Opinia, iulie 1916 (Anul 13, nr. 2800-2823)

1916-07-24 / nr. 2817

SCRISORI din BUCUREȘTI — Jocul diplomatic.—Ce crede d. Bratianu.— In sterile diplo­matice.—Ce se știe precis. Cu privire la Sardeni la sftrşitul celei de a doua săptămlni de ctnd jocul diplomatic, cu privire la clarificarea atitudinei Romi­­nki, a atins punctul culminant. Se pot solda aceste două săptă­­mlni cu vre-un rezultat oare-care ? Pal­pabil, de sigur că nu—dar nici nul el nu pare a fi. Se prea poate ca d. Bratianu să creadă că a reuşit din nou să păcăleas­că cele două grupuri In luptă ; se prea poate ca unii să creadă că ambele par­­gafe diplomaiice au râmas mulţumite de cele obţinute. Se prea poate. Adevă­rul ie insă că această credinţă nu co­respunde realităţii şi că şi unii şi alţii din diplomaţi sunt nemulţumiţi de jocul premierului. QuadmpUşte nu­ sunt de loc mulţu­miţi. Miniştrii qvadruplişti ca şi cori­feii federalişti spun tuturor că nu se poate şti nimica In privinţa atitudinei Rominiei şl că In ori­ce caz nu poate fi vorba de o iminentă intrare in acţiune. Diplomaţii puterilor centrale, deşi au obţinut un rezultat precis—manevrele mari proiectate nu vor mai avea ioc— continuă cu mfienţa lor în d. Br&tmmn. Această mefienţă le-a fost din nou sporită prin ultimele măsuri, de­ ordine diferite luate de guvern, şi care mă­suri ▼or 11 din nou motivul de­mersurilor care vor avea loc la începutul săptimniei ce vine. Este drept că în cursul ultimelor numeroaselor şi lungilor întrevederi pe care d. Bratianu le-a avut cu d-nii Busche şi Czernin, primul mi­­nistru a căutat să­­ convingă despre tendinţa Romîniei de a continua sta­rea de neutralitate. Este drept că pentru a da o dovadă de sinceritatea sentimentelor sale d. Brätianu a dis­­cutat pe larg chest­a declaraţiilor contelui Karol­y şi că un reflex al acestei discuţiuni îl prezintă şi arti­colul de aseară din U Indromdance purtând acest titlu. Toate aceste sunt exacte. Ele nu împiedică însă pe zişti diplomaţi de a avea convinge­rea că Bratianu este angajat cu qua­­drupla şi că primul ministru va face totul spre se ţine de angaja­­metnele luate. * De sigur că în determinarea a­­titudinei Romîniei mai este ţi un alt factor decizi­v. Deşi ţi în această privinţă pă­­rererile sunt împărţite, deţi este adevărat că guvernamentalii sunt siguri că regele va merge; deţi d. Take Ionescu, după ultima audienţă, a scris d-lui Filipescu la Călimăneşti că Bratianu con­stituie o piedică, nu regele; cu toate aceste, oamenii în măsură de a judeca după date precise găsesc că problema nu e atît de simplă şi că multe din calculele ce se fac pot să iasă pe dos. * Cert este că regele, ca bun român, va face desigur şi înainte de toate o politică pur romînească. Vechim­­­ea sa, însă, nu se poate să nu fie influenţată de credinţele şî susţinerile partidelor politice istorice. Astă­zi, mai mult de­cît ori­cînd, aceste partide sunt esenţialmente di­vizate. Pe cînd odinioară pînă şi par­tidul d-lui Marghiloman plutea în­­tr’o incertitudine care putea constitui un avantajiu pentru partizanii qua­druplet, astăzi­­Acest partid a accep­tat o atitudine frencă, pentru o po­litică alăturea de puterile centrale. De aci nu rezultă numai faptul că decizia coroanei nu va izvorî din unanimitatea voinţelor, dar re­­rezultă că astă­zi nu mai există deosebiri fundamentale între d. P. P. Carp şi partidul conserva­tor de sub ţefia d-lui Marghilo­man. Oare P. P. Carp, vorbind în numele unui partid, va putea fi nesocotit ? Cînd în locul solita­rului va fi un conducător de par­tid, situaţia va avea ea oare în­făţişarea de astfă­zi ? Şi drept încheiere două dialoguri cu d. Filipescu, cu privire la mobilizare. Primul. La Jokey-club. După ultima întrunire federalistă, un amic­­ întreabă: —­­Şi acum ce ai să faci, coane Ni­­cule ? — „Mă duc să fac cură la Cdllmă­neşti, pentru ca viligiatura de după cură s’o fac la Sibiu, răspunse d. Fili­pescu. . r\V , — „CU gtndeşti să răcnii la Cdlimă­­neşti, intervine d. Poklewsky-Rozid. — ,Pimi la mobilizare. — „Cum . O să stai toată iarna la Cdlimăneşti ? la ultima replied a d-lui Pokliwsky, o c ’ Al doilea dialog. Un amic l’a văzut Miercuri, di Sf. Ute, la Cou­mănești. — „Am să fiu Luni la București, ” spune d. Filipescu. — „Cum Luni / Ai spus doar [că nu te vei duce la București de cit ctnd o fi mobilizarea / — „M'am răsgtndit cu răspunsul d lui Filipescu. Prefer să mă prindă mobili­zarea acolo." col. : In lagărul conservator.— HOTA ZILE» Tranşeele lui Rang. Reporterul nostru a descris amănunţit operaţia executată în casa şi in curtea unui năpăstuit. Bănuindu-l c’a ascuns ba­nii d-rului N. Racovitză, a pus de s’au sapat tranşee in curte, după ce i-a fără­­miţit mobilele din casă. Tranşeele sunt una din slăbiciunile lui Rang. Se ştie că in 1913 a făcut mobili­­zarea ca şef-bucatar. Acum, drept ispăşi­re şi pentru împăcarea conştiinţei, a lu­crat la... tranşee, în calitate de sedentar. Patriot înainte de toate, Rang vrea să fie cu conştiinţa împăcată ! Crestiwri sociale Inoculări la reşedinţă Persoanele care călătoresc în tren sunt martore ale unor scene penibile, in genere-călătorie în tren—indiferent in care clasă a—devenit foarte anevoioa­să, mai cu seamă noaptea. Zgomotul şi dezordinea sunt Infernale. Adeseori toate culoarele vagoanelor, fără a excepta a­­cela de clasa dntăia, sunt invadate de soldaţi. Bieţii oameni sunt Intr’o perma­nentă călătoria. Afară de concentrările oarecum nor­male, legate de împrejurările prin care trece ţara, se vorbeşte de diva timp, co­­mentlndu se in chip timid în unele ziare, de chemări de altă natură şi anume a­­cele făcute pentru inoculări. Ordine de concentrare sosesc oameni­lor ca şi cum ar fi vorba esclusiv de îndeplinirea datoriei militare. Acum in urmă, pentru multe atari ordina, totul se reducea la o chemare in vederea inocu­lării la reşedinţă. Inoculările, precum se ştie, se practică în contra petrei tifoide, holerei şi vărsa­tului. Operaţiunile se execută cam la fie­care şase luni aşa că de la 1913 încoa­ce foarte mulţi concentraţi şi concentra­­bili s’au supus de repetate ori şi acestor mici torturi, foarte folositoare după cre­dinţă specialiştilor şi după experienţele făcute în aceşti din urmă ani de răz­boi­. Dar o nedumerire în toate aceste. De ce urm­ează să se practice aceste inoculări la reşedinţele regimentelor res­pective, iar nu, ca în anii trecuţi, in ju­deţele de unde sunt chemaţi concentraţii, prin organele sanitare respective? A chema pe bieţii concentraţi, în a­­fara de concentrări, numai pentru inocu­lări, însamnă a-i supune la deplasări costisitoare prin pierderea atîtor zile de călătorie, de aşteptare şi de incapacitate de lucru.­­ Acum cînd oamenii se supun mai cu voie bună la inoculări, ar fi tocmai po­trivit ca ele să se execute în comunele lor de domiciliu, cruţindu-se militarii de lungi deplasări legate de zdruncin şi df I indispoziţii, cami mai curind dăunează ma­­­ relui stop pe care-l urmăreşte toată lu-Imea de o potrivă, unită în dragostea de de ţară. Să se glndiască puţin cei de sus şi la­r cei de jos... Agenţia Reuter : Sir Roger Casement a murit de bună voie, împuşcat şi spân­­zurat. Irlanda, mai liniştită ca Var­şovia ... • * , i­­ Consiliul de miniştri rus a proclamat autonomia Poloniei. Pe semne s’au convins dau pierdut-o definitiv şi fac intrigă boşilor. * La Iaşi sunt libere 17 ore de mate­matici. ...Ce n’ar da elevii să rămină cu to­tul libere acele orei­­ li no­ftfg • ■ * Trenurile Carmen Sylva aduclnd ma­terial pentru tmimvaiu, se va începe prelungirea tramvaiului iașan plnă la ospiciul Socola. Supraveghlarea o va avei d. controlor Mihail. Administraţia comunală cam abuzea­ză de f­uncţionării puşi la gherete şi a­­provizionări. Aceştia trebuie să distri­buie, ziua mare la cetăţeni iar noaptea să... vindd la negustori pe ascuns. E prea greu l i filo­liov­an s­­i Cora’c IbibIlesu . D. O. Mârzescu a cetit cu surprin­dere telegrama cd d. C. Stere a fost primit in audienţă la Palat. Şi-a zis discret: „il y a des • morts qwil faut tuer... •* Auzind că a murit mama păritului Eichenkitz, procurorul Rang a acuzat o de simulare şi a cerut autopsia. Medi­cul legist dr. Bogdan o va declara „mai mult ori mai puţin moartă". * ^Curierul Slânicului» a ajuns la No. 7. De acum înainte o să iasă mai des. ---------- -------*--­ OAJMENI Şl LIUCRURI Rasboiul nefast „...V* birui aceia, care va avea nervii mai tari/ Indivizi şi popoare,—11 se aplică de o potrivă această doctrină. Astăzi nervii popoarelor, nervii oamenilor, sunt in luptă şi in rivalitate. Dar toata omenirea este nervoasă, in­­cepind cu neutrii. Tema influenţei răs­­boiului asupra stării nervoase obşeşti o studiază in ultimul număr al excelentei publicaţiuni iaşane „Vasile Adamachi“, profesorul Parhon. Citeva din constatările specialistului profesor: „ ..Războiul are un răsunet nu numai asupra stării sufleteşti a celor ce parti­cipă la el in mod direct, ci şi asupra ce­lor ce nu iau o parte activă. Femeile, bătrinii rămaşi acasă cu grija continuă şi cu nesiguranţa de soarta ce­lor plecaţi, cu privaţiunile de tot felul, vor suferi de asemeni înrîurirea nefastă a răsboiului. Oamenii de afaceri, financiarii ale că­ror beneficii sunt lovite, vor fi la rîndul lor impresionaţi in nod nefavorabil. Am avut ocaziunea să observ două cazuri ti­pice de melancolie dintre care anul se găseşte încă in ospiciul Socol, deslănţu­­ite cu ocaziunea răsboiului. Intr’unul—la bolnavul din Ospiciu—boala a început cu ocaziunea răsboiului româno-bulgar. Bol­navul şi fraţii săi mici avea anumite sume de bani date cu dobindă la­­diferiţi lo­cuitori din comuna lor. Izbucnirea răz­boiului şi ameninţarea, crizei financiare a deşteptat in bolnavul acesta teama pier­­derei averei şi a familiei sale. Ca cel mai mare dintre fraţi, avea mai mult răspunderea situaţiei, impresiunea cauzată de această stare a fost aşa de mare, încât s’a desvoltat în acest caz o m­elancolie tipică, cu idei delirante de fe­lul celor mai sus menţionate. In celalt caz o melancolie mai puţin gravă apăru la începutul răsboiului european, sub in­fluenţa răsunetului ce a avut şi la np în ţară asupra pieţei comerciale şi finani­­iare. Precum se vede influenţa răsboiului asupra sistemului nervos se întinde chiar în ţările neutre. De curind am observat un coleg, de­prins cu activitatea intelectuală, care a trecut printr’o stare neurastenică din cau­za imposibilităţii de a se ocupa în mod normal, fiind ţinut concentrat şi de fapt in inacţiune aproape* complectă într’o comună rurală îndepărtată. Mai a nevoie să amintesc influenţa deprimantă, starea de apăsare morală ce o exercită spectacolul distrugerei sau stagnării civilizaţiei asupra tuturor celor deprinşi să spere într’un­­viitor mai bun al omenirei şi să lucreze pentru el ? Dar influenţa nefastă a războaielor se repercuta încă şi mai departe şi anume in trecut şi în viitor...“ Nu e greu de prevăzut că starea ner­voasă a Europei - poate a lumei întregi — va fi schimbată in râu, pentru multă vreme, pe urma nefastului răsboi care a costat milioane de vieţi omeneşti. A r .. i ■ finit unei* Indicii că aşa zi­sul c o n g r • s al studenţilor va servi, sub o nouă formă, la o agi­taţie care părea a nu mai putea reuşi, dacă ar 1i fost înfăptuită sub oblăduirea «Acţiunei Naţio­nale» sau a «Federaţie Unio­niste», fie pare că guvernul ar fi în posesia unor dovezi, care Par fi silit la măsuri din cele mai seri­oase. In ori­ce caz guvernamentalii afirmă că nu se vor lăsa sur­prinși. Vom vedea, după cele ce se vor petrece la zilele de fiîmbătă și Duminică. S3 IN CHESTIA CONTRABANDE­LOR.—In legătură cu articolul nostru de ieri prin care ceream publicarea ra­portului comisionei de anchetă, in ches­tia contrabadelor din judeţul Suceava, ziarul „Adevărul“ apărut aseară in ca­pitală publică următoarele: „ Mtine expiră concediul d-lui V. I. Morţun, ministru de interne. D. Crăsnaru va pleca imediat in Mol­dova pentru a continua ancheta In a­­facerea contrabandelor. De sigur că raportul d-lui Morfun pentru destituirea prefectului, pe care-l va ancheta acum comisia, va fi o o­­glindă şi mai fidelă a halului in care se află administraţia acestei ţări după o aşa vertiginoasă desvoltare a statului român. De altfel d. Al. Constantinescu mi­nistru ad-interim la interne, a ţinut să dea oare­care satisfacţiune d-lui V. G. Morţun şi a accentuat, sub­­o altă for­mă, că afară de prefecţi sunt Intra­­devăr amestecaţi In contrabanda dela Suceava oameni­i sas puşi­ Acum toată discuţia se Invirteşte In juruil acelor persoane cu... % „situa­ţunt socială“ cum Iti zice d. Al. Constantinescu şi care sunt implicate In contrabande. Cine sunt ? — Iută preocuparea­­poli­­ticianilor. Iar din sferele oficiale se şopteşte: sunt şefi organizaţiilor opoziţiei din Suceava, sunt vre-o doi generali in re­zervă, sunt... foşti prefecţi, etc. Dar opoziţia, cei autorizaţi de la cen­tru, au declarat in plin parlament că ori­cine ar fi implicat un contrabande trebuie si-şi primească pedeapsa. Prin urmare să se dea pe faţă totul A SI Cetim in „Steagul“ : Amiralul Wissolkine, însoţit de mai mulţi ofiţeri ruşi, a vizitat oraşul Ga­laţi fâcind numeroase vizite. După cum­ se ştie amiralul este­­ co­mandantul forţelor ruse din Reni, unde îşi are reşedinţa şi tot el este organi­zatorul transporturilor ruse pe Dunăre. In Galaţi, circulă zvonul că amiralul împreună cu ofiţerii săi, a vizitat târ­­guşorul Oancea şi­ satele vecine, din ju­deţul Covurlui, situate in faţa Renilor de pe malul rusesc şi nu se poate con­testa gravitatea acestui fapt. De altfel, insă­ şi desele vizite ale a­miralului rus in Galaţi ca şi prieteniile, ce întreţine şi cultivă acolo, sunt foarte bătătoare la ochi şi guvernul ar trebui să dea­ mai multă atnţie dragostei ce ne arată aceşti musafiri nepoftiţi. SB Diferitele comisii care se ocupă cu recenzămîntul şcolar, au cerut revizoratului şcolar, ca să intervie pe lingă cei În drept, ca şi sergenţii­ de stradă să dea concurs la facerea recenzămintului. [ ] O telegramă din Basel datată din 29 iulie anunţă că o comisiune mili­tară romînească compusă din patru o­­fiţeri sub comanda anul colonel, a tre­cut din Franţa in Italia şi a continuat drumul spre frontul italian. Ar fi interesant de știut, in caz cind faptul e adevărat, ce misiune ar putea să aibă această comisiune in momentele actuale, sau dacă ea face numai o sim­plă călătorie de vizită pe frontul italian. SS Dl. avocat V. G. Cristofor da re­tras din gruparea conservator-democrată locală. SS învăţămintele expertizelor tele­gra­fice , D. Inginer Alevra, a cerut pentru confirmarea contractului de arendă a moşiei Flăminda, prinţului Sturdza, ca scrisoarea de confirmare să i-o scrie pe toate pagenile, şi s’o semneze, chiar in prezenţa sa. r,, M D. C. Stere care a fost primit joi in audienţă s’a reîntors in aceiaşi zi la Gălimăneşti unde urmează o cară de ape. .iuluisris­m La sftrtitul lunel August va avea loc o nouă mişcare in magistratură. SS D. Procopiu, directorul Independen­ţei, în imediatul anturagiu al d-lui Ionel Bratianu, confirma acum vr’o .trei săptă­­mini spusa d-lui N. Filipescu ,că Romî­­nia va intra în acţiune la începutul lui August. Astă­zi acelaşi Procopiu vesteşte prin ziarul său că pleacă în concediu pe timp de o lună. , , Cu războiul cum rămine, d-le Pr­ocopiu ? ■ In ziua de 23 iulie orele 10 a. m. va avea loc la Liceul Militar licitaţie de aprovizionare pentru echipament. IS­Pa ziua de eri a fost o mare lipsă de pline în oraş. Credem că nici In Tg. Frumos n’a putut fi mai rău. 15 Oraşul Iaşi nu figurează între ora­şele unde ministerul are intenţia de a În­fiinţa divizionare cu plată din cauza lipsei complecte de localuri atît la şcoalele se­cundare de băeţi cit şi la externat. In schimb la Iaşi seminarul pedagogic are două clase divizionare permanente. SS O curioasă privelişte pentru trecă­tori o prezintă casa Eichenkatz. Nici o hoardă de cazaci nu putea trece şi să iese urme mai precise de trecerea lor de cit acele lăsate de cercetările făcute sub conducerea d-lui procuror Rang. Cit pentru curte ea prezintă aspectul unui d­rap da războiu, cu nenumărate tranşee. SS Pesimizm d­in „Moldova“ de as­tăzi găsim următoarele : Nu ştim nimic precis şi totuşi avem impresiunea că ne ameninţă o mare ne­norocire.­­ S’a vorbit de multe­­ori de mobilizare şi s’au fixat de multe ori date de trece­rea oştilor romi,nu peste Carpaţi­ Nu am avut însă nici odată impresiu­nea că această nebunie se va Înfăptui. Am nădăjduit deapururea, nu cuminţe­nia naturală a românului, care l’a călău­zit prin secole intre nenumăratele­ pri­­mejedii, semănate de o mină răuvoitoare în drumul său istoric. Romînia nu va fi tîrîtă in văitoare in tovărăşia celor meniţi să se Înece, ci în tovărăşia acelor ce vor triumfa. Am nădăjduit, am crezut,, am iz­­blndit. Azi se vorbeşte de pace, azi se spune că intervenţiunea Romîniei este fapt în­depărtat, în timp ce o atmosferă greoaie apasă sufletele, dînd impresiunea că tră­­eşte intr’o atmosferă de minciună şi ipo­crizie,­­ pregătitoare şi prevestitoare de mari dezastre. Avem impresiunea că trăim de­asupra unui vulcan. In aerul liniştit, trec fulgerări ce nu-s al­bine. . . Se proectează ceva, mai mult sau mai exact, se completează ceva. O no­uă lovitură menită să ne surprin­dă şi să ne aservească voinţa. Dar acei ce în întuneric lucrează la si­­luirea ţârei, să plece­ urechea la pămînt şi din vălmăşagul de zgomote ce vor auzi, să desprindă, să desluşească cintul zilei de miine, care se anunţă în arpete, prevestitoare de răsplată. Să asculte deci şi să ia aminte,­­ D. G. Vesbianu, Institutor in Iaşi, prepară elevi pentru concursul de ad­mitere in şcoalele secundare şi interna­tele statului. Cursurile de preparaţie încep la I August. A se adresa str. Sărărie 143. - » y—«T- ț— -i • ANUNŢURI ABONAMENTE Un an ... 20 tel 6 luni ... 10 tel Adm­inistrația­­ Tipografia Bl.m­t &Mmu XOi-HNo. :-«817 -DUMINIC^*/ IULIE Sui) direcţiunea unui Comitet GoMnep, S&sâ— Xersion Ho. SG

Next