Opinia, august 1916 (Anul 13, nr. 2824-2849)

1916-08-05 / nr. 2827

ABONAMENTE ANUNŢURI Sub direcțiunea uniri Comitet 8‘17 -VINERI 5 AUGUST itt* Adlanbalstraţia * Tipografia B. Goldmer, lack- War Ich. 16 \ I ► f ▲ v.*T Cu privire la situaţie! — încordarea continuă.TMVoinţa regelui.—Un caz concret „Acţiunea Naţională“.—Un moment primejdios — Cu privire la situaţie, corespondentul nostru ne comunică următoarele: Incordarea continuă. Situaţia critică se menţine şi ea va duce curând la o lămurire. Aceasta este şi credinţa acelor ce In ultimul timp Vau văzut pe Suveran. Chestiunea principală, care preocupă lumea, este acea cu privire la atitudinea regelui, In cazul In care d. Brătianu l-ar prezenta, spre semnare, decretul de mobilizare. In această privinţă părerile sunt împărţite. Acei care pretind însă că, în acest caz, d. Brătianu se va trezi cu un refuz invoacă, un fapt, care este, ce i drept, foarte simptomatic. Astfel se susţine cu tărie de aceste cercuri, şi fără frică de dezminţire, că d. Brătianu a prezentat regelui acum cîteva săptămâni decretul pentru numirea d-lui general Iliescu ca şef al statului major şi că regele a refuzat scurt, milităreşte. Şi nu sunt numai centraliştii care susţin acest lucru ci şi intimi al d-lui X. Filipescu confirmă faptul, povestind că şeful federaliştilor îşi face din aceasta o laudă, Intr’adevăr d. X. Filipescu* pretinde a fi obţinut d-sa acest lucru de la rege, căruia l-ar fi recomandat pentru acest înalt post fie pe general Avereseu, fie pe general Cristescu, dar sub nici un chip pe general Iliescu. Regele i-ar fi promis . Dar mai presus de explicaţii e interesant faptul că regele a refuzat un decret, care ar fi însemnat inceputul actelor de ostilitate înpotriva puterilor cen trale.„ In şedinţa ultimă a comitetului „Acţiunei Naţionale“ s-au făcut comunicări din care ar rezulta unor dificultăţi diplomatice, datorite „exorbitantelor cereri“ ale d-lui Ionel Brătianu. Dacă pînă Vineri 5 August lucrurile nu se vor lămuri, este vorba ca „Acţiunea naţională“ să adreseze un manifest cătră ţara în care să arate ce sunt dispuse să facă puterile quadruplet pentru noi şi cum totul este zădărnicit de d. Brătianu. Bineînţeles că va începe o nouă campanie în contra guvernului. Semnalul îl dă d. Const. Miile, în al său articol de fond de astăzi din „Adevărul1“• * Este cel puţin bizar faptul că circulă cu atîta perzistenţă zvonul, că cel mult peste zece zile ruşii vor pătrunde în Dobrogea. Ziarele de trage asigură că despre aşa ceva s’ar fi făcut comunicare şi în şedinţa de ieri a comitetului «Acţiunei naţionale». * Se semnalează din cercurile diplomatice faptul curios că lămurirea situaţiei politice a României poate fi grăbită şi printr’o altă influenţă din afară, decit evenimentele de pe front presupuse plnă acum. Se spune, intr adevăr,—şi înregistrăm faptul ca simplu zvon, fără insă a-l da crezare — că noua grupare a armatelor austroungaro-germane, de sub conducerea lui Hindenburg, nu va lua sfârşit, fără ca să nu se ştie definitiv ce gindeşte România. Deşi este temerar a vorbi despre ce proectează Hindenburg — care întocmai ca marele său predecesor, Moltke, este un mare taciturn — nu se poate presupune că renumitul general nu va încerca o lovitură in mare, lovitură care presupune nevoia de a şti ce se va intlmpla la aripa Iui extremă dinspre Rominia. In acest caz se poate inttmpla ca și din acest punct de vedere, lămurirea atitudinei noastre să se producă mai curind de cit am fi dorit, încă un moment primejdios dar ! MUTA ZILEI Gineri socri, talente Cîţiva tineri, vrînd să motiveze apariţia unei reviste a lor proprie—de vacanţă—arată că nu-şi pot tipări producţiunile lor în unele reviste existente care cer... plată. Va să zică, cer, în loc să dee. Da, domnilor şi doamnelor, aici am ajuns! Talentele sunt de multe ori ignorate—mai mult: supuse la impozite, la taxe, la plată. Dar nici „talentele* nu se lasă,—dau de multe ori parale, numai să vadă lumina zilei. Se vorbea, mai ori, de un negustoraș de piei, ori de așa ceva, care și-a papat toată zestrea... nevestei, numai ca s’o convingă că e tovarăşa unui „talent“. Şi cu toate aceste socrul şi soacra „talentului“ nu sunt încîntaţi. Ar fi preferat să rămînă zestrea nemîncată, iar produsele ginerelui necunoscute. Rea lume ! pentru neutralitate —Deolaratiuni Interesante — Corespondentul nostru din Capitală a avut prilejul să asculte părerile de mai jos, enunţate de o marcantă personalitate politică, şef al unei organizaţii conservator-democrate dintr’un judeţ din Moldova, om care Înseamnă mult şi în lumea noastră publicistică, in special In cea de la Iaşi. După ce a ascultat cele expuse asupra situaţiei de colaboratorul nostru, indicatul personagiu a spus: — „Nu m’am dus ieri la şedinţa comitetului „Acţiunei naţionale intru cit mi-e greu să mă duc să văd oameni care pretind războia, deşi In fondul sufletului lor nu-l doresc. Convingerea mea absolută este că ţara reală doreşte In mod sincer o neutralitate definitivă. Un guvern care ar vesti acest lucru ar fi acceptat cu entuziasm de ţară. Bineînţeles cu anumite avantagii In schimb, deşi nu pot să nu recunosc că o atare politică are Inconvenientul că, In cazul unei victorii a quadruplet, Ruşii ar putea încerca o Invazie In Moldova. Dar s’ar putea găsi mijloace pentru acest lucru, după cum şi guvernul neutralist n’ar putea avea pretenţie să se menţie, In cazul clnd, In mod Indubitabil, succesul s’ar desemna definitiv Intr’o parte sau alta. — Ai să convii că pregătirile d-lui Brătianu nu vorbesc pentru o astfel de politică. Nu e aşa ? — Convin» «Ieri îţi pot afirma, după informaţiuni precise, că nici Brătianu, nici, mai cu seamă, statul major, nu cred că acum e posibilă o acţiune. De o fi însă ca, pe baza unor noul întîmplări pe fronturi, d. Brătianu să ceară suveranului un decret de mobilizare şi de o fi ca suveranul să-l refuze, un guvern neutralist nu numai că nu va întîmpina dificultăţi, dar va fi îmbrăţişat de ţară. Războiul îi cere organisme politice, individualităţi, ţara însă nu-l cere şi nici nu-l vrea». Lucratoriifiilor ferate engleze ameninţa cu greva Karnavon. —Funcţionarii dela căile ferate engleze cer o nouă sporire de salar cu 10% deoarece războiul durează mai noult decît s’a crezut la ultima înţelegere relativ la salar. In caz contrar ei ameninţă cu greva. Ce a fost cu cele două bombe găsite la Arsenal? — Bombe pentru cetitorii gazatelor de tiragiu.♦ Dispărutul Filotil lasă, probabil un joc vacant la vre-o formațiune sedentară, tn calitate de fost federalist — In ca de războia ar fi fost plasat, desigur, la... furaj. 'ii* Cu ultimele trenuri * Carmen* au sosit şi pompe. — Sperăm că nu de acele funebre. # Federaliştii după cum s’a văzut, taie chitanţe de plată chiar şi acelor cari şi acelor cari nu vor să le achite. — Şi cu toate aceste Rusia umblă după împrumuturi tocmai In America. O mică revistişoară literară anunţă pentru numărul viitor un studiu postum de Ronett Roman asupra poetului Carl Crimmer, contemporan şi mare adversar al lui Shakespeare. Aşteptăm. ¥ O mare bătăile in fradurile personalului de la Slănic? — Se poate , nu degeaba sunt pe acolo tranşee, tunuri, soldaţi... ¥ Nu găseşti argint in piaţă,— că dai aur pe el ! De vorbe cu Revista Actualităţi ţCa bine zici!“ Cum în oraş se vorbeşte mult de revista „Că bine zici, care se va juca în curînd, m’am grăbit să iau informaţii chiar de la d. Dan Badareu,unul din autori, d. Teodoreanu fiind acum chemat să-şi facă datoria mensuală cătră ţară. II găsesc la mijlocul actorilor dumisale voios dar par’că deja puţin înfierbîntat de conştiinţa răspundere! pe care şi-o ia. — „Cred că aveţi încredere în această nouă operă a dumneavoastră*—li întrebai eu. — „Da de sigur. Sunt convins că va plăcea foarte mult publicului nostru.*— Im răspunse el—„Altfel n’aşi da’pe lucru simplu*. — „Nici nu mă îndoise. Vă cunosc râvna şi sunt convins ||că prin munca ce o depuneţi atlt dumneavoastră precum şi artiştii, veţi adăuga mult la succesul revistei* — „Unde nu-i muncă, nu se face nimica, d-le. Mai ales că revista e printre cele mai grele geniuri teatrale. O piesă se Învaţă numaidecît de către actori sau nu se învaţă nici o dată: o revistă cere mare pregătire, o atenţie Încordată, pentru a stabili o judicioasă împărţire a efectelor, a intenţiilor, un ansamblu armonios. Să nu te miri cînd ţi-oi spune că de o lună încoace mă ocup numai de asta“. — „Sunt absolut convins. Da altfel, vrrsta dumneavoastră vă îngăduie să munciţi mult, chiar constat că toţi aici sunteţi tineri, de la drăgălaşa Jana Popovici pănă la poznaşul Kalmuţki“. — „Da, d-te, este fapt intenţionat din partea mea. Actorul tînăr e mult mai vesel, mai activ, şi mult mai apt pentru revistă. Da altfel, n’am nici un începător aici: artiştii mei îi cunoaşteţi din „Alandala* şi cred că vă amintiţi de succesul pe care l’au obţinut!“. — „Sunt sigur că ne pregătiţi un eveniment artistic 1* — „Am această speranţă Am introdus de altfel o inovaţie, ca să zic aşa. Decorul special făcut pentru o lucrare de teatru este lucru costisitor, dar de multe ori indispensabil, şi am nădejdea că de se mai face o revistă în Iaşi, nu se va juca în decoraţia pe care o posedă teatrele de vară. Cum în acel moment, tinerii artiști se bagaseră cu toate puterile într’o controversă, mă hotărîi se las pe d. Badareu şi să nu abuzez de bunătatea sa. — „Sunt foarte vesel, că vă interesaţi de „cum se scrie o revistă“ — zise el. — „O, că bine ziceţi“ — răspunsei eu ca să nu rămîn mai pe jos, şi plecai luîndu-mi rămas bun de la talentatul nostru concetățean. OAMENI Şi LUCRURî In lumea dreptăţii S’ar cuveni, desigur,să nu existe nici o posibilitate de eroare, de excese—de nedreptate—într’un’ cuvînt acolo unde se împarte dreptate lumei profane. Ar fi un ideal. Ca şi legendara femee a Cezarului, justtiţia nici bănuită nu se cuvine să fie. Şi cu toate aceste lumea bănuişte, lumea observă, lumea reflectează... Scepticizmul şi ironia stăpînesc mentalitatea generaţiunei In care trăim şi in care este sădită convingerea că printre tomurile brăcuite ale legilor se pot încă strecura multe abateri, multe excese, multe părtiniri, multe imperfecţiuni—deşi, netăgăduit, progresate au fost imense In domeniul acesta ca şi in multe altele. Progrese... Cine ştie? Pentrucă, în schimb luptele politice ajungînd mult mai ascuţite. Iar lupta pentru existenţă mult mai rafinată şi mai grea numirile şi înaintările îfl „lumea dreptăţii* se fac tot mai anevoie şi prin urmare tot mai mult In funcţiune de recunoştinţă şl de legături personale. Cine mai poate să afirme, atunci, cu mina pe conştiinţă, că, la adăpost de orice umbră şl mal presus de orice profane Inrîurli dreptatea, unică pentru toţi, aceeaşi faţă de toţi, îşi exercită Înaltele ei atribuţiuni: „justiţia regnorum fundamentum“ ? Cui nu i-ar surîde să creadă într'o asemenea supremă şi imaculată dreptate, unică, nemlădioasă, neclintită, rigidă chiar prin intangibilitatea ei, străină de patimă şi strîmbătate aceeaşi în toate instanţele, in toate condiţiunile, in toate direcţiunile şi faţă de toate stările, clasele şi elementele sociale? O atare credinţă, posibilă, ar valora cu o religiune şi ea ar Inaiţa sufletele plnă la o culme etică neajunsă ş incă de nici o credinţă de pină acum. Ar trebui insă un singur lucru: să nu fie distribuită dreptatea de cătră oameni. Iar aparatele automate nu au fost încă născocite de vr’un Edison oarecare. Omenirea e înapoiată,—n’a putut inventa macar o maşină de vot. Şi de la imposibilitatea unei desăvlrşite libertăţi a votului pornesc multe, foarte multe neajunsuri mari pentru societate şi pentru instituţii, fără a excepta instituţia cea mare, distribuitoare de dreptate, tălmăcitoare de legi, justiţia. Rodion INFORMAŢII . Ecouri de la ultimele audienţe.—De la intimii d-lor P. P. Carp şi Titu MaioresCu, primiţi de curînd în audienţă de coeră M. S. Regele s’au putut afla unele detalii şi impresii cu care cei doi bătrîni bărbaţi politici au plecat de la Palat. In ce priveşte pe patriarhul de la Ţibăneşti, şi-a exprimat din nou convingerea că Romînia trebue să meargă cu Puterile centrale şi că este în interesul nostru de a întări pe cît ne stă în putere fronturile austrogermme în contra Rusiei. In ce priveşte pe d. Titu Maiorescu, d-sa şi-ar fi arătat credinţa că în actuala credinţă că în actuala situaţie o fixare a neutralităţii declarate, prietenoasă faţă de Puterile Centrale, pentru păstrarea legăturilor de bună vecinătate, ar fi suficientă şi că s’ar putea face acest lucru tot pe bază de compensaţiuni. „ Ieri dimineaţă, a avut loc, la ministerul de războiu, o conferinţă la care au luat parte d. I. I. C. Brătianu, generalul Iliescu, d. V. Brătianu, general Aslan, comandantul corpului 3 de armată şi colonelul Tartarinof, ataşatul militar rus în Romînia. Ce s’a discutat în această conferinţă, nu se poate şti încă şi este probabil că nu se va şti, cu preciziune, niciodată. SS La liceul internat din localitate sânt vacante 20 locuri bursieri şi 25 locuri solvenţi. . Plecarea unora dintre miniştrii străini din Capitală, anume al Germaniei şi Austro-Ungariei a preocupat zilele acestea presa bucureşteană în chip deosebit. Printre versiunile puse în circulaţie în această privinţă înregistrăm şi pe aceasta: D. Porumbaru, ministrul nostru de externe ar fi rugat pe coi doni miniştri plenipotenţiari, ale căror familii trecuse graniţa în escursiune ori din precauţiune, ca să le readucă în Capitală, deoarece acest fapt alarmează lumea şi dă loc la tot felul de presupuneri neîntemeiate. SS D. Schönstedt a fost numit consul german in localitate, in locul d-lui Weber rechemat. D. Schönstedt, fiul fostului ministru de Instrucţiune austro-ungar, şi-a luat postul in primire. Si Un mare proprietar din judeţul Dorohoi, aprig federalist, sosind eri in Iaşi, fu Inttmpinat de un prieten, care il anunţă că pe la noi circulă ştiri pesimiste şi că intrarea noastră in acţiune ar fi iminentă. Marele federalist, inspăimlntat, zise : — „Nu cred să intrăm, inainte de a-mi vinde orzoaica“. Autentic. M Luni 8 August: „Că bine zicl“. SS Ministerul de războiu a autorizat respectivele autorităţi ca să cumpere vite pentru trebuinţele acestui minister plătind 1 leu chilogramul de carne vie. In schimb a recomandat si se procedeze mai cu rigoare, ceea ce se interpretează ca o Indicaţie de a se rechiziţiona mai des, cu prilejul cumpărăturilor şi atunci clnd autorităţile vor găsi necesar. SS La ministerul de războiu s’au predat elie milioane cărţi poştale imprimate pentru corespondenţele gratuite ale soldaţilor in campanie. SI La Slânbul Moldovei ni se scrie că „Manasse“ s’a reprezentat in sala teatrului de acolo cu mult succes, fără nici un Incident cam se temeau unii că se va inttmpla. SI Se afirmă ca actualmente se lucrează la ministerul Industriei şi comerţului la întocmirea unui tablou de nouă preţuri maximale. Se vor stabili preţuri pentru postavuri şi alte articole declarate de primanecesitate şi se vor modifica preţurile cerealelor, a Unei, a brinzeturilor, precum şi a tuturor produselor petrolifere. S3in învăţămintul secundar din Iaşi sunt vacante la băeţi: 17 ore de matematici, desen şi caligrafie II ore, limba franceză 11 ore, ştiinţi fizico-naturale 11 ore, higiena 1 oră şi ştiinţi agricole 9 ore. 3” Cetim in „Steagul*: „Pe cind Ruşii construiau la Reni un chei lung de aproape cinci kilometri, guvernul român construia şi el la Isaccea. In Dobrogea, adică puţin mai sus de oraşul basarabean, pe malul drept al Dunării, un cheiu ceva mai puţin lung decât cel rusesc şi simultaneitatea lucrărilor a surprins publicul. Se stabilea o legătură între ambele debarcadere şi lumea în Tulcea era Încredinţată că cheiul din Isaccea va servi pentru o eventuală debarcare a Ruşilor in Dobrogea, în cazul unui atac contra Bulgariei. Acum în urmă, ni se afirmă că pontoane ruseşti venite din Reni, au făcut exerciţii de debarcare la Isacea şi, dacă faptul este adevărat, se confirmă părerea ce domneşte in Tulcea, că cheiul din micul oraş dobrogean, e făcut pentru a înlesni trecerea armatelor Ţarului în Dobrogea. Pentru a linişti alarma ce provoacă pe malul drept al Dunărei, asemenea zvonuri, un comunicat al guvernului se impune şi în împrejurările actuale mai ales, când se concentrează de la uncapăt al ţarei la celălalt, acestcomunicat este absolut necesar.“ SS Pe adresa ministerului de industrie şi comerţ a sosit ieri un vagon cu medicamente pentru farmaciile civile. Mai sunt avizate încă alte zece vagoane, dintre care 4 sunt în trenurile ce au şi pornit înspre ţara noastră.