Opinia, iunie 1917 (Anul 13, nr. 3069-3094)

1917-06-10 / nr. 3077

r s V FIGURI DISTINSE §8 dind împrejurările grele ne au silit sa ne strîngem­ mai mulţi din deosebite unghiuri ale ţarei în colţişorul acesta moldovenesc, în «are trăim astăzi, ne-am tot vai cărat. Şi cu toate acestea voiu zice şi eu ceia ce de atîtea ori s’a repetat ***i ales în vremile din urmă : ,,ă «fuelque chose malheur est m". a® cunoscut astfel mai bine u*M p& alţii, am văzut ca pe lingă defecte avem şi calităţi frumoase, eu suntem cu adevărat fraţi şi ast* fd Multe din asperităţile, care e­­ra iveala cu deosebire în pri­mele momente, au dispărut a­­proape. Şi aşa închegarea într’un mă­­nunchin strîns ae fac« din zi ia ai mtti temeinică. Dar acum vreau să vorbesc de alţi lăture a chestiunii acesteia. Nu e nsvoe cred să repet aici *ă 1« ©rînduirea noastră politică, am centralizat toată activitatea noa­­persoanele ca şi averile la Bu­­«virtşti, bici cei de la Iaşi, de exemplu, r«ă»i d® oraşul nostru voesc a spu­ne «ova, eram cam depărtişor de centrul ţării. Şi eram derart« nu »Umai în spaţiu, dar sub aproape toat« raporturile. Ajung?» şi pină la noi, de­şi ceva mai tirzior, ecoul despre per­­«i»alitâţile politice, despre scriito­ri «la samă, despre ziariştii repu­taţi, dar ca ori­ce ecou el nu ne put«» da imaginea adevărata a orl­r pe rari am fi dorit să-i cu­­noaştem de aproape, să-i vedem. Era un fenomen rar, dar şi o sărbătoare, cînd vre­unul dintre a­­c­eştia binevoiau să se scoboare şi pină în tîrgul nostru. Astăzi 11 avem printre noi. Pe străzi, pe 1o3 ori în automobil îl vedem. Ce au cugetat aflăm ime-­ diat, căci dau la gazetă tot ce su- I fletul lor doreşte pentru înălţarea şi frumosul viitor al Patriei noa­stre. De cînd Parlamentul e deschis— şi de cîţi ani nu s’a auzit de şe­­dinţe^parlamentare In oraşul Iaşi ?~­­de atunci cunoaştem bine, pentru că le vedem şi auzim, pe toate în­semnatele personalităţi politice ale ţării noastre. „ Ar zice cine­va : „da, parcă nu e tot a­lta dacă vezi şi auzi pe cine­va dintre oamenii de samă, ori citeşti ce a cugetat şi spus dînsul ?“ De sigur că nu. De ce la Tribunale şi curţi nu ne mulţumim cu depoziţia unui martor ci la ziua termenului de judecată il poftim şi pe dânsul In persoană ? In adevăr altfel judeci pe om după cele scrise de el, şi mai a­­ies altfel il apreciezi când altul scrie despre el, decât cînd îl vezi şi cunoşti de aproape. Mai ieri îmi spunea cineva, care stătea chiar alături de mine la ca­meră şi asculta cuvântările orato­rilor următoarele. „Inchipueşteţi că atunci când am citit cuvântările frumoase şi pline de avânt ale lui X, mi­­ i­­maginam că e un om înalt, chi­peş, în fine un om bine făcut. Acum când­­ am văzut cont,tat ca nu diferă mult de ceilalţi muritori. Cu toate acestea tot inteligent tot bun cuvântător rămâne“. De aceia îmi place să cred că mîne cînd ne vom împrăştia luîn­­du-ne fiecare locul nostru, vom păstra noi, ori rămaşi aici o plă­cută amintire a vremurilor scurte cit am trăit la un loc, iar cei duşi dintre noi acelaşi lucru despre noi. Da Şi cel puţin pentru noi cei de as­tăzi nu ne vom mai întreba ce fel de ora o fi cutare, care a spus aceste frumoase vorbe pentru că Tam­ văzut printre noi, Tam cu­noscut. i f y* Tq?. SS; íS^Íáar#*; ltiifí^*ratotti ti*. t# W>*««*»iaig>Mll6«Bi«iiawaia»^aaBaii8BM»MaBaM>flBiMB«Maia^^ *»*a BftUTíc? cănim* mmrsmasxasna Suli* áSf€?«|í'ffi3i^^ n**£ tMBSHSSEHS^^ AmiNtimi Uri rînd pegina I 1 !©« »» »* • îl; 30 b, Hír număr v schi S0 b. lîn; mm&x tm Rmfa 1® Gteaatet ,M*#a,*8iKta,**i,ra« i-*a Sâmbătă 10 Iunie 1817 ANXJ LXIII— 2077 ­ CUVÂNTUL NOSTRU Bine aţi venit! vă strigăm iubiţi fraţi ardeleni, din tot sufle­tul nostru, curat şi cinstit moldovenesc. In rândurile noastre veţi găsi dragostea, sub drapelul nostru viţi găsi măngăerea idealului, ce ne călăuzeşte în drumul nostru, greu dar glorios pentru viitorul şi demnitatea ţarei noastre. In luptă cu noi contra duşmanului contropitor veţi întâlni sclipirea celor mai curate sentimente ce ne leagă pentru întărirea şi libertatea ce dorim noi, ca şi voi de atâta amar de vreme, înainte­ şi cu Dumnezeu vom lupta până când soarele Ro­mâniei mari, va străluci pentru fericirea tuturor românilor de peste Carpaţi. Bine aţi venit iubiţi fraţi ardeleni ! Cu voi, nădejdea noastră creşte şi alăturea de voi ne vom lupta până când duşmanul care a ţinut sub încătuşarea lui un popor rupt din sufletul nostru, va fi răpus. Indreptându-ne alături de voi, cu pas hotărât, vom înfăptui piedestalul demnităţei noastre naţionale, aşa după cum au dorit toţi fraţii care trăesc sub stăpânirea duşmanului nostru de moarte. Fiţi bineveniţi în rândurile noastre. St. Vladescu resprie Bontania Marele,ziar cotidian „Le Genevois* din Geneva prin pana d-lui Comnene, vorbind de „Rolul României in războ­iul european după ce arată fazele prin care a trecut acțiunea noastră de pină aenin, termină interesantul articol de fond cu următoarele rânduri : — O telegramă din 28 Noemvrie 1916 trimeasă la „Associated Press“ din New-York de corespondentul său din Berlin, care vorbise cu Falkenhayn ! „Falkenhain se arata reticant cu pri­vire la lungirea campaniei din Ro- J mânia timpul frumos o poate scurta, cel rău o face să dureze dar tot re­­fuzând a juca rolul de profet el se a­­rată încrezător în reuşita operaţiilor. De mai multe ori, dânsul a făcut cele mai mari elogii soldatului român ; bra­vura deoparte de care dau dovadă la asalturi repetate mereu este recunoscută de toate trupele germane Cariera armatei române zice d. Com­nene superbă până acum și care­­ a­­sigură o glorie neperitoare nu e is­prăvită. Resturile primei armate române —­­mai mult de două treimi — unite cu noile contingente de trupe prevăzute de astă dată cu materialul de răsboiu necesar, vor forma o nouă formată de cari va avea in curând ocaziunea de a arăta lumii minunatele sale virtuţi“. 0 zi mare Depunerea jurământului voluntarilor Ardeleni Azi la ora 10 dim. s’a săvârşit cu mare solemnitate pe platoul de la Moara de vânt depunerea jurământu­lui voluntarilor­­Ardeleni. Aspectul platoului era impunător. In faţa chioş­cului Regal, erau aranjaţi in un splen­did careu, soldaţii şi ofiţerii ardeleni. O lum­e imensă împrejurul trupelor, stătea ca un furnicar şi se mişca greoi. In dreapta chioşcului iau loc toţi di­ aii Miniştri, deputaţii, Misiunea fran ■ ceză in frunte cu generalul Berthelot Misiunea Rusă cu generalul Şerbaeieff, Misiunea engleză, Italiană atașatul militar japonez, etc. La ora 10 sosește in două automo­bile întreaga familie Regală. Un fior trece prin corpul fiecăruia. Muzica in­tonează „Imnul Regal“ in timp ce M. 8. Regele trece în revistă trupele. * Inconjurat de intreg Clerul mitropo­litan­­, P. S. S, Mitropolitul Pimen o­­fîciază serviciul divin. Răspunsurile sunt date de excelen­tul cel al catedralei condus de ener­gicul şef profesorul Dimitriu. După terminarea slujbei un răstimp de tă­cere domneşte in care timp I. P. S. S. Mitropolitul adresează câte­va cu­vinte din inimă ostaşilor : Dragi ostaşi fii ai Ardealului, Bine s-fî venit. Ia mo­men­tul daci iuvraji în flndurile ostaşilor noştri se cuvine să depuneţi jurăjmîntu! de credinţă Rege- Iui Ferdinand şi legilor­­«Lei­ &cum vă leg3.fi Înaintea lui D­zen care cunoaşte­­ toate »dincimile sufleteşti ale patuluî şi bine­cuvintează pe eroii ,în luptă, iar pe cei a»credincioşi îi blestemă. Voi, soldăţi cu gîndul spre D-zeu ţi nunul Românesc dipt ne­ţi jurămintul de credinţi. Sus să avem inimele. Ut Momentul e solemn. Ca ceva mistic necunoscut în vorbele I. P. S. Sale, face ca jurămintul să pătnandă toate sufletele, chiar cele mai tăinuite. Tă­cerea de mormînt nu e întreruptă de­cît de vaetul aeroplanelor în evoluţiuni apropiate de pămînt. Guvintarea M. S. Regelui Fraţilor, de peste munţi şi din Buco­vina, vor pribegi şi suferind dureri­ sa­­flîteşti fără număr dacă azi a­ţi pă­şit pragul casei, vă zic din toată ini­ma : Bine a­ţi venit Trecem prin momente frumoase as­tăzi când voi v’aţi iegat sub jurământ spre infăptuirea dorinţelor noastre, ţara întreagă vă spune: Bine aţi venit pentru că în volu, vin răzeie unui soare nou tare se va ridica din întunericul oraşului acestuia unde s’a înfăptuit Unirea. Eu, Regele Vostru, primesc în voi chezăşie cea mai puternică cu dorul unui popor Întreg se va atinge. Vă spun dar vouă de acum înainte români: In­­nainte cu Dumnezeu, înainte peste munţi unde vă aşteaptă milioanele de fraţi cu braţele întinse spre a vă strîn­­ge la pieptul lor. Urmaţi drumul car® vi-l arată steagul, nostru care vă va duce la biruinţă în fericirea noastră, când vom fi un singur popor unit pen­­tru totdeauna. Un ura puternic din miile de piep­turi izbucneşte, acoperind ultimile cu­vinte a M. 8. Regelui. Un cor format din ofiţerii—fraţii noş­­tri—intonează „Imnul Regal.“ La ora 1­ juni, a început defilarea la faţa tuturor nu citeai alltceva decât credinţa în victoria finală care va fi a noastră. Toţi călcau voioşi, în uniforme m­oi, verzi pătrunşi de cuvântul M. S. Regelui. Coloanele întregi de departe fac im­presia falnicelor păduri de brazi din Carpaţii noştri. La ora 12 M. M. L. L. au părăsit platoul în uralele oştenilor şi a mulţi­­mei. Toţi cu inima sinceră, plină de nă­dejde au plecat ducând fiecare în suflet bucuria unei zile într’adevăr mari, şi amintirea ochilor scăldați de bucurie în lacrimi a lui Octavian Goga, S. Gam. Buorllt k liiir ii§ prii frjai Io a]*» subscrierile aproape de 70 milioane. Subscriere® rămiia desshteS la băitsiia ale căror nume s’a făcut pu* cient prin ziare. Continuat! a subscrie si »arso bu­nii ce S-afi ecou. «îsi! $i Iscaţi o rara folositoare vouă personal, Statului si neamului. INFO­ROfin Primirea Ardelenilor Eri la ora 6 seara, 1.200 de credincioşi ai neamului nostru fraţi de dincolo, unde durerea înăbuşită a trăit atâtea veacuri sub stăpânirea celui mai barbar popor, au venit la noi. 1.200 de stejari falnici şi vo­ioşi au descins, în oraşul acesta de jertfe, de glorie, şi de virtute, ca să lupte şi să moară alătu­rea de fraţii, lor, din regatul liber, pent­ru idealul cel mai sfânt al tuturor românilor. Erau 200 ofiţeri şi 1000 de soldaţi. Câtă mândrie în ţinuta lor demnă ? ...Şi câtă însufleţire ? Se cunoştea că sunt în ţara lor mumă, pe pământul lor sfânt. Toată suflarea din acest târg a trăit o clipă de înălţare su­fletească vărsând lacrăm­i de nădejde pentru victoria de mâi­ne Trăiască credincioşii neamu­lui nostru, a strigat mulţimea descoperindu se. „ Direcţiunea Generală a Poştelor are nvoie de aprovizionarea unei cantităţi mai mari de furaje, pentru întreţinerea cailor Administration Amatorii sunt rugaţi, să se apre­­nte Diviziei Economatului, in str. Şti­fan cel Mare no. 6, între orele 10—12. .v. ra. şi 4—7 p. ra. spre a depune o­­­ferte. Si D 1 Pierre Solom­on a remis ad­ministraţiei spitalului militar 265 (is­­raelit) prin medicul d-l Colonel dr. I. Costinescu suma de lei 650 pentru to­ri­­ce şi ţigiii. Asemenea a donat pentru acelaş spital d-na Ernestina Fischer sum­a de 300 lei. „ Publicul ce a binevoit să reţină lucrări de la expoziţia"„Briese“ este rugat să­ şi le ridice aceste pentru a se putea reînoi expoziţia cu lucrări noi. §. Eri la orele 11 juni. M. 8. Regi­na însoţită de d. adjutant colonel Ba­­lif şi d-na Perticari a vizitat spitalul no. 424 (Cultura) de tuberculoşi şi boli interne. M. 8. a fost întâmpinată de harnicul medic şef al spitalului de colonel 8. Irimescu şi ajutorii săi medici Zaman, Iagnov, d-ra Ecstein precum şi surorile de caritate Zarifopol, Hurmuzescu, etc. ■ Suverana a vizitat " toate saloanele de bolnavi şi răniţi împărţind bomboa­ne, cruciuliţe, etc. rostind cuvinte de îmbărbătare pentru cei încercaţi. M. S. a rămas plăcut impresionată de buna organizare a spitalului felici­tând călduros pe d. profesor doctor Irimescu. Suverana a dăruit spitalului o în­semnată cantitate de alimente. „ Pentru pomenirea medicilor, ofiţe­rilor şi soldaţilor români macedoneni din armata română, pe câmpul de onoare. Din iniţiativa românilor macedoneni aflători in Iaşi, Duminică 11 c. se va on­oa an pars’­­as ca lif­rghie spre o­­d­ina sefideior celor 10 medici ofiţeri rormâni macedoneni căzuţi până aram Pentru patrie î­i lupta­u molimele ce au ameninţat oastea ţârii, cum şi *î o­­fiţerilor şi soldaţilor rom­âi, hm redon­ ni m rţi pe front. Românii macstruişnl şi fr­ţii din ţară care i-au canos­atisUalP, colegii şi ci­­'■uarazii lor de ar­me, precum şi­ bolnavii care au primit de j­os dânşii alinarea su­­ferinţilor, sunt su foţii regaţi să parti­cipe în număr cât mai r­i­e. Parastasul va avea loc la orei® 1 o dim., la Biserica sf. Spiridon Str. I. C. Bratianu. Va oft­­a P. S. Arhiereu An­tim Botoşăneanu, asistat de Greul bise­­ricei. Corui bisericii va di rărpun­erii# SS Dumineca viitoare 11 a. c. ora 4 p. m. se va reprezenta pe scena Tetrului Naţional in beneficiul op ari­­ei de bine­facere „Regina Maria“ Festivalul Aliaţilor II Locot. de rezervă Grigorescu C. din reg. 3 Vânători fiind condamnat de Curtea Marţială a armatei l-a la un an închisoare corceţională pentru faptul de dezertare în timp de răsboi, a fost şters din controalele armatei. — Aceeaşi pedeapsă cu aceleaş con­secinţe pentru Sublocot. d­e rezervă Sfihi Gh. din reg. Constanţa 34 pen­tru dezertare şi insubordonare. — Sublocot. de rez­ervă Cotârcea 1. din reg. Petru Rareş 39 fiind condam­nat de aceeaş curte marţială la 6 luni închisoare pentru faptul de abuz de încredere. SS Prin decr­et regal s’a strâmatat re­şedinţa judecători­ei ocolului Pih­­iu din judeţul Putn­a in comuna Moviliţa din ecaiaş j­ideţ. SS Locotenefn­ul de rezervă Cre­ţoiu Gheorghe din b­atalionul etapă No. 1 a fost şters din controab­is a matti pe luna de 12 Mai a. a. ca unul ce a fost condamnat de Cartea Marţială a arma­tei I la un rs im hhoare piatra fals în acte tdmit. irat­­e şi furi.­­ P.­RASTAS.­Eri la ora 10 di­mineaţa a avut loc un parastas pentru odihnirea lui Z. Naomescu un credin­cios a near­h i, care a cSzust jertfa, i­­dealului no­rm naţional. D. Dr. R biaoVîci, a ţinut un cuvint îa care a sch­ţît meritele dispiruţului Zisu Na’.m 5 n este fratrie redacto­rului S. NiB.Iarsca de la ziarul „Acţi­unea Romnă1 _--------------------------------------­ PAftLASEMTUL Camera Şedinţa de noapte de la 6 Iunie 1916 Şedinţa se deschide la ora 10 noapte sub preşedinţia d-în V. G Mor­ţac.. Se dă ca vâstul în continu­re D lui Deputat Barghelei. D-ea vorbind de reforme Isca an is­toric, al vieţei ţărăn­eşti­­şi spune că se simte fericit că a spins zvere bune, să voteze ar aste reforme de o importanţă capitală. Frământările de până acum al acelora rare au trăit viaţa de robie, fără păm­­ânt vor înceta. Ier ce li se a­­cordă acum prin legea «*­e vom vota va fi ca un bslzam­ dătător da nădejde şi buc»de pentru dă­nşii cari cu sângele lor şi-a câştigat dreptul la vliţa şi la la o gospodărie internesei a. Şedinţa s’a ridicat la ora 12 noaptea

Next