Opinia, iunie 1917 (Anul 13, nr. 3069-3094)
1917-06-10 / nr. 3077
r s V FIGURI DISTINSE §8 dind împrejurările grele ne au silit sa ne strîngem mai mulţi din deosebite unghiuri ale ţarei în colţişorul acesta moldovenesc, în «are trăim astăzi, ne-am tot vai cărat. Şi cu toate acestea voiu zice şi eu ceia ce de atîtea ori s’a repetat ***i ales în vremile din urmă : ,,ă «fuelque chose malheur est m". a® cunoscut astfel mai bine u*M p& alţii, am văzut ca pe lingă defecte avem şi calităţi frumoase, eu suntem cu adevărat fraţi şi ast* fd Multe din asperităţile, care era iveala cu deosebire în primele momente, au dispărut aproape. Şi aşa închegarea într’un mănunchin strîns ae fac« din zi ia ai mtti temeinică. Dar acum vreau să vorbesc de alţi lăture a chestiunii acesteia. Nu e nsvoe cred să repet aici *ă 1« ©rînduirea noastră politică, am centralizat toată activitatea noapersoanele ca şi averile la Bu«virtşti, bici cei de la Iaşi, de exemplu, r«ă»i d® oraşul nostru voesc a spune «ova, eram cam depărtişor de centrul ţării. Şi eram derart« nu »Umai în spaţiu, dar sub aproape toat« raporturile. Ajung?» şi pină la noi, deşi ceva mai tirzior, ecoul despre per«i»alitâţile politice, despre scriitori «la samă, despre ziariştii reputaţi, dar ca orice ecou el nu ne put«» da imaginea adevărata a orlr pe rari am fi dorit să-i cunoaştem de aproape, să-i vedem. Era un fenomen rar, dar şi o sărbătoare, cînd vreunul dintre aceştia binevoiau să se scoboare şi pină în tîrgul nostru. Astăzi 11 avem printre noi. Pe străzi, pe 1o3 ori în automobil îl vedem. Ce au cugetat aflăm ime- diat, căci dau la gazetă tot ce su- I fletul lor doreşte pentru înălţarea şi frumosul viitor al Patriei noastre. De cînd Parlamentul e deschis— şi de cîţi ani nu s’a auzit de şedinţe^parlamentare In oraşul Iaşi ?~de atunci cunoaştem bine, pentru că le vedem şi auzim, pe toate însemnatele personalităţi politice ale ţării noastre. „ Ar zice cineva : „da, parcă nu e tot alta dacă vezi şi auzi pe cineva dintre oamenii de samă, ori citeşti ce a cugetat şi spus dînsul ?“ De sigur că nu. De ce la Tribunale şi curţi nu ne mulţumim cu depoziţia unui martor ci la ziua termenului de judecată il poftim şi pe dânsul In persoană ? In adevăr altfel judeci pe om după cele scrise de el, şi mai aies altfel il apreciezi când altul scrie despre el, decât cînd îl vezi şi cunoşti de aproape. Mai ieri îmi spunea cineva, care stătea chiar alături de mine la cameră şi asculta cuvântările oratorilor următoarele. „Inchipueşteţi că atunci când am citit cuvântările frumoase şi pline de avânt ale lui X, mi imaginam că e un om înalt, chipeş, în fine un om bine făcut. Acum când am văzut cont,tat ca nu diferă mult de ceilalţi muritori. Cu toate acestea tot inteligent tot bun cuvântător rămâne“. De aceia îmi place să cred că mîne cînd ne vom împrăştia luîndu-ne fiecare locul nostru, vom păstra noi, ori rămaşi aici o plăcută amintire a vremurilor scurte cit am trăit la un loc, iar cei duşi dintre noi acelaşi lucru despre noi. Da Şi cel puţin pentru noi cei de astăzi nu ne vom mai întreba ce fel de ora o fi cutare, care a spus aceste frumoase vorbe pentru că Tam văzut printre noi, Tam cunoscut. i f y* Tq?. SS; íS^Íáar#*; ltiifí^*ratotti ti*. t# W>*««*»iaig>Mll6«Bi«iiawaia»^aaBaii8BM»MaBaM>flBiMB«Maia^^ *»*a BftUTíc? cănim* mmrsmasxasna Suli* áSf€?«|í'ffi3i^^ n**£ tMBSHSSEHS^^ AmiNtimi Uri rînd pegina I 1 !©« »» »* • îl; 30 b, Hír număr v schi S0 b. lîn; mm&x tm Rmfa 1® Gteaatet ,M*#a,*8iKta,**i,ra« i-*a Sâmbătă 10 Iunie 1817 ANXJ LXIII— 2077 CUVÂNTUL NOSTRU Bine aţi venit! vă strigăm iubiţi fraţi ardeleni, din tot sufletul nostru, curat şi cinstit moldovenesc. In rândurile noastre veţi găsi dragostea, sub drapelul nostru viţi găsi măngăerea idealului, ce ne călăuzeşte în drumul nostru, greu dar glorios pentru viitorul şi demnitatea ţarei noastre. In luptă cu noi contra duşmanului contropitor veţi întâlni sclipirea celor mai curate sentimente ce ne leagă pentru întărirea şi libertatea ce dorim noi, ca şi voi de atâta amar de vreme, înainte şi cu Dumnezeu vom lupta până când soarele României mari, va străluci pentru fericirea tuturor românilor de peste Carpaţi. Bine aţi venit iubiţi fraţi ardeleni ! Cu voi, nădejdea noastră creşte şi alăturea de voi ne vom lupta până când duşmanul care a ţinut sub încătuşarea lui un popor rupt din sufletul nostru, va fi răpus. Indreptându-ne alături de voi, cu pas hotărât, vom înfăptui piedestalul demnităţei noastre naţionale, aşa după cum au dorit toţi fraţii care trăesc sub stăpânirea duşmanului nostru de moarte. Fiţi bineveniţi în rândurile noastre. St. Vladescu resprie Bontania Marele,ziar cotidian „Le Genevois* din Geneva prin pana d-lui Comnene, vorbind de „Rolul României in războiul european după ce arată fazele prin care a trecut acțiunea noastră de pină aenin, termină interesantul articol de fond cu următoarele rânduri : — O telegramă din 28 Noemvrie 1916 trimeasă la „Associated Press“ din New-York de corespondentul său din Berlin, care vorbise cu Falkenhayn ! „Falkenhain se arata reticant cu privire la lungirea campaniei din Ro- J mânia timpul frumos o poate scurta, cel rău o face să dureze dar tot refuzând a juca rolul de profet el se arată încrezător în reuşita operaţiilor. De mai multe ori, dânsul a făcut cele mai mari elogii soldatului român ; bravura deoparte de care dau dovadă la asalturi repetate mereu este recunoscută de toate trupele germane Cariera armatei române zice d. Comnene superbă până acum și care asigură o glorie neperitoare nu e isprăvită. Resturile primei armate române —mai mult de două treimi — unite cu noile contingente de trupe prevăzute de astă dată cu materialul de răsboiu necesar, vor forma o nouă formată de cari va avea in curând ocaziunea de a arăta lumii minunatele sale virtuţi“. 0 zi mare Depunerea jurământului voluntarilor Ardeleni Azi la ora 10 dim. s’a săvârşit cu mare solemnitate pe platoul de la Moara de vânt depunerea jurământului voluntarilorArdeleni. Aspectul platoului era impunător. In faţa chioşcului Regal, erau aranjaţi in un splendid careu, soldaţii şi ofiţerii ardeleni. O lume imensă împrejurul trupelor, stătea ca un furnicar şi se mişca greoi. In dreapta chioşcului iau loc toţi di aii Miniştri, deputaţii, Misiunea fran ■ ceză in frunte cu generalul Berthelot Misiunea Rusă cu generalul Şerbaeieff, Misiunea engleză, Italiană atașatul militar japonez, etc. La ora 10 sosește in două automobile întreaga familie Regală. Un fior trece prin corpul fiecăruia. Muzica intonează „Imnul Regal“ in timp ce M. 8. Regele trece în revistă trupele. * Inconjurat de intreg Clerul mitropolitan, P. S. S, Mitropolitul Pimen ofîciază serviciul divin. Răspunsurile sunt date de excelentul cel al catedralei condus de energicul şef profesorul Dimitriu. După terminarea slujbei un răstimp de tăcere domneşte in care timp I. P. S. S. Mitropolitul adresează câteva cuvinte din inimă ostaşilor : Dragi ostaşi fii ai Ardealului, Bine s-fî venit. Ia momentul daci iuvraji în flndurile ostaşilor noştri se cuvine să depuneţi jurăjmîntu! de credinţă Rege- Iui Ferdinand şi legilor«Lei &cum vă leg3.fi Înaintea lui Dzen care cunoaşte toate »dincimile sufleteşti ale patuluî şi binecuvintează pe eroii ,în luptă, iar pe cei a»credincioşi îi blestemă. Voi, soldăţi cu gîndul spre D-zeu ţi nunul Românesc dipt neţi jurămintul de credinţi. Sus să avem inimele. Ut Momentul e solemn. Ca ceva mistic necunoscut în vorbele I. P. S. Sale, face ca jurămintul să pătnandă toate sufletele, chiar cele mai tăinuite. Tăcerea de mormînt nu e întreruptă decît de vaetul aeroplanelor în evoluţiuni apropiate de pămînt. Guvintarea M. S. Regelui Fraţilor, de peste munţi şi din Bucovina, vor pribegi şi suferind dureri saflîteşti fără număr dacă azi aţi păşit pragul casei, vă zic din toată inima : Bine aţi venit Trecem prin momente frumoase astăzi când voi v’aţi iegat sub jurământ spre infăptuirea dorinţelor noastre, ţara întreagă vă spune: Bine aţi venit pentru că în volu, vin răzeie unui soare nou tare se va ridica din întunericul oraşului acestuia unde s’a înfăptuit Unirea. Eu, Regele Vostru, primesc în voi chezăşie cea mai puternică cu dorul unui popor Întreg se va atinge. Vă spun dar vouă de acum înainte români: Innainte cu Dumnezeu, înainte peste munţi unde vă aşteaptă milioanele de fraţi cu braţele întinse spre a vă strînge la pieptul lor. Urmaţi drumul car® vi-l arată steagul, nostru care vă va duce la biruinţă în fericirea noastră, când vom fi un singur popor unit pentru totdeauna. Un ura puternic din miile de piepturi izbucneşte, acoperind ultimile cuvinte a M. 8. Regelui. Un cor format din ofiţerii—fraţii noştri—intonează „Imnul Regal.“ La ora 1 juni, a început defilarea la faţa tuturor nu citeai alltceva decât credinţa în victoria finală care va fi a noastră. Toţi călcau voioşi, în uniforme moi, verzi pătrunşi de cuvântul M. S. Regelui. Coloanele întregi de departe fac impresia falnicelor păduri de brazi din Carpaţii noştri. La ora 12 M. M. L. L. au părăsit platoul în uralele oştenilor şi a mulţimei. Toţi cu inima sinceră, plină de nădejde au plecat ducând fiecare în suflet bucuria unei zile într’adevăr mari, şi amintirea ochilor scăldați de bucurie în lacrimi a lui Octavian Goga, S. Gam. Buorllt k liiir ii§ prii frjai Io a]*» subscrierile aproape de 70 milioane. Subscriere® rămiia desshteS la băitsiia ale căror nume s’a făcut pu* cient prin ziare. Continuat! a subscrie si »arso bunii ce S-afi ecou. «îsi! $i Iscaţi o rara folositoare vouă personal, Statului si neamului. INFOROfin Primirea Ardelenilor Eri la ora 6 seara, 1.200 de credincioşi ai neamului nostru fraţi de dincolo, unde durerea înăbuşită a trăit atâtea veacuri sub stăpânirea celui mai barbar popor, au venit la noi. 1.200 de stejari falnici şi voioşi au descins, în oraşul acesta de jertfe, de glorie, şi de virtute, ca să lupte şi să moară alăturea de fraţii, lor, din regatul liber, pentru idealul cel mai sfânt al tuturor românilor. Erau 200 ofiţeri şi 1000 de soldaţi. Câtă mândrie în ţinuta lor demnă ? ...Şi câtă însufleţire ? Se cunoştea că sunt în ţara lor mumă, pe pământul lor sfânt. Toată suflarea din acest târg a trăit o clipă de înălţare sufletească vărsând lacrămi de nădejde pentru victoria de mâine Trăiască credincioşii neamului nostru, a strigat mulţimea descoperindu se. „ Direcţiunea Generală a Poştelor are nvoie de aprovizionarea unei cantităţi mai mari de furaje, pentru întreţinerea cailor Administration Amatorii sunt rugaţi, să se aprente Diviziei Economatului, in str. Ştifan cel Mare no. 6, între orele 10—12. .v. ra. şi 4—7 p. ra. spre a depune oferte. Si D 1 Pierre Solomon a remis administraţiei spitalului militar 265 (israelit) prin medicul d-l Colonel dr. I. Costinescu suma de lei 650 pentru torice şi ţigiii. Asemenea a donat pentru acelaş spital d-na Ernestina Fischer suma de 300 lei. „ Publicul ce a binevoit să reţină lucrări de la expoziţia"„Briese“ este rugat să şi le ridice aceste pentru a se putea reînoi expoziţia cu lucrări noi. §. Eri la orele 11 juni. M. 8. Regina însoţită de d. adjutant colonel Balif şi d-na Perticari a vizitat spitalul no. 424 (Cultura) de tuberculoşi şi boli interne. M. 8. a fost întâmpinată de harnicul medic şef al spitalului de colonel 8. Irimescu şi ajutorii săi medici Zaman, Iagnov, d-ra Ecstein precum şi surorile de caritate Zarifopol, Hurmuzescu, etc. ■ Suverana a vizitat " toate saloanele de bolnavi şi răniţi împărţind bomboane, cruciuliţe, etc. rostind cuvinte de îmbărbătare pentru cei încercaţi. M. S. a rămas plăcut impresionată de buna organizare a spitalului felicitând călduros pe d. profesor doctor Irimescu. Suverana a dăruit spitalului o însemnată cantitate de alimente. „ Pentru pomenirea medicilor, ofiţerilor şi soldaţilor români macedoneni din armata română, pe câmpul de onoare. Din iniţiativa românilor macedoneni aflători in Iaşi, Duminică 11 c. se va onoa an pars’as ca lifrghie spre odina sefideior celor 10 medici ofiţeri rormâni macedoneni căzuţi până aram Pentru patrie îi luptau molimele ce au ameninţat oastea ţârii, cum şi *î ofiţerilor şi soldaţilor româi, hm redon ni m rţi pe front. Românii macstruişnl şi frţii din ţară care i-au canosatisUalP, colegii şi ci'■uarazii lor de arme, precum şi bolnavii care au primit de jos dânşii alinarea suferinţilor, sunt su foţii regaţi să participe în număr cât mai rie. Parastasul va avea loc la orei® 1 o dim., la Biserica sf. Spiridon Str. I. C. Bratianu. Va ofta P. S. Arhiereu Antim Botoşăneanu, asistat de Greul bisericei. Corui bisericii va di rărpunerii# SS Dumineca viitoare 11 a. c. ora 4 p. m. se va reprezenta pe scena Tetrului Naţional in beneficiul op ariei de binefacere „Regina Maria“ Festivalul Aliaţilor II Locot. de rezervă Grigorescu C. din reg. 3 Vânători fiind condamnat de Curtea Marţială a armatei l-a la un an închisoare corceţională pentru faptul de dezertare în timp de răsboi, a fost şters din controalele armatei. — Aceeaşi pedeapsă cu aceleaş consecinţe pentru Sublocot. de rezervă Sfihi Gh. din reg. Constanţa 34 pentru dezertare şi insubordonare. — Sublocot. de rezervă Cotârcea 1. din reg. Petru Rareş 39 fiind condamnat de aceeaş curte marţială la 6 luni închisoare pentru faptul de abuz de încredere. SS Prin decret regal s’a strâmatat reşedinţa judecătoriei ocolului Pihiu din judeţul Putna in comuna Moviliţa din ecaiaş jideţ. SS Locotenefnul de rezervă Creţoiu Gheorghe din batalionul etapă No. 1 a fost şters din controabis a matti pe luna de 12 Mai a. a. ca unul ce a fost condamnat de Cartea Marţială a armatei I la un rs im hhoare piatra fals în acte tdmit. irate şi furi. P.RASTAS.Eri la ora 10 dimineaţa a avut loc un parastas pentru odihnirea lui Z. Naomescu un credincios a nearh i, care a cSzust jertfa, idealului norm naţional. D. Dr. R biaoVîci, a ţinut un cuvint îa care a schţît meritele dispiruţului Zisu Na’.m 5 n este fratrie redactorului S. NiB.Iarsca de la ziarul „Acţiunea Romnă1 _-------------------------------------- PAftLASEMTUL Camera Şedinţa de noapte de la 6 Iunie 1916 Şedinţa se deschide la ora 10 noapte sub preşedinţia d-în V. G Morţac.. Se dă ca vâstul în continure D lui Deputat Barghelei. D-ea vorbind de reforme Isca an istoric, al vieţei ţărăneştişi spune că se simte fericit că a spins zvere bune, să voteze ar aste reforme de o importanţă capitală. Frământările de până acum al acelora rare au trăit viaţa de robie, fără pământ vor înceta. Ier ce li se acordă acum prin legea «*e vom vota va fi ca un bslzam dătător da nădejde şi buc»de pentru dănşii cari cu sângele lor şi-a câştigat dreptul la vliţa şi la la o gospodărie internesei a. Şedinţa s’a ridicat la ora 12 noaptea