Opinia, iulie 1916 (Anul 13, nr. 2800-2823)
1916-07-24 / nr. 2817
SCRISORI din BUCUREȘTI — Jocul diplomatic.—Ce crede d. Bratianu.— In sterile diplomatice.—Ce se știe precis. Cu privire la Sardeni la sftrşitul celei de a doua săptămlni de ctnd jocul diplomatic, cu privire la clarificarea atitudinei Rominki, a atins punctul culminant. Se pot solda aceste două săptămlni cu vre-un rezultat oare-care ? Palpabil, de sigur că nu—dar nici nul el nu pare a fi. Se prea poate ca d. Bratianu să creadă că a reuşit din nou să păcălească cele două grupuri In luptă ; se prea poate ca unii să creadă că ambele pargafe diplomaiice au râmas mulţumite de cele obţinute. Se prea poate. Adevărul ie insă că această credinţă nu corespunde realităţii şi că şi unii şi alţii din diplomaţi sunt nemulţumiţi de jocul premierului. QuadmpUşte nu sunt de loc mulţumiţi. Miniştrii qvadruplişti ca şi corifeii federalişti spun tuturor că nu se poate şti nimica In privinţa atitudinei Rominiei şl că In orice caz nu poate fi vorba de o iminentă intrare in acţiune. Diplomaţii puterilor centrale, deşi au obţinut un rezultat precis—manevrele mari proiectate nu vor mai avea ioc— continuă cu mfienţa lor în d. Br&tmmn. Această mefienţă le-a fost din nou sporită prin ultimele măsuri, de ordine diferite luate de guvern, şi care măsuri ▼or 11 din nou motivul demersurilor care vor avea loc la începutul săptimniei ce vine. Este drept că în cursul ultimelor numeroaselor şi lungilor întrevederi pe care d. Bratianu le-a avut cu d-nii Busche şi Czernin, primul ministru a căutat să convingă despre tendinţa Romîniei de a continua starea de neutralitate. Este drept că pentru a da o dovadă de sinceritatea sentimentelor sale d. Brätianu a discutat pe larg chesta declaraţiilor contelui Karoly şi că un reflex al acestei discuţiuni îl prezintă şi articolul de aseară din U Indromdance purtând acest titlu. Toate aceste sunt exacte. Ele nu împiedică însă pe zişti diplomaţi de a avea convingerea că Bratianu este angajat cu quadrupla şi că primul ministru va face totul spre se ţine de angajametnele luate. * De sigur că în determinarea atitudinei Romîniei mai este ţi un alt factor deciziv. Deşi ţi în această privinţă părererile sunt împărţite, deţi este adevărat că guvernamentalii sunt siguri că regele va merge; deţi d. Take Ionescu, după ultima audienţă, a scris d-lui Filipescu la Călimăneşti că Bratianu constituie o piedică, nu regele; cu toate aceste, oamenii în măsură de a judeca după date precise găsesc că problema nu e atît de simplă şi că multe din calculele ce se fac pot să iasă pe dos. * Cert este că regele, ca bun român, va face desigur şi înainte de toate o politică pur romînească. Vechimea sa, însă, nu se poate să nu fie influenţată de credinţele şî susţinerile partidelor politice istorice. Astăzi, mai mult decît oricînd, aceste partide sunt esenţialmente divizate. Pe cînd odinioară pînă şi partidul d-lui Marghiloman plutea într’o incertitudine care putea constitui un avantajiu pentru partizanii quadruplet, astăziAcest partid a acceptat o atitudine frencă, pentru o politică alăturea de puterile centrale. De aci nu rezultă numai faptul că decizia coroanei nu va izvorî din unanimitatea voinţelor, dar rerezultă că astăzi nu mai există deosebiri fundamentale între d. P. P. Carp şi partidul conservator de sub ţefia d-lui Marghiloman. Oare P. P. Carp, vorbind în numele unui partid, va putea fi nesocotit ? Cînd în locul solitarului va fi un conducător de partid, situaţia va avea ea oare înfăţişarea de astfăzi ? Şi drept încheiere două dialoguri cu d. Filipescu, cu privire la mobilizare. Primul. La Jokey-club. După ultima întrunire federalistă, un amic întreabă: —Şi acum ce ai să faci, coane Nicule ? — „Mă duc să fac cură la Cdllmăneşti, pentru ca viligiatura de după cură s’o fac la Sibiu, răspunse d. Filipescu. . r\V , — „CU gtndeşti să răcnii la Cdlimăneşti, intervine d. Poklewsky-Rozid. — ,Pimi la mobilizare. — „Cum . O să stai toată iarna la Cdlimăneşti ? la ultima replied a d-lui Pokliwsky, o c ’ Al doilea dialog. Un amic l’a văzut Miercuri, di Sf. Ute, la Coumănești. — „Am să fiu Luni la București, ” spune d. Filipescu. — „Cum Luni / Ai spus doar [că nu te vei duce la București de cit ctnd o fi mobilizarea / — „M'am răsgtndit cu răspunsul d lui Filipescu. Prefer să mă prindă mobilizarea acolo." col. : In lagărul conservator.— HOTA ZILE» Tranşeele lui Rang. Reporterul nostru a descris amănunţit operaţia executată în casa şi in curtea unui năpăstuit. Bănuindu-l c’a ascuns banii d-rului N. Racovitză, a pus de s’au sapat tranşee in curte, după ce i-a fărămiţit mobilele din casă. Tranşeele sunt una din slăbiciunile lui Rang. Se ştie că in 1913 a făcut mobilizarea ca şef-bucatar. Acum, drept ispăşire şi pentru împăcarea conştiinţei, a lucrat la... tranşee, în calitate de sedentar. Patriot înainte de toate, Rang vrea să fie cu conştiinţa împăcată ! Crestiwri sociale Inoculări la reşedinţă Persoanele care călătoresc în tren sunt martore ale unor scene penibile, in genere-călătorie în tren—indiferent in care clasă a—devenit foarte anevoioasă, mai cu seamă noaptea. Zgomotul şi dezordinea sunt Infernale. Adeseori toate culoarele vagoanelor, fără a excepta acela de clasa dntăia, sunt invadate de soldaţi. Bieţii oameni sunt Intr’o permanentă călătoria. Afară de concentrările oarecum normale, legate de împrejurările prin care trece ţara, se vorbeşte de diva timp, comentlndu se in chip timid în unele ziare, de chemări de altă natură şi anume acele făcute pentru inoculări. Ordine de concentrare sosesc oamenilor ca şi cum ar fi vorba esclusiv de îndeplinirea datoriei militare. Acum in urmă, pentru multe atari ordina, totul se reducea la o chemare in vederea inoculării la reşedinţă. Inoculările, precum se ştie, se practică în contra petrei tifoide, holerei şi vărsatului. Operaţiunile se execută cam la fiecare şase luni aşa că de la 1913 încoace foarte mulţi concentraţi şi concentrabili s’au supus de repetate ori şi acestor mici torturi, foarte folositoare după credinţă specialiştilor şi după experienţele făcute în aceşti din urmă ani de război. Dar o nedumerire în toate aceste. De ce urmează să se practice aceste inoculări la reşedinţele regimentelor respective, iar nu, ca în anii trecuţi, in judeţele de unde sunt chemaţi concentraţii, prin organele sanitare respective? A chema pe bieţii concentraţi, în afara de concentrări, numai pentru inoculări, însamnă a-i supune la deplasări costisitoare prin pierderea atîtor zile de călătorie, de aşteptare şi de incapacitate de lucru. Acum cînd oamenii se supun mai cu voie bună la inoculări, ar fi tocmai potrivit ca ele să se execute în comunele lor de domiciliu, cruţindu-se militarii de lungi deplasări legate de zdruncin şi df I indispoziţii, cami mai curind dăunează ma relui stop pe care-l urmăreşte toată lu-Imea de o potrivă, unită în dragostea de de ţară. Să se glndiască puţin cei de sus şi lar cei de jos... Agenţia Reuter : Sir Roger Casement a murit de bună voie, împuşcat şi spânzurat. Irlanda, mai liniştită ca Varşovia ... • * , i Consiliul de miniştri rus a proclamat autonomia Poloniei. Pe semne s’au convins dau pierdut-o definitiv şi fac intrigă boşilor. * La Iaşi sunt libere 17 ore de matematici. ...Ce n’ar da elevii să rămină cu totul libere acele orei li noftfg • ■ * Trenurile Carmen Sylva aduclnd material pentru tmimvaiu, se va începe prelungirea tramvaiului iașan plnă la ospiciul Socola. Supraveghlarea o va avei d. controlor Mihail. Administraţia comunală cam abuzează de funcţionării puşi la gherete şi aprovizionări. Aceştia trebuie să distribuie, ziua mare la cetăţeni iar noaptea să... vindd la negustori pe ascuns. E prea greu l i filoliovan si Cora’c IbibIlesu . D. O. Mârzescu a cetit cu surprindere telegrama cd d. C. Stere a fost primit in audienţă la Palat. Şi-a zis discret: „il y a des • morts qwil faut tuer... •* Auzind că a murit mama păritului Eichenkitz, procurorul Rang a acuzat o de simulare şi a cerut autopsia. Medicul legist dr. Bogdan o va declara „mai mult ori mai puţin moartă". * ^Curierul Slânicului» a ajuns la No. 7. De acum înainte o să iasă mai des. ---------- -------*-- OAJMENI Şl LIUCRURI Rasboiul nefast „...V* birui aceia, care va avea nervii mai tari/ Indivizi şi popoare,—11 se aplică de o potrivă această doctrină. Astăzi nervii popoarelor, nervii oamenilor, sunt in luptă şi in rivalitate. Dar toata omenirea este nervoasă, incepind cu neutrii. Tema influenţei răsboiului asupra stării nervoase obşeşti o studiază in ultimul număr al excelentei publicaţiuni iaşane „Vasile Adamachi“, profesorul Parhon. Citeva din constatările specialistului profesor: „ ..Războiul are un răsunet nu numai asupra stării sufleteşti a celor ce participă la el in mod direct, ci şi asupra celor ce nu iau o parte activă. Femeile, bătrinii rămaşi acasă cu grija continuă şi cu nesiguranţa de soarta celor plecaţi, cu privaţiunile de tot felul, vor suferi de asemeni înrîurirea nefastă a răsboiului. Oamenii de afaceri, financiarii ale căror beneficii sunt lovite, vor fi la rîndul lor impresionaţi in nod nefavorabil. Am avut ocaziunea să observ două cazuri tipice de melancolie dintre care anul se găseşte încă in ospiciul Socol, deslănţuite cu ocaziunea răsboiului. Intr’unul—la bolnavul din Ospiciu—boala a început cu ocaziunea răsboiului româno-bulgar. Bolnavul şi fraţii săi mici avea anumite sume de bani date cu dobindă ladiferiţi locuitori din comuna lor. Izbucnirea războiului şi ameninţarea, crizei financiare a deşteptat in bolnavul acesta teama pierderei averei şi a familiei sale. Ca cel mai mare dintre fraţi, avea mai mult răspunderea situaţiei, impresiunea cauzată de această stare a fost aşa de mare, încât s’a desvoltat în acest caz o melancolie tipică, cu idei delirante de felul celor mai sus menţionate. In celalt caz o melancolie mai puţin gravă apăru la începutul răsboiului european, sub influenţa răsunetului ce a avut şi la np în ţară asupra pieţei comerciale şi finaniiare. Precum se vede influenţa răsboiului asupra sistemului nervos se întinde chiar în ţările neutre. De curind am observat un coleg, deprins cu activitatea intelectuală, care a trecut printr’o stare neurastenică din cauza imposibilităţii de a se ocupa în mod normal, fiind ţinut concentrat şi de fapt in inacţiune aproape* complectă într’o comună rurală îndepărtată. Mai a nevoie să amintesc influenţa deprimantă, starea de apăsare morală ce o exercită spectacolul distrugerei sau stagnării civilizaţiei asupra tuturor celor deprinşi să spere într’unviitor mai bun al omenirei şi să lucreze pentru el ? Dar influenţa nefastă a războaielor se repercuta încă şi mai departe şi anume in trecut şi în viitor...“ Nu e greu de prevăzut că starea nervoasă a Europei - poate a lumei întregi — va fi schimbată in râu, pentru multă vreme, pe urma nefastului răsboi care a costat milioane de vieţi omeneşti. A r .. i ■ finit unei* Indicii că aşa zisul c o n g r • s al studenţilor va servi, sub o nouă formă, la o agitaţie care părea a nu mai putea reuşi, dacă ar 1i fost înfăptuită sub oblăduirea «Acţiunei Naţionale» sau a «Federaţie Unioniste», fie pare că guvernul ar fi în posesia unor dovezi, care Par fi silit la măsuri din cele mai serioase. In orice caz guvernamentalii afirmă că nu se vor lăsa surprinși. Vom vedea, după cele ce se vor petrece la zilele de fiîmbătă și Duminică. S3 IN CHESTIA CONTRABANDELOR.—In legătură cu articolul nostru de ieri prin care ceream publicarea raportului comisionei de anchetă, in chestia contrabadelor din judeţul Suceava, ziarul „Adevărul“ apărut aseară in capitală publică următoarele: „ Mtine expiră concediul d-lui V. I. Morţun, ministru de interne. D. Crăsnaru va pleca imediat in Moldova pentru a continua ancheta In afacerea contrabandelor. De sigur că raportul d-lui Morfun pentru destituirea prefectului, pe care-l va ancheta acum comisia, va fi o oglindă şi mai fidelă a halului in care se află administraţia acestei ţări după o aşa vertiginoasă desvoltare a statului român. De altfel d. Al. Constantinescu ministru ad-interim la interne, a ţinut să dea oarecare satisfacţiune d-lui V. G. Morţun şi a accentuat, subo altă formă, că afară de prefecţi sunt Intradevăr amestecaţi In contrabanda dela Suceava oamenii sas puşi Acum toată discuţia se Invirteşte In juruil acelor persoane cu... % „situaţunt socială“ cum Iti zice d. Al. Constantinescu şi care sunt implicate In contrabande. Cine sunt ? — Iută preocupareapoliticianilor. Iar din sferele oficiale se şopteşte: sunt şefi organizaţiilor opoziţiei din Suceava, sunt vre-o doi generali in rezervă, sunt... foşti prefecţi, etc. Dar opoziţia, cei autorizaţi de la centru, au declarat in plin parlament că oricine ar fi implicat un contrabande trebuie si-şi primească pedeapsa. Prin urmare să se dea pe faţă totul A SI Cetim in „Steagul“ : Amiralul Wissolkine, însoţit de mai mulţi ofiţeri ruşi, a vizitat oraşul Galaţi fâcind numeroase vizite. După cum se ştie amiralul este comandantul forţelor ruse din Reni, unde îşi are reşedinţa şi tot el este organizatorul transporturilor ruse pe Dunăre. In Galaţi, circulă zvonul că amiralul împreună cu ofiţerii săi, a vizitat târguşorul Oancea şi satele vecine, din judeţul Covurlui, situate in faţa Renilor de pe malul rusesc şi nu se poate contesta gravitatea acestui fapt. De altfel, insă şi desele vizite ale amiralului rus in Galaţi ca şi prieteniile, ce întreţine şi cultivă acolo, sunt foarte bătătoare la ochi şi guvernul ar trebui să dea mai multă atnţie dragostei ce ne arată aceşti musafiri nepoftiţi. SB Diferitele comisii care se ocupă cu recenzămîntul şcolar, au cerut revizoratului şcolar, ca să intervie pe lingă cei În drept, ca şi sergenţii de stradă să dea concurs la facerea recenzămintului. [ ] O telegramă din Basel datată din 29 iulie anunţă că o comisiune militară romînească compusă din patru ofiţeri sub comanda anul colonel, a trecut din Franţa in Italia şi a continuat drumul spre frontul italian. Ar fi interesant de știut, in caz cind faptul e adevărat, ce misiune ar putea să aibă această comisiune in momentele actuale, sau dacă ea face numai o simplă călătorie de vizită pe frontul italian. SS Dl. avocat V. G. Cristofor da retras din gruparea conservator-democrată locală. SS învăţămintele expertizelor telegrafice , D. Inginer Alevra, a cerut pentru confirmarea contractului de arendă a moşiei Flăminda, prinţului Sturdza, ca scrisoarea de confirmare să i-o scrie pe toate pagenile, şi s’o semneze, chiar in prezenţa sa. r,, M D. C. Stere care a fost primit joi in audienţă s’a reîntors in aceiaşi zi la Gălimăneşti unde urmează o cară de ape. .iuluisrism La sftrtitul lunel August va avea loc o nouă mişcare in magistratură. SS D. Procopiu, directorul Independenţei, în imediatul anturagiu al d-lui Ionel Bratianu, confirma acum vr’o .trei săptămini spusa d-lui N. Filipescu ,că Romînia va intra în acţiune la începutul lui August. Astăzi acelaşi Procopiu vesteşte prin ziarul său că pleacă în concediu pe timp de o lună. , , Cu războiul cum rămine, d-le Procopiu ? ■ In ziua de 23 iulie orele 10 a. m. va avea loc la Liceul Militar licitaţie de aprovizionare pentru echipament. ISPa ziua de eri a fost o mare lipsă de pline în oraş. Credem că nici In Tg. Frumos n’a putut fi mai rău. 15 Oraşul Iaşi nu figurează între oraşele unde ministerul are intenţia de a Înfiinţa divizionare cu plată din cauza lipsei complecte de localuri atît la şcoalele secundare de băeţi cit şi la externat. In schimb la Iaşi seminarul pedagogic are două clase divizionare permanente. SS O curioasă privelişte pentru trecători o prezintă casa Eichenkatz. Nici o hoardă de cazaci nu putea trece şi să iese urme mai precise de trecerea lor de cit acele lăsate de cercetările făcute sub conducerea d-lui procuror Rang. Cit pentru curte ea prezintă aspectul unui drap da războiu, cu nenumărate tranşee. SS Pesimizm din „Moldova“ de astăzi găsim următoarele : Nu ştim nimic precis şi totuşi avem impresiunea că ne ameninţă o mare nenorocire. S’a vorbit de multeori de mobilizare şi s’au fixat de multe ori date de trecerea oştilor romi,nu peste Carpaţi Nu am avut însă nici odată impresiunea că această nebunie se va Înfăptui. Am nădăjduit deapururea, nu cuminţenia naturală a românului, care l’a călăuzit prin secole intre nenumăratele primejedii, semănate de o mină răuvoitoare în drumul său istoric. Romînia nu va fi tîrîtă in văitoare in tovărăşia celor meniţi să se Înece, ci în tovărăşia acelor ce vor triumfa. Am nădăjduit, am crezut,, am izblndit. Azi se vorbeşte de pace, azi se spune că intervenţiunea Romîniei este fapt îndepărtat, în timp ce o atmosferă greoaie apasă sufletele, dînd impresiunea că trăeşte intr’o atmosferă de minciună şi ipocrizie, pregătitoare şi prevestitoare de mari dezastre. Avem impresiunea că trăim deasupra unui vulcan. In aerul liniştit, trec fulgerări ce nu-s albine. . . Se proectează ceva, mai mult sau mai exact, se completează ceva. O nouă lovitură menită să ne surprindă şi să ne aservească voinţa. Dar acei ce în întuneric lucrează la siluirea ţârei, să plece urechea la pămînt şi din vălmăşagul de zgomote ce vor auzi, să desprindă, să desluşească cintul zilei de miine, care se anunţă în arpete, prevestitoare de răsplată. Să asculte deci şi să ia aminte, D. G. Vesbianu, Institutor in Iaşi, prepară elevi pentru concursul de admitere in şcoalele secundare şi internatele statului. Cursurile de preparaţie încep la I August. A se adresa str. Sărărie 143. - » y—«T- ț— -i • ANUNŢURI ABONAMENTE Un an ... 20 tel 6 luni ... 10 tel Administrația Tipografia Bl.mt &Mmu XOi-HNo. :-«817 -DUMINIC^*/ IULIE Sui) direcţiunea unui Comitet GoMnep, S&sâ— Xersion Ho. SG