţi. După toate aparenţele ei nu vor întîlni obstacole în extenziunea lor din Bucovina meridională şi vor ajunge cu­­rînd Carpaţii în această regiune. Insă desfăşurarea generală a operaţiunilor de la Pripet la Boian arată că ruşii ţin mai ales să învingă linia principală austriacă şi că cheia situaţiei e în Volinia şi pe sectorul Stripei, unde Austro germanii desfăşoară rezistenţa cea mai înverşunată. Comunicatul din­­Retrograd, pe cari l’am­ publicat să nu insistă asupra luptelor înver­şunate din sectorul Lutzk —Vladimir— Volinsk și mai la sud la Radzm­­ioff, pe frontiera austriacă. Aici lupta durează, fără întrerupere de Sîmbăta trecută . Au­­stro-germanii apără intrarea de la rodi, care e la zece chilometri pe teritoriul austriac“. Eri la Secueni un nenorocit refugi­at bucovinean, originar din Rădăuţi, a­­flîndu-se într’un tren de refugiaţi şi voind a trece de la un vagon în altul, a fost prins intre roate şi taiat. Cadavrul a fost dat jos in această staţie. 35 Lingă Lemberg.V­orbind de chi­pul cum oficiosul Viitorul prezintă situ­aţia pe fronturile de luptă ziarul Moldo­va scrie: „Românul nebănuitor care habar n’are de localităţi, de distanţe, şi staţiuni, care nici­odată nu se uită la vre­o hartă, ci­tind ziarul „obiectiv“ al guvernului îşi face ideie că ruşii trebue să fie la por­ţile Lembergului, cam ca laBaneasa sau Chitila,—că azi mine niscalii vor intra in Capitala Galiţiei austriace. In realitate ce este, tocmai în partea frontului cea mai apropiată de Lemberg austriacii şi germanii au rezistat pînă a­­cuma in mod cît se poate de dirz. Ruşii nu se afla de­cît la hotarul Galiţiei, la Radzivilow, la o distanţă de peste 100 kilometri de Lemberg, deci ca de la Bu­cureşti la Predeal! Şi în acest punct ruşii cu toate jertfele lor enorme în oa­meni şi muniţiuni, n’au putut progresa de la începutul ofensivei actuale de­cir cu vre-o 20—25 kilometri maximum, a­­cuma,chiar spun că „întîmpină îndirjita rezistenţă a austriacilor“. 33 D. Stoica, revizor şcolar, a plecat azi la Podul Iloae, pentru a asista la e­­xamenele de fine de an al cercului din acastă localitate, la care participă 14 şcoli rurale. 33 D. H. Braunstein din Bucureşti a donat 2000 Iei în folosul societâţei Ca­ritas-Humanitas din localitate. fix Chestiunea modului cum se vor stabili cotele de consumaţiune externă şi pentru export, din recolta viitoare, preocupă deopotrivă şi comisia cen­trală de export şi sindicatele agricole. După cit se asigură sindicatele sunt decise a se supune în totul de­ciziilor în ce priveşte cota internă, dar vor reclama dreptul pentru agri­cultori de a vinde direct produsele, fixate prin cota externă. 38 Guvernul este decis a rechiziţiona toată producţia de lină din acest an şi a o pune la dispoziţia fabricelor din ţară, care lucrează exclusiv pentru tre­buinţele ministerului de războia. S3 I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei va pleca la Botoşani în ziua de 23 iunie c. pentru a asista la hramul mînăstirei Gorovel care va fi în ziua de 24 c. S3 Comisiunea centrală a făcut cunos­­­cut prefecture­ de judeţ că s’a admis pentru tăere în afară de speciile stabili­te de vite, şi acele vaci care timp de 2 ani consecutivi au fost sterpe. gg Duminică, după prânz, are loc o importantă consfătuire la sindicatul a­­gricol, la care vor participa toţi preşe­dinţii sindicatelor agricole din Moldova. 33 Examenele de istoria dreptului la d. profesor Peritz vor începe în ziua de 11 iunie c. 35 La concursul pentru ocuparea cate­drei de farmacie chimică şi galerica de pe lingă facultatea de ştiinţă din Iaşi, comisiunea a declarat reuşit pe d. dr. Deleanu. 33 Al treilea batalion din Regimentul 13 infanterie din localitate de sub co­manda d-lui Maior Dubert, va pleca la Tg. Ocna în ziua de 15 Iunie­­.

Next