Opinia, iunie 1917 (Anul 13, nr. 3069-3094)

1917-06-11 / nr. 3078

Oameni noi, partide noi „S’avem nevoe de partide noi şi de oameni noi“ s’a spus în parlamentul nostru cu prilejul «menţiunilor asupra reformelor. Cuvintele au avut efect pen­tru moment, iar cel ce le-a pro­nunţat a fost răsplătit cu unele aplauze, întru­cit ele erau ob­tie­ctiv spuse la adresa Parti­­iului Muncei. Dar indiferent pe cine priveau aceste cuvinte spuse, socotesc a au fi de prisos sa fie exami­­nată chestiunea. Eete cert că o societate nu »©primenește într’un anumit timp «a totului tot. Dar tot atît de sigur e că ea se preface ne­­ftacerat. Ceia ce vedem existînd astăzi, a fost în germene în societatea de mai înainte, după cum ne­greşit ceia ce va fi inline se zi­­misteşte astăzi în sinul societă­ţii noastre. E prea cunoscută formula că Societatea viitoare se găseşte în situaţiune identică cu a puiului, care pentru a eşi la viaţă tre­ime să spargă coaja lului, în «care dinsul s’a aflat în stare em­brionară şi apoi s’a dezvoltat plaâ a căpătat putere să facă o sobre sforţare. Dacă mi-ar fi permis aş cita aiti vorbele unuia din cei mai straşnici oameni ai viitor­ului, dar care trăeşte astăzi, colecti­vistul Jean Grave. El zice „Revo­­lu­ţie i ese din evoluţie. Mini este fiul lui ieri“. Scriu aici aceste comiate pentru că toată lumea înţelege de ce fel de revoluţie e vorba. Cînd puiul ese din ou sparge coaja, deci revoluţie, dar fie­care ne dăm sama ce însemnează acest fenomen. Oameni noi!? Dar ei sunt printre noi, căci nu e vorba de alte făpturi omeneşti, de­cît ce­le ce vedem astăzi, ci de ace­­staşi fiinţe cugetătoare, dar ca­id să poseadă alte concepţiuni de cit ale noastre celor de as­tăzi, să fie înzestraţi cu un grad mai înalt ca noi de simţul dreptăţii şi egalităţii. Or va fi imposibil, cel puţin după cît înţeleg eu lucrurile, ca aceştia sâ poată face ceva dacă nu unesc sforţările lor. Şi a­­«seastă unire nu se va putea fa­sse de cit prin constituirea unui partid nou. Căci sa privim un moment la cei ce au plecat cu zeci şi sute de ani înaintea noastră pe calea pe »«re noi încercăm a păşi acum. Am în minte, cînd zic aşa, pe Franţa. Nu va fi nimeni care să poată tăgădui că ea are în sinul său nimeni de cei mai noi. Toţi aceşti oameni noi sunt constituiţi în partide. Acesta e singurul mijloc, cel puţin, de a se pune cineva în circulaţie, politiceşte vorbind. Oamenii, fie ei cît de noi, dacă trăesc izolaţi nu pot face mare ispravă pentru folosul ob­ştesc. Dar iarăşi cuget. Vorbele spu­se în Parlament să fie numai nişte cuvinte aruncate aşa la întîmplare ? Şi cu această ocazii­e îmi amintesc cele ce am cetit în o lucrare a unui scriitor fran­cez, Georges Montorgueil: „Cele mai mari rele ale omenire! sunt vorbele. Pentru cuvinte ne cer­tăm, ne prăpădim, ne batem. Pacea ar domni printre oameni dacă n’ar vorbi. La fiecare moment un nou cuvînt de raliare sau de luptă, care aruncă în cele mai nebu­neşti speranţe pe unii, iar pe al­ţii în tulburările cele mai g hi­merice. Un grup îl prinde, îl brodează pe un drapel sau îl coase la pălărie sau chipiu. Şi iată războiul aprins“­ Aceasta însă o socotesc a fi o părere izolată, căci ar avea ae­rul că sub cuvinte nu e nici un fond. Şi eu am credinţa că grupă­rile viitoare, cari vor lua locul partidelor de astăzi, pe un anu­mit fond de renovare socială se vor întemeia, iar nu pe verbe. i Sun­­ţi Uliii Sărbătoarea noastră sfântă Dacă de aicea de acasă ne-a foat dat să împărtăşim bacariile şi durerile aedera esri luptă îa o laltâ cu atâtă­­ bravură şi cu atâta eroism fără nume, pentru ca predssialul demnităţii noastre naţionale, să nu fes ştirbit şi inganu­­chiat tocmai de cătr­e calaal şi asupri­torul fraţilor noştri de peste munţi nu I înseamnă că sufletul mostru al tuturor­­ să nu se oprească o clipi in drsmul j acesta de glorie şi d® eroism şi îa a­­!­cei care trăesc cu nădejdea în izbânda­­ noastră de mâine !­­ Da! la dânşii ne îndreptăm privirile I acEsn, la fraţii noştri Ardeleni şi Bu­­l­covineni care a primit Înrolarea în­­ rândurile armatei noastre să lupte şi ei să moara ca să smulgă libertatea Ar-I­­­dealului şi a Bucovinei din mâna duş­manilor noştri de moarte. ...Şi au venit la noi, în haina m­a­­i­sră a ostaşului român.­­ Câtă bucurie şi câtă nădejde îa su- I fieful lor! Sunt doar fraţii noştri! î Aci vor lupta lângă ai noştri pentru I acelaş ideal pentru acelaş pământ au I depus acelaş jurământ în faţa regelui I tuturor Românilor. I Sărbătoarea aceasta e a noastră a­­ tuturora Unirea cimentată în ziua de I­I Iunie, va rămânea neştearsă în su­­jj fletul nostru, j­a sărbătoarea sfânta a României de s mâine. I­eri peste 5 mii de suflete Ro­­­ mâneşti s’au strâns în jurul Statuei­­ marelui domnitor, unde, Primul mi ni­s- I tru al ţârei Româneşti într’o frăţească şi o înălţătoare cuvântare, a vorbit osta- I şilor Ardeleni şi Bucovineni, de ides­­i Iul ce ne călăuzeşte acum, când se I plămădeşte cu sânge România de mâi- I ne. Apoi, marele nostru poet şi luptă- I tor Octavian Goga, a vorbit, de nădej­­s dea şi libertatea de sub jugul asupri- I torilor de peste munţi. I Cuvântarea pribeagului de peste munţi­­ a stors lacrimi de bucuria în uralele mulţimei. Când s’a urcat la tribună învăţăto­rul Bucovinean lancu Nistor, a schiţat durerea unui neam care nu moare,­­ toată suflarea a strigat trăiască frun­taşul învăţătorimei. Din rândul credincioşilor ardeleni se ridică advocatul V. D. ofiţer de rezer­vă, care şi spune, dacă D-zeul părin­ţilor noşti ne va ajuta vom făuri Ro­mânia liberă, România Mare!­­ Aceasta este dorinţa noastră, a tutu­­­ror. I Am vrut să fim alăturea de fraţii noştri din România liberă, ca să luptăm I până la cel din urmă. Să murim mai I bine, de cât să lăsăm că ticălosul care I ne-a batojeorit atât amar de vreme pe I mamele, surorile şi nevestele noastre I să mai stăpânească de azi încolo. Mulţimea aclamă, dar soldaţi cer că D-l lor ga să vorbească. Intr’o însufle­ţire de nedescris, marele nostru istorie cu vocea plină le spune: Fraţi ostaşi, intraţi şi luptaţi pentru România ca împreună cu tovarăşii voş­tri să tăceţi România nouă, România de mâine. Va primim cu bucurie, căci voi, aţi venit la fapte. Intr’o singură mişcare uriaşe să pornim cu tot ce avem până ce duşmanul viitorului şi al vieţei no­astre se va găsi sub câlcâiul valachu­­ ! Ini batjocorit şi învins, numai ca să se S8438S! SSflliS#® SASti & 1 * A ANUKjfujgl %. I i le®. • HS 3i h. 91 ti Ha immar vectii 5$ tis fiimlsF Is Iwaia i# »HS8^«S!a3^Jai^ aSUEjXIII—8Q7SDuminică 11 Iunia 1917 ridice din nou în răsbunarea Ini gre-Ziua. . Curintarea d-lui Iorga a fost obiectul unei vii și sincere isbucniri de urale, glasul lor pătrunzător a înflăcărat toate Inimile celor ce l’au ascultat. * La ora 7 a avut loc pa platcul de la Copou în prezenta familiei Regale reprezentarea eroicului episod a d-lor Corneliu Moldovacu și Mircea Rădu­­lscu. „Pe ateea nu se trese“.St Vlădescu PARUMBITUL Camara Şedinţa de la 1 Iunie 1917 Şe­dinţa sa deschide la ora 3 p. m. sub prezidenţia d-lui V.­­ Morţan. La­ şedinţa parlamentară a asistat Mitrpolitul Pimea. Pe banca ministeriala i­au Joc d-...­ Victor Antonescu, G. Mărzinu, L G. Dus».a. dr. I­strati, Vîntilă Brătissa ve­­rifhide. Comunicări D-l Tranm laşi. Ans de făcut 2 ce­rn culcări. Prima este este întinderea a­­grisuntari, car aceasta in vederea unei interpelări pa care o voi face ImacLaî c« Irul veţi da cuvântul. A doua rog pe d-l ministru ds Saasţ® au'eui r­ăspundă ce s.au făcut cu fami­liile comercianţilor, căzuţi pe câmpul de luptă. D-l Victor Antonescu d. deputat Trancu-Iaşi ara toată dreptatea şi vei lua toata măsurii© ca «le să ia satis­făcute. Retormel® D-l Preşedinte dă 'cuvâmul d-lui de­putat Ghîsa in chestia reformelor d-sa spun» că votează nforoaare aşa cum au fost proectat« de partidul li­beral şi găseşi« o datorie să voteze aceste reforme fiiadra pe ba»« aceasta a fost ales in constitnenfi. Vorbind de savantul regesc spune că Maréi® Reg® Feidhisiad legte acel car« a kpîsst și laptă pentru prosperate* și democratizare® celor maisfiste năzsinţi a neam®lui nosfrs. Gritică pa adversarii reformelor, ear® s’a.a năpăsisit «« toată faria asupra partidelor, cari m muarit atât de mult p«ntru­ înfăptuirea rîformelor. Vor­­bind d« {araBisaea noastră ada.ee elogiale sal» zicând, că soporul si aces­ta î­i datoria toată recunoştinţa so®s­­iră. Reformele trebues: înfăptuite numai de cât !­ssa iţi încheia de­claraţianfca­sa D. Dffpetst Maior Ghica, D. Bâdulescu luând cuvântul in ches­tia fgformel® foxe un istoric al parti­delor politice. Trecând apoi la credincioşi neamului a ţărănime! spune, că fie­ cara ţăran, s’a căutat să fia trimis la diferita jus­tiţe ţiuni, şi nici pa la cartiere să fie pripăşiţi şi cu fiori au piesa* îa îac ca la nuntă. Şedinţa de m©aple Ştăffiţa sa deschid® îa sr^ 19 sub preşideaţia D-lui V. Q. Morjua. Discursul d lui Mâdulescu (Continuare) @r­iterul conti­nuând spuse că re­formele prezentate de guvern nu sunt d­ a cât o promisiune căci zrt convinge­rea că ele nu ss vor înfăptui nici­odată Oratorul arată că reforma e iacontplec­­îabilâ şi noi cei de la partidul Man­cei sm pas Întâi votai obligator. Insem­­nltssie® lai îl ştiţi căci l’aţi acceptat şi Dv. deci e de prisos să mai iszisb Vorbind de reforma electorală spane că au a su­s cine vor hssnatorii de drept. D. Rădulescu se întreabă dacă aa cumva e rezervată o­banei lângă unde vor fi insztalaţi toţi pe celoaarii care nu vor putea întrebuinţa forţa lor în altă direcţie. Noi cerem naţionalizarea solului şi exploatarea masivelor păduroase de la 50 h. la sus. Regret că preşedintele Consiliului us.­e alai spre a-i aminti de escorsia ficatăla 1303 cu regretatul Ha­rci tând g.a convins şi D-sa alunei de părere i ceasta a­vea cu sîngura deo­sebire că ce tei menţin părerec­a şi acum Noi an avem nevoe de stsitlatice căci dacă pământul ce vreia noi să-l dăm i’xproprisfând până la 200 h. vom­­eo . iH iFOBiAP M îadstă după închidere» sesiune! Parisanentarv, Mărioara ®inshy, Tiaa&e Manu, Bulfinti^y, etc. se vor produce în viaaoasa feerie de actualitate „A fort odat?“ de Durstoy. R*pr£z8nta|îa va avea loc s»h înal­tul Patîoaaj al M. S. Regiaa și se va da îa Beneficia’ Invalizilor din războiu. înscrierile re­ce la librăria Iliescu. m Se anunță goairea iu Ii sl. și vizi­ta ps frântul roaiîaesc a Ministruluî d.a rizboiw Rus, d. Keren­­id ptntru sâptă­­mlaa viitoare. S D. Diaitriu dtla sarvicial tech­nic camuBsl a fost »arait îa posts! de Impiegat, îa local îuî Arg!»t*r» dece­dat, gg AGăm «a părere de rău, că £ri a îfjeeiat dia viaţa Nuului Argintar® voiihî impiegat, pe lîagă ssrvieiul teh­nic Comasai. Arglutaru era a» caasti­­ineios şi cinstit funcţioaar. Transmit«». îadareratei familii con­doleanţe!« noastre. g Eminsnixl studeat 1. Casteaua şi-a trec­ist cu bile alb© axameaui ds îiefsnţi. D-sa a fost viu felicitat de jarna! exa­minator. li urăm tot succesul îa aoaâ carieră juridică. HS S’a distribuit publicului «L» Fi&ţa Halei peşte sărat de cea mai buna ca­litate, iar scrambiile de Dunăre de a­­litate superioară, s’au vîadat cu 2 lei kgr. cai® cs revine la Si baci bucata. Am den ca tot ast-f«liu publicai se fie servit și’» viitar eua ea © credem. %£ ©»tea marțială © armate!­a ăştia ordonă cosdsmnuiuiui^feiuza ®. Ale»­­sattâra fost colonel­ al brigăzei Vfil­a mixtă, azi dispărut, inculpat pentru faptul de asasinat, ţi se prezinte în termen de zece zile careu­­ind­ de la ziua publicării acesstei ordo­nanţe la­ ordinul armat® 1 11 da a se pans la casa da arest a garnizoanei Bacău, căci în caz de nearmare va fi declarat ca rebel legilor, suspens de exerciţiului drepturilor cetăţeneşti şi a­­varea lui va fi sechestrată.­­ Cartea marţială a armate! !l-s a condamnat în contumacie la moarte pe iadirizîi lonescu loan da 17 sni, meca­nic şi Cristache Panderescu de 18 ani tipograf ambii din Bucureşti pentru faptei de gpieusj. gg Duminică 11 crt. ss va oficia un parastas pentru odom sun­etelor me­dicilor şi soîdafi p?­remâai macedoneni merţi pe front»’ Parastasul va s.vea iec la ora 13 a. m. la Biserica Sf. Spiridon şi va fi ofi­ciat de P. S. Arhiereu! Am­ira Botoşe­­seans asistat de clerul bieerisei. RăspuHartrile vor fi date de corci la isericil, B D-l Daca Ministral l»«traarbiirii publice, a visitat «îi înstitațienils di» localul Gimnazielii Akixsadra ts! ®aa D-sa a asistat la ®mrs»rSor «ecsodsre aab ®oidus«r«a D-lui Prof. Mitesca. In stima a vizitat C«»i!na fa- S'iUilieJof caid­* mobilizați „ Prinaseeta Olfta Sturisa* de *ub l»grijir®a D-lui Profesor V. Teodorea&a, Stbfaâ Lobma, eade a îim$.n p® depila mulțsmît. La oi's li, diad D-l Mimstrsi a ia­­spectat iastitaţiaaea Cursurilor sesalsî primar« fi FroebiUs»* csra sânt soh­­duse da D-aa Lada Bran dea la-a împăr­ţit bom­baaas peatm primirea mărea^t «ar® i-a fâcst îopiiî eeior «ari aai lsjb» p* fooniar!. a »Neamul Remiscsc* spus® după .Gazeta Btscaresîi­o; * ea profesor al S«k­­iaw-i de la Şeasta de Podari fi Şosele din Bacurești a |in»t .o patriotidă c®a­­ferinţă* la a 4~a „serată distractivă* pentru soldaţii Futshnior ccatrale-După Reset dosi« iagiusr, a*«®foc­at în ti tnsi a!*« în coostruiroî: rile­­sarălor din Co*sta»țfi &m vorbit și boi aici, cu altă ocasiutse. Patriot și nimic «*.! ««uit îf EB D-l fermasîsi Dr. A. R«ti*K0 a f«sâ CRMit prov. membra î» «mmicioasa »ico-farmac««tită d* ps lângă anea g«n*r»la a ssrviaialei mtaîtar­i» locui d-lui farmacist Stefan Dsmbraw, care a mobilizat fi rspartizat ia amata operația»?. H Locotenenta! de rezervă Mata Const, din r*g. i călăraş a fost ăat I« judecata Csrtii Marțiala a armat»! 1 (?*­­dul-Uoasi) iaca­pat pentra «rima ă® »apsupsae« ia mobilizare. iS S* caut» lucrăt»ri la ©ir»®|ia#«­­aiului Sanitar Francez cu sediul 1« lo­­«siului Scoalei Contsreial* latei statia Vasile Alexandri Ke; 5, vis-a-xvis de fosta Primărie, care are nevoe de 1»­­erători, Dulgheri, tâmplari, retail in­stalatori de apa şi canal, «oferi meta­niei, croitori ţi pinzari pentru «as«t corturi. Doritorii se vor adresa urgent D-lui Adjutant De­mas, Şeful Persenalnhii. « In spitalul Sf­. Sava a îaeetat ăi» viaţa medicul Maier Protopopeso». |ț­ Mefâftântarea a avut Ies a A la »la 2 p. m. li A iost arestat individul tia Tomesau. î* momentul »âtă ăuc«a • «a»ti tata â* «ar*», neputâmă ă»v«di ăa unde • ar*. B Eri seară la erele S jum. a a^t l»e în sala Fa» ti a, • întrunit?» a Wl «eldaţi şi «iiţeri Ruşi. intrimirea s’a terminat la o rele 12. S Servitoarea Elena Belciug a în­ghiţit o cantitate de substanţe »brăvi­­toare. A fost transportată la spi­tal. S3 8’ găsit şi depus la sepțin «t I s. III, • umbrelă de matas*. «m­mmt tank ii lui S­ipiîli iifiiiii Au ajuns subscrierile aproape de 70 milioane. Subscrierea rămiite deschisă la băncile sie căror »ums s’a făcut eu* nescut pri» ziare. SsatifiiMți a subscrie si t»ărse ba­nii ce i-stiessitisîsi! s? f*o»ti Optra folositoare wmapersonal, Stilulu­i și neamului. boră aceasta și vom expropria piuă la 100 h. Pledează convlugător psstra actri;.­­rea drepturilor temeiior. Arătând că acordui între partid® la trecut nu a dat rezultatele cerut® as crede câ «cum va putea da alte read«. Ședința sa ridică la ora 12. r- rrnn-tWi7ÉW»fifilÍW^y,lTi,I,,i' jjgffy JKötóíM•1

Next