Opinia, iunie 1917 (Anul 13, nr. 3069-3094)
1917-06-11 / nr. 3078
Oameni noi, partide noi „S’avem nevoe de partide noi şi de oameni noi“ s’a spus în parlamentul nostru cu prilejul «menţiunilor asupra reformelor. Cuvintele au avut efect pentru moment, iar cel ce le-a pronunţat a fost răsplătit cu unele aplauze, întrucit ele erau obtiectiv spuse la adresa Partiiului Muncei. Dar indiferent pe cine priveau aceste cuvinte spuse, socotesc a au fi de prisos sa fie examinată chestiunea. Eete cert că o societate nu »©primenește într’un anumit timp «a totului tot. Dar tot atît de sigur e că ea se preface neftacerat. Ceia ce vedem existînd astăzi, a fost în germene în societatea de mai înainte, după cum negreşit ceia ce va fi inline se zimisteşte astăzi în sinul societăţii noastre. E prea cunoscută formula că Societatea viitoare se găseşte în situaţiune identică cu a puiului, care pentru a eşi la viaţă treime să spargă coaja lului, în «care dinsul s’a aflat în stare embrionară şi apoi s’a dezvoltat plaâ a căpătat putere să facă o sobre sforţare. Dacă mi-ar fi permis aş cita aiti vorbele unuia din cei mai straşnici oameni ai viitorului, dar care trăeşte astăzi, colectivistul Jean Grave. El zice „Revoluţie i ese din evoluţie. Mini este fiul lui ieri“. Scriu aici aceste comiate pentru că toată lumea înţelege de ce fel de revoluţie e vorba. Cînd puiul ese din ou sparge coaja, deci revoluţie, dar fiecare ne dăm sama ce însemnează acest fenomen. Oameni noi!? Dar ei sunt printre noi, căci nu e vorba de alte făpturi omeneşti, decît cele ce vedem astăzi, ci de acestaşi fiinţe cugetătoare, dar caid să poseadă alte concepţiuni de cit ale noastre celor de astăzi, să fie înzestraţi cu un grad mai înalt ca noi de simţul dreptăţii şi egalităţii. Or va fi imposibil, cel puţin după cît înţeleg eu lucrurile, ca aceştia sâ poată face ceva dacă nu unesc sforţările lor. Şi a«seastă unire nu se va putea fasse de cit prin constituirea unui partid nou. Căci sa privim un moment la cei ce au plecat cu zeci şi sute de ani înaintea noastră pe calea pe »«re noi încercăm a păşi acum. Am în minte, cînd zic aşa, pe Franţa. Nu va fi nimeni care să poată tăgădui că ea are în sinul său nimeni de cei mai noi. Toţi aceşti oameni noi sunt constituiţi în partide. Acesta e singurul mijloc, cel puţin, de a se pune cineva în circulaţie, politiceşte vorbind. Oamenii, fie ei cît de noi, dacă trăesc izolaţi nu pot face mare ispravă pentru folosul obştesc. Dar iarăşi cuget. Vorbele spuse în Parlament să fie numai nişte cuvinte aruncate aşa la întîmplare ? Şi cu această ocaziie îmi amintesc cele ce am cetit în o lucrare a unui scriitor francez, Georges Montorgueil: „Cele mai mari rele ale omenire! sunt vorbele. Pentru cuvinte ne certăm, ne prăpădim, ne batem. Pacea ar domni printre oameni dacă n’ar vorbi. La fiecare moment un nou cuvînt de raliare sau de luptă, care aruncă în cele mai nebuneşti speranţe pe unii, iar pe alţii în tulburările cele mai g himerice. Un grup îl prinde, îl brodează pe un drapel sau îl coase la pălărie sau chipiu. Şi iată războiul aprins“ Aceasta însă o socotesc a fi o părere izolată, căci ar avea aerul că sub cuvinte nu e nici un fond. Şi eu am credinţa că grupările viitoare, cari vor lua locul partidelor de astăzi, pe un anumit fond de renovare socială se vor întemeia, iar nu pe verbe. i Sunţi Uliii Sărbătoarea noastră sfântă Dacă de aicea de acasă ne-a foat dat să împărtăşim bacariile şi durerile aedera esri luptă îa o laltâ cu atâtă bravură şi cu atâta eroism fără nume, pentru ca predssialul demnităţii noastre naţionale, să nu fes ştirbit şi inganuchiat tocmai de către calaal şi asupritorul fraţilor noştri de peste munţi nu I înseamnă că sufletul mostru al tuturor să nu se oprească o clipi in drsmul j acesta de glorie şi d® eroism şi îa a!cei care trăesc cu nădejdea în izbânda noastră de mâine ! Da! la dânşii ne îndreptăm privirile I acEsn, la fraţii noştri Ardeleni şi Bulcovineni care a primit Înrolarea în rândurile armatei noastre să lupte şi ei să moara ca să smulgă libertatea Ar-Idealului şi a Bucovinei din mâna duşmanilor noştri de moarte. ...Şi au venit la noi, în haina maisră a ostaşului român. Câtă bucurie şi câtă nădejde îa su- I fieful lor! Sunt doar fraţii noştri! î Aci vor lupta lângă ai noştri pentru I acelaş ideal pentru acelaş pământ au I depus acelaş jurământ în faţa regelui I tuturor Românilor. I Sărbătoarea aceasta e a noastră a tuturora Unirea cimentată în ziua de II Iunie, va rămânea neştearsă în sujj fletul nostru, ja sărbătoarea sfânta a României de s mâine. Ieri peste 5 mii de suflete Ro mâneşti s’au strâns în jurul Statuei marelui domnitor, unde, Primul mi nis- I tru al ţârei Româneşti într’o frăţească şi o înălţătoare cuvântare, a vorbit osta- I şilor Ardeleni şi Bucovineni, de idesi Iul ce ne călăuzeşte acum, când se I plămădeşte cu sânge România de mâi- I ne. Apoi, marele nostru poet şi luptă- I tor Octavian Goga, a vorbit, de nădejs dea şi libertatea de sub jugul asupri- I torilor de peste munţi. I Cuvântarea pribeagului de peste munţi a stors lacrimi de bucuria în uralele mulţimei. Când s’a urcat la tribună învăţătorul Bucovinean lancu Nistor, a schiţat durerea unui neam care nu moare, toată suflarea a strigat trăiască fruntaşul învăţătorimei. Din rândul credincioşilor ardeleni se ridică advocatul V. D. ofiţer de rezervă, care şi spune, dacă D-zeul părinţilor noşti ne va ajuta vom făuri România liberă, România Mare! Aceasta este dorinţa noastră, a tuturor. I Am vrut să fim alăturea de fraţii noştri din România liberă, ca să luptăm I până la cel din urmă. Să murim mai I bine, de cât să lăsăm că ticălosul care I ne-a batojeorit atât amar de vreme pe I mamele, surorile şi nevestele noastre I să mai stăpânească de azi încolo. Mulţimea aclamă, dar soldaţi cer că D-l lor ga să vorbească. Intr’o însufleţire de nedescris, marele nostru istorie cu vocea plină le spune: Fraţi ostaşi, intraţi şi luptaţi pentru România ca împreună cu tovarăşii voştri să tăceţi România nouă, România de mâine. Va primim cu bucurie, căci voi, aţi venit la fapte. Intr’o singură mişcare uriaşe să pornim cu tot ce avem până ce duşmanul viitorului şi al vieţei noastre se va găsi sub câlcâiul valachu ! Ini batjocorit şi învins, numai ca să se S8438S! SSflliS#® SASti & 1 * A ANUKjfujgl %. I i le®. • HS 3i h. 91 ti Ha immar vectii 5$ tis fiimlsF Is Iwaia i# »HS8^«S!a3^Jai^ aSUEjXIII—8Q7SDuminică 11 Iunia 1917 ridice din nou în răsbunarea Ini gre-Ziua. . Curintarea d-lui Iorga a fost obiectul unei vii și sincere isbucniri de urale, glasul lor pătrunzător a înflăcărat toate Inimile celor ce l’au ascultat. * La ora 7 a avut loc pa platcul de la Copou în prezenta familiei Regale reprezentarea eroicului episod a d-lor Corneliu Moldovacu și Mircea Rădulscu. „Pe ateea nu se trese“.St Vlădescu PARUMBITUL Camara Şedinţa de la 1 Iunie 1917 Şedinţa sa deschide la ora 3 p. m. sub prezidenţia d-lui V. Morţan. La şedinţa parlamentară a asistat Mitrpolitul Pimea. Pe banca ministeriala iau Joc d-... Victor Antonescu, G. Mărzinu, L G. Dus».a. dr. Istrati, Vîntilă Brătissa verifhide. Comunicări D-l Tranm laşi. Ans de făcut 2 cern culcări. Prima este este întinderea agrisuntari, car aceasta in vederea unei interpelări pa care o voi face ImacLaî c« Irul veţi da cuvântul. A doua rog pe d-l ministru ds Saasţ® au'eui răspundă ce s.au făcut cu familiile comercianţilor, căzuţi pe câmpul de luptă. D-l Victor Antonescu d. deputat Trancu-Iaşi ara toată dreptatea şi vei lua toata măsurii© ca «le să ia satisfăcute. Retormel® D-l Preşedinte dă 'cuvâmul d-lui deputat Ghîsa in chestia reformelor d-sa spun» că votează nforoaare aşa cum au fost proectat« de partidul liberal şi găseşi« o datorie să voteze aceste reforme fiiadra pe ba»« aceasta a fost ales in constitnenfi. Vorbind de savantul regesc spune că Maréi® Reg® Feidhisiad legte acel car« a kpîsst și laptă pentru prosperate* și democratizare® celor maisfiste năzsinţi a neam®lui nosfrs. Gritică pa adversarii reformelor, ear® s’a.a năpăsisit «« toată faria asupra partidelor, cari m muarit atât de mult p«ntru înfăptuirea rîformelor. Vorbind d« {araBisaea noastră ada.ee elogiale sal» zicând, că soporul si acesta îi datoria toată recunoştinţa so®siră. Reformele trebues: înfăptuite numai de cât !ssa iţi încheia declaraţianfcasa D. Dffpetst Maior Ghica, D. Bâdulescu luând cuvântul in chestia fgformel® foxe un istoric al partidelor politice. Trecând apoi la credincioşi neamului a ţărănime! spune, că fie cara ţăran, s’a căutat să fia trimis la diferita justiţe ţiuni, şi nici pa la cartiere să fie pripăşiţi şi cu fiori au piesa* îa îac ca la nuntă. Şedinţa de m©aple Ştăffiţa sa deschid® îa sr^ 19 sub preşideaţia D-lui V. Q. Morjua. Discursul d lui Mâdulescu (Continuare) @riterul continuând spuse că reformele prezentate de guvern nu sunt d a cât o promisiune căci zrt convingerea că ele nu ss vor înfăptui niciodată Oratorul arată că reforma e iacontplecîabilâ şi noi cei de la partidul Mancei sm pas Întâi votai obligator. Insemnltssie® lai îl ştiţi căci l’aţi acceptat şi Dv. deci e de prisos să mai iszisb Vorbind de reforma electorală spane că au a sus cine vor hssnatorii de drept. D. Rădulescu se întreabă dacă aa cumva e rezervată obanei lângă unde vor fi insztalaţi toţi pe celoaarii care nu vor putea întrebuinţa forţa lor în altă direcţie. Noi cerem naţionalizarea solului şi exploatarea masivelor păduroase de la 50 h. la sus. Regret că preşedintele Consiliului us.e alai spre a-i aminti de escorsia ficatăla 1303 cu regretatul Harci tând g.a convins şi D-sa alunei de părere i ceasta avea cu sîngura deosebire că ce tei menţin părereca şi acum Noi an avem nevoe de stsitlatice căci dacă pământul ce vreia noi să-l dăm i’xproprisfând până la 200 h. vomeo . iH iFOBiAP M îadstă după închidere» sesiune! Parisanentarv, Mărioara ®inshy, Tiaa&e Manu, Bulfinti^y, etc. se vor produce în viaaoasa feerie de actualitate „A fort odat?“ de Durstoy. R*pr£z8nta|îa va avea loc s»h înaltul Patîoaaj al M. S. Regiaa și se va da îa Beneficia’ Invalizilor din războiu. înscrierile rece la librăria Iliescu. m Se anunță goairea iu Ii sl. și vizita ps frântul roaiîaesc a Ministruluî d.a rizboiw Rus, d. Kerenid ptntru sâptămlaa viitoare. S D. Diaitriu dtla sarvicial technic camuBsl a fost »arait îa posts! de Impiegat, îa local îuî Arg!»t*r» decedat, gg AGăm «a părere de rău, că £ri a îfjeeiat dia viaţa Nuului Argintar® voiihî impiegat, pe lîagă ssrvieiul tehnic Comasai. Arglutaru era a» caastiineios şi cinstit funcţioaar. Transmit«». îadareratei familii condoleanţe!« noastre. g Eminsnixl studeat 1. Casteaua şi-a trecist cu bile alb© axameaui ds îiefsnţi. D-sa a fost viu felicitat de jarna! examinator. li urăm tot succesul îa aoaâ carieră juridică. HS S’a distribuit publicului «L» Fi&ţa Halei peşte sărat de cea mai buna calitate, iar scrambiile de Dunăre de alitate superioară, s’au vîadat cu 2 lei kgr. cai® cs revine la Si baci bucata. Am den ca tot ast-f«liu publicai se fie servit și’» viitar eua ea © credem. %£ ©»tea marțială © armate!a ăştia ordonă cosdsmnuiuiui^feiuza ®. Ale»sattâra fost colonel al brigăzei Vfila mixtă, azi dispărut, inculpat pentru faptul de asasinat, ţi se prezinte în termen de zece zile careuind de la ziua publicării acesstei ordonanţe la ordinul armat® 1 11 da a se pans la casa da arest a garnizoanei Bacău, căci în caz de nearmare va fi declarat ca rebel legilor, suspens de exerciţiului drepturilor cetăţeneşti şi avarea lui va fi sechestrată. Cartea marţială a armate! !l-s a condamnat în contumacie la moarte pe iadirizîi lonescu loan da 17 sni, mecanic şi Cristache Panderescu de 18 ani tipograf ambii din Bucureşti pentru faptei de gpieusj. gg Duminică 11 crt. ss va oficia un parastas pentru odom sunetelor medicilor şi soîdafi p?remâai macedoneni merţi pe front»’ Parastasul va s.vea iec la ora 13 a. m. la Biserica Sf. Spiridon şi va fi oficiat de P. S. Arhiereu! Amira Botoşeseans asistat de clerul bieerisei. RăspuHartrile vor fi date de corci la isericil, B D-l Daca Ministral l»«traarbiirii publice, a visitat «îi înstitațienils di» localul Gimnazielii Akixsadra ts! ®aa D-sa a asistat la ®mrs»rSor «ecsodsre aab ®oidus«r«a D-lui Prof. Mitesca. In stima a vizitat C«»i!na fa- S'iUilieJof caid* mobilizați „ Prinaseeta Olfta Sturisa* de *ub l»grijir®a D-lui Profesor V. Teodorea&a, Stbfaâ Lobma, eade a îim$.n p® depila mulțsmît. La oi's li, diad D-l Mimstrsi a iaspectat iastitaţiaaea Cursurilor sesalsî primar« fi FroebiUs»* csra sânt sohduse da D-aa Lada Bran dea la-a împărţit bombaaas peatm primirea mărea^t «ar® i-a fâcst îopiiî eeior «ari aai lsjb» p* fooniar!. a »Neamul Remiscsc* spus® după .Gazeta Btscaresîio; * ea profesor al S«kiaw-i de la Şeasta de Podari fi Şosele din Bacurești a |in»t .o patriotidă c®aferinţă* la a 4~a „serată distractivă* pentru soldaţii Futshnior ccatrale-După Reset dosi« iagiusr, a*«®focat în ti tnsi a!*« în coostruiroî: rilesarălor din Co*sta»țfi &m vorbit și boi aici, cu altă ocasiutse. Patriot și nimic «*.! ««uit îf EB D-l fermasîsi Dr. A. R«ti*K0 a f«sâ CRMit prov. membra î» «mmicioasa »ico-farmac««tită d* ps lângă anea g«n*r»la a ssrviaialei mtaîtari» locui d-lui farmacist Stefan Dsmbraw, care a mobilizat fi rspartizat ia amata operația»?. H Locotenenta! de rezervă Mata Const, din r*g. i călăraş a fost ăat I« judecata Csrtii Marțiala a armat»! 1 (?*dul-Uoasi) iacapat pentra «rima ă® »apsupsae« ia mobilizare. iS S* caut» lucrăt»ri la ©ir»®|ia#«aiului Sanitar Francez cu sediul 1« lo«siului Scoalei Contsreial* latei statia Vasile Alexandri Ke; 5, vis-a-xvis de fosta Primărie, care are nevoe de 1»erători, Dulgheri, tâmplari, retail instalatori de apa şi canal, «oferi metaniei, croitori ţi pinzari pentru «as«t corturi. Doritorii se vor adresa urgent D-lui Adjutant Demas, Şeful Persenalnhii. « In spitalul Sf. Sava a îaeetat ăi» viaţa medicul Maier Protopopeso». |ț Mefâftântarea a avut Ies a A la »la 2 p. m. li A iost arestat individul tia Tomesau. î* momentul »âtă ăuc«a • «a»ti tata â* «ar*», neputâmă ă»v«di ăa unde • ar*. B Eri seară la erele S jum. a a^t l»e în sala Fa» ti a, • întrunit?» a Wl «eldaţi şi «iiţeri Ruşi. intrimirea s’a terminat la o rele 12. S Servitoarea Elena Belciug a înghiţit o cantitate de substanţe »brăvitoare. A fost transportată la spital. S3 8’ găsit şi depus la sepțin «t I s. III, • umbrelă de matas*. «mmmt tank ii lui Sipiîli iifiiiii Au ajuns subscrierile aproape de 70 milioane. Subscrierea rămiite deschisă la băncile sie căror »ums s’a făcut eu* nescut pri» ziare. SsatifiiMți a subscrie si t»ărse banii ce i-stiessitisîsi! s? f*o»ti Optra folositoare wmapersonal, Stilului și neamului. boră aceasta și vom expropria piuă la 100 h. Pledează convlugător psstra actri;.rea drepturilor temeiior. Arătând că acordui între partid® la trecut nu a dat rezultatele cerut® as crede câ «cum va putea da alte read«. Ședința sa ridică la ora 12. r- rrnn-tWi7ÉW»fifilÍW^y,lTi,I,,i' jjgffy JKötóíM•1