Opinia, ianuarie 1917 (Anul 13, nr. 2956-2972)
1917-01-14 / nr. 2960
ABONMENTE Un an. 6 luni . 3 luni . • • ■»35 lei 2010 . ZIAR ILQLIJJC COTI Dl AM ,y. //ff -fii 7 / ANUNȚURI: Un rînd pag. I, 1 leu n * »NI, 50 bani Un număr vechiu 30 bani mm Administraţia: Tip. Goldner, Iaşi — Talef.No.86 Sub direcţiunea unui comitet ANUL XIII. —No. 2860—Sîmbătă 14 Ianuarie 1917 Asupra uratei războiului Aţi observat desigură pro- | cesele în cari dreptul , drepta- | tea sunt bine deterrarate, rămănînd judecătorului numai sarcina de a le atribi unuia sau altuia dintre imprimaţi, se termină mai curînd. Acele în cari ambia ţine loc de căpitenie, dumă mai mult. Ambiţiosul nu mulţumeşte uşor. De cite oi nu auzim noi cîte un spedion dintre aceştia zicînd: „ar să i-o fac să mă ţină minte,.Să ştiu bine că cheltuesc ultima para, dar de lasat nu mă las ! Apoi cînd e vorba de procese în cari nici drepţi nu e bine definit, e uşor de înţeles că o asemenea categorie care ţine oricît de mult. Istoria ne povesteşi despre interminabile procest ce au existat odinioară între corporaţiuni. Aşa, de exemplu, procesul dintre corporaţia cizrarilor şi aceia a cîrpacilor a dtat vre-o opt sute de ani. Cîrpcii aveau dreptul să dreagă o anumită parte din cizmă, daci nu ne înşelăm, cam a treia prte. Or, corporaţia ciznarilor se plîngea adesea ori că adversara ei nu s’a menţinut n limitele fixate prin decrete şi legi, pentru că ar îi cârpit nai mult de o treime, şi nivelu acesta a impietat asupra drepturilor ei. E uşor de înţeles că procese de felul acesta se târăgînau la infinit, pentru ca ei dintăi şi mai greu lucru era de a determina unde se sîîrşşte dreptul unei corporaţiuni , unde începe ce al celeilalte. Pentru toate acest procese însă erau şi sunt anumii judecători. Răzbunul este şi el un proces, şi ca a are ne puten întreba în care din aceste catgorii ar putea fgura el ? Este necontestat că dreptul şi dreptatea sunt în casa lui, vorbim de războiul acual, bine definite Dacă n’ar fi decât punctele precise pe care înţelegerea le formuleza ca obiect ai revandicarilor ei drept răspuns la cererea de pace a Germaiei, şi încă e de atins spre a se întări în convingerea că dreptul şi dreptatea sunt hotărâte ! Ni se va putea însă nega, că în aură de acele puncte, cunoscute prin presa noastră şi cea streiă, nu se adaugă şi ambiţiunea. Despre ambiţiunea germană nici nu e nevoe a se insista. Prea e ştiută de toată lumea. Dar logic este ca aceiaş ambiţiune s’o poarte şi marile puteri advisare ale Germaniei. Şi aşa fiind este evident că nu se pare uşor prevedea când războiul se va sfârşi. Anbiţia, după după cum spusesen şi mai sus, duce departe. Gernania declară că va purta răzbiul pe cită vreme va mai avea o marcă şi un soldat. Tot aşa răspund şi puterile aliate. Pentru răsboi însă mai este şi ală dificultate, care e judecătoru la ale cărui lumină şi cunoştinţă s’ar putea face apel în căzu lui ? Trbunalul înaintea căruia se poată procesul este desigur tribunaul conştiinţei universale. Aest tribunal a dat şi dă dreptate motivelor pentru cari aliaţii ai luat armele. Da judecătorul ? Căci e vorba ca un judecător imparţial, judecător care să poată face executorie sentinţa ce va fi dat, să intervină în cauză. Ne cam dăm noi samă de pe acum cam cine ar putea face acest oficiu, şi ne dăm sama pentru că încercare s’a şi făcut. Dar precum la un tribunal, unde se judecă cu mai mulţi judecători, trebue ca în păreri să se unească majoritatea, desigur că tot aşa va trebui să se proceadă şi aici. Şi cînd judecătorii vor adauga la prestigiul ce-l au, și majoritatea precum și energia necesară, atunci pasul deciziv pentru tranşarea procesului se va fi făcut. păreri şi propuneri In urma regreibilului accident dela Ciurea, se vor lua credem, ceie mai aspre măsuri contra acelora cari, în aceste dureroasa vremuri nu văd da cit un favorit prilej de a colinda forfota şi pe gratia ţara dela un capăt la altul. Dacă dela începutul acţiunei noastre s’ar fi impus un control din cele mai severe, atit pentru civili cit şi pentru militari, cari circulau fără nici un rort prin trenuri, la detrimentul siguranţei statului şi necesităţilor de transport militare, s’ar fi evitat poate multe nenorociri şi viaţa , atîtor oameni chemaţi să ne apere’ n’ar fi fost atit de expusă ca în dezastrul de la Ciurea. Fiecare trebue să înţeleagă că nu acum e timpul satisfacerii gusturilor de voiaj. A incomoda pe militari şi a stînjeni acţiunii armatei prin busna ce dăm la trenuri, mulţi fără absolută necesitate, e un fapt nepatriotie şi o cisma cînd e tolerat. Nenorocirea din ajunul Anului Nou să ne servească tuturor ca o dureroasă pildă. * * * Cu fiecare zi ce trece, lipsa săpunului se face din ce in ce mai simţită. Ea se trădează prin necurăţenia în care zace poporul de jos. Spălătorii şi spălătoresele nu mai pot spăla un guler din cauza lipsei de săpun. Dacă măsuri nu se iau putem fi expuşi cu toţii flagelului insectelor şi boalelor molipsitoare. Cu puţin bun simţ şi spirit de organizare răul s’ar putea tămădui totuşi. Căci cauza nu poate fi alta de cit lipsa materiei grase. De pildă pe cît aflăm, cîmpiile şi marginile de şosele din dosul frontului sunt pline de cadavrele animalelor căzute de istovire şi de răni. Prin cîteva echipe de miliţieni, pe cît se poate şi unde se poate, cu cazane în cari se topeşte asfaltul stradelor, s’ar putea extrage şî utiliza toată materia grasă din aceste animale. Dată apoi făbricelor de săpun ele ar restitui armatei jumătatea cantităţei de materie în săpun, răminîndu-ie restul ca profit pentru consumaţie publică. * * * O altă chestiune care îşi aşteaptă soluţiunea e aceia a pîinei. Ea e una din cele mai grave şi fără grabnice măsuri putem fi surprinşi de rezolvarea ei prin stradă. Desigur n’am ajuns încă la extremitatea disputării desperate a pîinei pe strade, ca la Buda-Pesta de pildă. Permanenţa scandalurilor şi valurilor de oameni in bocete şi lacrimi Insă, pe la brutării, ne dau de gândit la măsurile cari neapărat trebuesc luate. In căutarea unei pini astăzi se perde o zi întreagă şi adesea femei cu ochii plini de lacrămi n’o pot obţine nici cu preţul maximal îndoit. Propuneri în această importantă chestiune s’au făcut destule şi ori cîte s’ar mai face de altfel, nu pot fi decit bine venite întru aflarea celei mai bune soluţiuni de aplicat. Vom emite mai jos şi noi una, pe lingă cele propuse altă dată, fără a intra într'un prisos de amănunte cari nu-şi au locul în cadrul restrîns al unui articol de ziar. Nu putem şti dacă stocul de griu nu e suficient pînă la noua recoltă. Forurile competente însă cu vastele mijloace de investigaţie de azi de bună seamă trebue să cunoască situaţia în chip matematic. In caz afirmativ soluţiunea e simplă. Un singur gest de sus cu ceva străduinţă jos şi anomalia poate fi îndulcită dacă nu cu totul înlăturată. Abondenţa griului şi a porumbului înlătură orice pedică. Se vorbeşte de lipsa combustibilului la mori şi decide încetarea funcţionarei lor In curînd. Dar, se uită oare că avem Prutul aproape şi că atîtea ape ne udă peste tot pămîntul. Pe toate aceste ape ia cel mult două trei luni se pot construi zeci de mori. Nu trebue uitat că războiul poate dura încă mult şi că rezervele de combustibil pot fi indispensabile atitor necesităţi aftele cari neputind fi remediate altfel ne pot fi la un moment dat fatale. Prevederea infiinţărei unui serviciu al morilor deci nu poate fi decit salutară. Şi aceasta cu atit mai mult cit nu ne putem plînge de cît de mulţimea pomanagiilor şi a bieţilor oameni muncitori dar muritori de foame din lipsa de lucru. Acum, dacă avem făină—şi că avem o dovedeşte faptul comerciului clandestin a 40—80 de lei sacul—lipsa de pline cauzată numai de insuficienţa cuptoarelor şi a mijloacelor da fabricaţie, nu se poate definitiv înlâtura de cit cum am mai propus, prin ziarul „Universul“ de cit prin construirea de noui cuptoare în toate centrele suprapopulate. In viitor ele ar putea servi de armă contra brutarilor grevişti. Pentru moment insa construcţia acestor cuptoare ar fi anevoioasă din cauza gerului. înlăturarea imediată a lipsei rămîne deci numai în îndestularea publicului cu făină prin toate băcăniile, astfel ca fiece gospodină să-şi poată face pîinea în casa. Această făină ar putea fi de două calităţi: Una amestecată cu 25 sau 50 la sută mălai cu preţ convenabil şi alta din grîu curat, cu preţul cit mai urcat. In acest chip pe lingă alinarea mizeriei s’ar împăca totodată ori ce gust şi pungă. Fabricaţia pîinei în casă e din cele mai uşoare. O cunoaşte orice gospodină care ştie să facă cozonaci şi in timpul frigului nu necesită nici un prisos de lemne. Anume : Se frămlntă coca sau aluatul, cu puţină maia sau drojdii, la nevoie chiar şi fără aceşti fermenţi. Se pune într’o oală, cratiţă, tava sau formă de cozonac se lasă a creşte sau a se dospi, se bagă la copt, în cuptorul maşinei de gătit sau în soba de zid din casă, în tocmai unui cozonac, şi în cel mult două ore avem o pîine superioară ca gust şi higiena or căreia din brutării. Din cocă se opreşte Întotdeauna puţină maia cît un on două, care se păstrează la făină pentru o nouă frămîntare, F. R. An pa tru cantine gazdă, etc. contribuind fiecare cu cîte o mică sumă. Intrucit organizarea aceasta avea, după concepţia autorului, fiinţa aparte şi era să formeze numai un fel de federaţie cu „Regina Maria* se decisese că stringerea fondurilor să se facă de o persoană delegată de comitetul ei. Ar fi bine dacă promotorii acestei mişcări ar continua-o. Şi noi credem că se va face. Până atunci însă nu putem indica reprezentanţilor Societăţilor numite cum să procedeze. In orice caz credem că în curînd chestiunea se va tranșa. eezistenţa refugiaţilor Chestiunea asistenţii refugiaţilor nevoiaşi prin găsire de munca, cantine, rouinţe etc. este un de ordin palpitant. Ori, după cît ştim, în această materie se urmase următoarea procedare. Postul Primar al oraşului şi actual ministru al Agriculturei crezuse că cei mai indicaţi pentru a lua o parte vie la acestă manifestare de solidarităţi pentru refugiaţi erau societăţile de binefacere şi ajutor mutual ca şi cele de economie. Acestea au răspuns la apelul său Sub auspiciile Primăriei de Iaşi, reprezentată prin d. G. G. Mirzescu, se instituise un comitet în frunte cu I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, Principesa Olga Sturdza şi Primarul. Restul comitetului era format din reprezentanţi ai societăţilor mai sus numite. Concomitent cu aceasta se instituise şi opera de asistenţă a refugiaţilor „Regina Maria“ cu mijloace mai puternice pentru ajungerea acestui scop. Se delegase pe lingă comitetul mai sus numit din partea asociaţiei «Regina Maria» d-nii dr. Romaii, Soi. Halifa şi Chrissoveloni, cari au şi luat parte la ultima întrunire pe care comitetul societăţilor de binefacere şi economie a ţinut-o. Era evident că acţiunea Societăţilor trebuia îndreptată în primul loc asupra plasamentului refugiaţilor muncitori şi găzduirea lor. Suntem întrebaţi de multe ori de unii reprezentanţi ai societăţilor de care am vorbit, dacă organizaţia astfel înjghebată mai există ori dacă s’a contopit cu opera de asistenţă „Regina Maria“. Societăţile de binefacere ajutor mutual şi economii hotărîse,prin reprezentanţii lor, că în afară de căutarea de lucru pentru refugiaţi, să construe şi un fond de ajutor pen —— ■ ■■Mr»«r*praalbr«ggliana^ *w.**i* ■ ES Aflăm că d. colonel Lida, energicul şi priceputul comandant al Regimentului 13 infanterie, astăzi comandant de brigada se află In oraşul nostru. Se ştie că regimentul de mic comanda Domniei-Sale, a pastrat graţie tactului D-lui Colonel Liciu, aceleaşi însuşiri frumoase pe cari l a avut Regimentul 13 la 1877. D-sa i-a condus din nou la glorie. Martur despre aceasta aram Înaltul ortamh al M. S. R gelui Ferdinand. Onoare regimentului 13 şi vrednicului conducător, 891 Brutăriile nu vor mai furnizi până spitalelor, nici soldaţilor ruşi, români, ci numai populaţiunei civile. Spitalele şi soldaţii vor avea pânea numai dela manutanţă. 33 Se aduce la cunoştinţa pubului că biroul Marei Legiuni « cere staşnor României de pe lânga Minister. Instrucţiunii funcţionează în localul Unversitâţii. Orele da lucru sent 9—12 a. m § 3—6 p. m. S3 La reclamaţia ce ne-a făcut od-nă, primim următorul răspuns : La notiţa din ziarul Dvs. cu data de crt. 12 am onoare a vă răspunde ..ă la poşta centrală se primesc ori-ne mandate pentru militari cu destinaţie; doamna care reclamă prin Dvs., desigur n’a ştiut la care biurou să se prezinte, altfel desigur i se primea mandatul cu destinaţia, Salcia-Botoşani. Biuroul Mandatelor. D-nii Rafa il I., Olaraşu G., Pop N., Dumitrescu D., Gustav V., Ghiţisu P., Buzescu M., inspectori in prefectura poliţiei oraşului Bucureşti. Rizenu Ai., Pocnaru An., Cristian Iulian, Vladimir losef, Vrâncianu Ştef., Balonescu Titu, Perieţianu Ai., Diaconescu T. şi Bârnogeanu Kariu, comisari, şi Mahmuşeanu A., Ţurai N., Borşanu N., subcomisari pe lângă aceiaşi prefectură, şi d. Carapancea D. comandantul sergenţilor de oraş din serviciul de pază ai oraşului Ploeşti sunt detaşaţi cu serviciul în poliţia oraşului Iaşi. II D. Antonescu Constantin, comisar clasa iii, în prefectura poliţiei Bucureşti, se detaşază cu serviciul, până la noul dispoziţiuni, în polţia oraşului Dorohoi. Tg D. Anapassu N., comisar clasa III în prefectura poliţiei Bucureşti, se detaşaza cu serviciul, până la noui dispoziţiuni, in prefectura poliţiei Galaţi. 13 D. Comşa G. C, subcomisar clasa I în poliţia oraşului Constanţa, este detaşat cu serviciul, până la noi dispoziţiuni iu prefectura poliţiei iaşi, serviciul medieri sanitar iaşi. gg D-nul Stănescu C. Ermiu, subcomisar clasa 1 in poliţia oraşului Câmpina, şi Petrescu Nicolae, subcomisar clasa lil in poliţia oraşului Uriaşi, sunt detaşaţi cu serviciul până la noui dispoziţiuni, in prefectura poliţiei Iaşi, serviciul medical sanitar din Iaşi. 33 D. Băsescu, subcomisar clasa 1 în poliţia portului Hârşova, este detaşat cu serviciul în poliţia oraşuluî Botoşani. 11 Prin deciziunea d-lui ministru al industriei şi comerţului cu no. 1.567 din 11 Ianuarie 1917, d. Grigore Arapu, şef de serviciu, este însărcinat cu conducerea lucrărilor direcţiei comerţului, pe tot timpul lipsei titularului. ii Prin decizia ministerială cu No. 404 din 1911, se prevede la preşedinţi ai comisiilor de reformă ai calor comandanţii de brigade respective. Cum în prezent nu mai există aceste formaţiuni , p. s., comandanţii de brigadă vor fi înlocuiţi în aceste comisiuni numai pe timpul cât va dura campania, prin câte un ofiţer superior delegat de către divizia respectivă, după un itinerar stabilit, evitându-se pe cât va fi posibil deplasările prea lungi. S3 Circulara d-lui ministru de interne ca No. 4.303 din 10 Ianuarie 1917 către d-nii prefecţi din Moldova. Mă refer la ordinele anterioară şi vă cer ca sub nici un cuvânt să nu părăsiţi judeţul d voastră decât numai când veţi primi aprobarea expresă a ministerului la cererea de permisie ce-i veţi fi îndreptat, împrejurările prin care trecem sunt prea grele pentru ca să vă fac atenţi asupra marei răspunderi ce apasă pe toţi funcţionarii Statului, ale căror atribuţiuni importante trebuesc îndeplinite cu toată sârguinţa şi cu o neostenită energie. Vi se da de multe ori termene înăuntru cărora trebue să răspundeţi la ştiinţele cerute de minister. Rog să nu se mai imâmple pe viitor ca răspunsurile d-voastră sâ nu sosească în termenul stabilit nici să fim obligaţi a face repetiri, căci nu este timp pentru aceasta. Cer in aceste momente de la d voastră sâ desfăşuraţi o activitate intensă pe toate terenurile şi să înlesniţi prin tactul şi munca depusă rezolvarea tuturor chestiuniior cari vi se pun : strânsa d-voastră colaborare cu toate organele Statului civile şi militare se impune a fi cât mai accentuată. Vă amintesc ca ree.aai.rjiurile cari pnvesc armatele ruse sâ te îndreptaţi direct către comisarii cari au fost numiţi pe lângă aceste armate şi cari au însărcinarea a cerceta cu deamanuntul şi lua masuri de îndreptare. Da,â vom observa din partea d-voastrâ o scădere a activitâţei la care suntem in drept sâ ne aşteptăm şi o neobservare a instrucţiunilor ce v’am dat, vom fi obligaţi a vă considera ca demisionat din Însărcinarea ce aveţi. Ministrul de interne, Al. Constantinescu. şi Ministerul de război a admis cererea adiţiei comunaie, ca ajutata de serviciul sanitar să-şi procure singură lemnele necesare spitalelor, tâindu-ie şi transpunându-ie din cele mai apropiate păduri din împrejurimi, in acest scop au şi fost trimise echipe speciale. 13 Toţi fraţii refugiaţi din Ardeleni, au decis a se inori ca voluntari în armatele noastre, uade sa’şi dovedească atât iubitei de ţară, cât şi străvehea vitejie pe care o poartă, eroicul lor sânge roman gg in strada Costachi Negri s’a declarat un caz de Scarlatina. 31 S’a hotărît în mod definitiv ca noua cantină a niembrilor corpului aida ..tic să funcţionize in una din salcie din curtea mitropoliei. Pe lâaga profesori vor lua mase la acea cantină şi preoţii refugiaţi. 33 D-ra Tanţi Zamfirol a fost însărcinată sa înscrie firme de răniţi din spitalul Bânvoveneasa (Seminar Veniamin Costache). Un tren cu răniţi a fost sosit ori în îocantite, eroi din ultimiie lupte. 3. Gyurile din ultimiie zi au făcut numeroase victime. Intre o bătrână şi distinsă profesoara din localitate şi poetul M. a avut focuri un schimb de cuvinte Poetul bruscase şi ghiontise pe conductorul de tramvai, iar profesoara îi atrasese atenţia că micul funcţionar al primăriei, pe care poetul îl numia grajdar, nu trebue ghiontit. Atunci poetul între fananţa şi faţă de d-na profesoară câteva cuvinte foarte nespălate. Lucrul se explică prin faptul că acesta din urmă tocmai se ducea la baie. 13 Duminică la orele 2 va avea loc o şezătoare a cerceluşilor, în localul seminarului universitar. 11 Nu există nici un caz de tifos in localitate. Puţine cazuri de holeră ca mers benign printre soldaţii ruşi. Această bună stare sanitară printr’o populaţie de o jumătate milion locuitori, cât numără azi Iaşul, e desigur foarte îmbucurătoare dar aceasta nu ne indritueşte ca sâ nu păzim şi mai departe cele mai riguroase regula de curăţenie în locuînţî şi de corp. Apa şi alimentele sunt singurele cauze de îmbolnăvire. Cum apa noastră e lipsită de baciii pernicioşi atenţiunea noastră trebue îndreptată numai asupra alimentelor care devin inofensive dacă te ferbem sau te trecem prin flăcări. 13 D. Dr. N. Cruceanu a fost numit medic delegat în serviciul despărţirea IV a oraşului.