Opinia, septembrie 1917 (Anul 13, nr. 3145-3168)

1917-09-15 / nr. 3156

'A r­ Facifismu iT In Ziarele franceze după cum ne aratau telegramele de ieri, spu­neau ca nota de răspuns a Ger­maniei la intervenţia pentru pace a Papei, nu precizază nimic. In adevăr, ori­cine a citit acea notă, rămirne cu aceaşi impresie. To­­tul,ievaziv. Se insistă numai asupra unui f­unct şi anume asupra spiritu­al pacific de care a fost şi este animat atât împăratul cât şi po­porul german. Şi noi credem ca aşa e, în­tru cât priveşte pe popor. Insă la ce a folosit aceasta aplecare a poporului german, cind el n’a făcut de cât să asculte orbeşte de ce i s’a poruncit de clasa stăpâniitoare, care, se ştia, era absolut militaristă şi războinică. N’a observat poporul german acele legiuni de soldaţi, cari se măriau din an în an ? Nu i-a atras atenţiunea faptul că s’a scos de sub controlul par­lamentar budgetul răsboiului pe mai mulţi ani ? S’a băgat de samă că flota mi­litară sporeşte, că tunurile se în­mulţesc, şi se măresc în calibru ? Na observat că Germania chel­tuia mai mult ca ori­care stat, în afară de Rusia, pentru ar­mată ? Şi dacă aşa stai lucrurile, de unde ar rezulta că poporul ger­man era mai blind decit un miel, după cum se vorbeşte în nota de care ne ocupăm ? Se poate doar numai atît sus­ţine în favoarea poporului ger­man, că din cauza constituţiu­­nii puţin democratice a ţării, el n’a putut să-şi arăte glasul aşa cum ar fi trebuit. Şi se pare că în aceasta afir­mare e oare care adevăr, de oa­re­ce aliaţii au spus şi repetat, «ă nu vor intra la vorbă pentru pace, decit al nci ciad alcătui­rea politică ce a?.lăzi, cu m;Ii* tănsmai din vârful piramidei sockle, va înceta, iar­ poporul îşi va avea puterea la care are drept. Rasboidl actual, e evident pen­­tru toată lumea, a dat naştere la tot felul de procese. Procese de revendicări terito­riale, procese de dobîndire de dreptri ori recunoaştere a lor, procese de naţionalitate. Dar mai presus de toate stă procesul democraţiei contra ab­solutismului. In mersul normal al eveni­mentelor, pretutindeni el a fost cîştigat de democraţie, mai cu­­rînd ori mai tîrziu. Regula a­­ceasta nu va suferi doar excep­ţie numai în Germania. Din cele ce constatăm, după ştirile ce posedăm, chiar în in­teriorul acestei ţări există un a­­semenea proces. Clasele populare germane por­nesc de la alte concepţiuni, de­cit păturile diriguitoare. Acele clase sufăr astăzi de pe urma răsboiului pe care aceste din urmă l-au dezlănţuit. Şi e cert, căci istoria nu se desminte, ca aceia clase vor plăti cu decă­derea importanţei lor, cu ani­hilarea lor crima ce au săvâşit prin provocarea acestui mare război. Poporul german procedează mai mito die poate ca altele. El cîntăreşte şi chibzuieşte mult, înaintează încet şi sigur dar îna­intează în cucerirea drepturilor. Ceia ce alţii au făcut cu oare­cara spontaneitate, poporul ger­man o va face mai cu încetul, d­e nu e admisibi ca ei sa nu ajungă acelaş ţel, cum s’a întîm­­plat cu alte popoare. Vîr, altă dată. Zdravăn, spătos, bine _ legat, în uniformă da campanie cu­­ cizme, dar ce folos,­­iaîă s’a învârtit. Un prieten mi-a șoptit: 1. vizi vine da pe front a fost ră­nit. Nu vorbi... Altul mi-a spus câ’s b, sine. Inte’a devar a evenit l­a Iași, cu mâna leg dă (caremi-si? era drea­pta) fără serarid că a fost rănit. Eu i-am răspuns. S’a legat la mână de ruşine, câ nu poate să-şi acopere obr­az­a. Aşa dar ht­ i învârti­ţii Iată gă­lăgioşii, de diă dată.*. Numele per­sonagiului E4-1 dau. Aceasta n’o fac nu din m­otive personale, ci de bun simţ. Lucru acesta ţin să se ştie. Dar ferească! D-zeu, să pro­testeze, contra afirmapunilor noas­tre, că­ atunci pe lângă nume voi mai veni şi cu documente şi pe deasupra noi mai spunem o scenă când sor­a bravului nostru erou ră­nit pa front G. F.. Locotenent de rezervă, profesor i-a spus-o textual: Să ţi fie ruşine sâ stai după front, tocmai d tu care ai făcut atât­a gălăgie. Aşa dir iătă încă unul din în­vârtii­i noştrii.. St. Vladescu ­10 mmmmfl Hsa m . 6­ 5 Inni •»gf^W’ifraaMaBiy«^ Administrația. Tip. H Goldner..Iași Telefon No. 86 Íö3®tSi®syffifö^»s*®iBJ^^ Se* $e wm % k Ia;s ■ •' •■ti;--: Jfcj*­­­­S«J®t u Oil­uiGIUSlI ■ \|f« ,rpJf pagina G Sen »* îs *í il SO b. 13^ nună' vech;a 55 fe Hs? nunflü* In Riss’a II tó£5SQ»$»öSM®tiw:WíUt^,agö«^^ Anul XIII—8158 Vineri 15 Septembrie 1917 SOMSttflStf/ltt«9V • ■»MKPc'V ■*. .■W 1 In Iaşul nostru, cetăţenii au cu­­noscut când­va un mănunchi de en­tuziaşti luptători, cu aetul de în­drumători ai cauzei noastre naţio­nale, care sub paravanul centrului studenţesc, nu odată au provocat întruniri publice. Şi nu odată în cuvinte meşteşugite, recitate la o­­glin­dă, ne da nouă lecţie de pa­ule­tism de pe tribuna împodobită cu tricolorul nostru naţional. La unul din aceştia l’am urmărit mult?, vreme, ba am consacrat, ar­ticole puse şi data tiparului pe câte două coloane de ziar, dar reprobate de colegii de redacţie. AM dată se erija, la centrul stu­denţesc ca îndrumător... şi mda duc bine aminte, că de câte ori, făceam reportaj pentru ziar, de a­­tâtea ori mă întreba, pe câte două tonuri mai sus, decât vorba obişnu­­­itâ a omului inteligent „daca tiu cumva sunt incuscrit cu jidanii La o întrunire, l’aia auzit agi­tându-se protestând şi înfierând tem­belismul celor­ cari ne guver­nează... Şi nu după multă vreme, am aflat că e redactor la ziarul „Unirea“. , Recunosc, avea stofă... în coloanele acelui ziar, nu era zi lasată de la D-zeu, să nu citesc articole clulometrice în chestia na­ţională şi-a datoriilor noastre, faţa de mas­­a mare a poporului. Mai mult, când profesorul A. C. Cuza, directorul ziarului, era dus acolo la Bucureşti să-şi facă­ datoria în parlamentul ţării Româneş­ti, stu­­dentul scrie fondul la gazetă. N’a trecut mult şi cu talentul în­drăzneţului care parvine Studentul de altă dată... a ajuns acolo unde sufletul lui ascuns a fu­rat aşa de mult, încât într'o bună zi, pără­seşte pe tovarăşii de luptă de la „Unirea“ şi se încuscreşte cu un partid... N’am crezut, dar l’am văzut la club, între partizanii pe cari altă dată i-a inierat cu atâta energie, cât , cât. Cât m’am înşelat ! Am crezut că idealimiul acesta... naţionalist moare... Dar deziluzie și dar ce y& zic, c­i să-i fac... zx lume, zic poziţie, zic familie... zi ce-i vrea numai tu patos sedenia ă cârd îi vid cal în haina mândră ofițerească nu-l pot lucra. • Fac reflexxrile m­ste pentru că nu ou­itâ colegii, prietenii şi cunos­cuţii m­ei, arătâ'Udu 1 tot mereu, îmi vorbea, câ est- un dement rău in partidul naţick '/ist, şi că ai să-l vezi într’o bate*. zî cum îşi ia tăl­păşiţa... Eu protestam î... câtă mmtate.5 •..Şi aveau dreptate gâ 'macii... Zikie trecute i' am revăzut iar cu prilejul triatei ceremonii la pa­rastasul pentru pribuirea sufletu­lui eroului a patra Locotenent Şte­fan Petrovici fost redactor la „C-­iurea“, tovarăşul lui de muncă de Din Rusia Generalul Scerbacev la inspecţia fă­cută armatei da pe frontul român s’a convins că cu ocazia agitaţiilor­ din Rusia, armata de pe frontul român a fost foarte liniştită şi nu şi-a făcut de cât datoria contra duşmanului. • In falta sa se mai găsesc locuinţi, aglomeraţia este foarte mar®. Alimentele se găsesc ca mare gre­utate. Declaraţia Generalului K­­­nni­of este scrisă de dânsul pe 52 de pagini. Regimentul lui Korniiof a cerut sâ fie trimis pe front. • Alexici Mekitin este numit Ministru de Interne şi ad interim al P­etei şi Telegrafului. Ministrul aprovizionărei a fost numit Pro­t­opoviei. * D-l Maciacov a fost numit Ministru Plenipotențiar la Paris. 8 In Petrograd se află 30.000 de chi­nezi. Guvernul a luat măsuri pentru evacu­area lor. ■ A La staţia Elisav­eg­a­ s’a ivit un confir­m intre elevii şcoaler militar­e de cavalerie şi infanterie ; s’a tras fo­curi de arme, sânt morţi şi răniţi a­­proape 40 de persoane­­Intervenind au­toritare conflictul a fost aplanat • In Jitamir apariţia aeroplanelor m­ţeşti se repeta foarte des. Din Kiev se tdografiază că locuito­rii au devastat fabrica de zahăr ; vino­vaţii au fost arestaţi. * S’au luat măguri ca soldaţii cari au vârsta de 40 ani să fie demobilizaţi. * Eri au reapărut ziarele „Novoia Jîzni“ şi „Novoa Vremea“ care au fost sus ■ pendate. Zilele aceste se vor em­­te noi bilete de bancă. In Procroresk s’au revoltat feme­le din cauza crize alimentare, intervenind Primarul oraşului, revoltatele l’au in­­insultat şi bă­ut. Intervent­e imediată p aufm aduce­res în Ia­şi de alimente şi lucruri Mâfflb îi miliarei iwkis* aa vi î­­tt­.it eri Primăria. Diu­kşi Oaspeţi sa fost primiţi de d-sii dr. Rucarita, pi­­mîiral oraşn’«i­s; profkor |P: ■ <■ ou­eiliez tamanel. Primarul oraşa­n', ta eadiafe snfsSfoara a sslâiai rss osts.efî la care cad di» membri rriaia’reî a litpsa» uutyam-cd de baia primire, pe care o întâmpină peste tot local, ta las’.Membrii m’stanţ­­aaerîcene, e’an in* tar-i ist apoi d­i o­g­­aizaţî a comma-I Issî şi de situația eodnoatâl, fa cere d. dr. Snmlji a dst ex­ dicațiunile ia je­nit?. S’au intrat apssi U analiza ch știe!­8 vravlxlvnăr­i, '.a o d-^Kirb:# *.15 tk-«e m' «a brii m­ei anei au aienltat ex iliciții* date de d-nii dr..-R Movift și Pr.riț e§ priviră it lipsirile ee ee constată și la g­ extsff o ea se’ntâmjSsă pantra sespra* vlz­.ossar®. Membrii miei £»ri, arltăad noltstta­­■dinsa c sg manifestă la ’Am­ rrfca'pea* Ira s ver!, Sg iot Uri, t« ajutor l­a ■ Wtaid, aa ad ti ca pentru moment, îs ceia ca j-;.J •• este obîer­eia de prima »€­­cesiU.te, ea ha a:­ si ghete, ry&p^viiio­­narea va mii tatArcis, râd tr«.bae­ti, note tn *e*ma pregătirela cî le fes aaî alaie’e U sita. Li o «Wrwiifl­­a pri­narstaV d­ă a p naibii a w vsai ta »jatoral popn^JIii sa h­­ e s g’iet'i eev« «za is, a­­ceariS popy*«iftla feind itpazii ce trd, **«mbrli miflÎBasi an .rispane, ei da s’ai fi stmt a eaita mai toain'ie, a’ar fi cam­­părri ta a?«st­escp toate obicei «ie de .prima aisjceritata aparțini -.d srior reerc­­î»|’. Și au adăogit ttxfari : — „Na a i•!«''! prea strnia. ?ora t«îf­­g raia imediat I® br si vom rcg­i, a ce adusa mat se cât mai mare dr obiecte de prim s n’?cr*?t«l« erda itv p cairn popia* t a|Sa iifaafi dra­g m uia si m r­e tu­duim aceaat?- camper*ra se v* face pri­­s'ibscrfpjsa paliei, apt ei' nevo­tfl da: Rominai vor primi tusie ateste lacrim", ta mod *' b;TO-&t grstsit­in te'a ee pfivefto ulinnnfela prioci* saa, membrii mlsi-ns!­an zii „ră d?s mijloace!« di transport'«art d 5­ tel de anatoloeee, totusi s’au t* cat dem • i't necesare, piatra a ce t im =•« ta Ko­­minis cs ..t;: {i s.riilisat« d - '«írta. la aceias timp, ?tare e Unita vor Un cumani'r la interveni mni; ei«nre de «jc* cec, p mira ca Rasla sl in^oi**«» ®âl m i repede pos bi. grid timpr^metat d­e Româjs %. In îfâaă de această e’au luat m"su*i ta A mi ia, peaira a ee bimUu Îj Ko* mini.«, o­oî de c®t°n, vuiete co;îeer-rc da rrn* s' lapte confesat, toate în can­tiuijl euficiuat . In aseară î-?»5 nu ei va opri *J • terei St;;i::or-U:i e, sare Vi crești cin ee în ce, ani.U lid ma ts ? maxi trt* baisti. m naaela popzîajie!, po--im .ml a mas­­toi Hilt pentru acea« a dte«tb'tfi s.«ii?t t m­­ae, si m^mbitt iS'.i iacei ameâ’­ea.-; »’ea âesprijit, ru s-igararv®, că f c toata Intervențiilor, perne« ca ajutorai în ciliamt ;i obiacte de p­ino no .e .i­­tata «4 i.j nj;I ®cl,.eU mai repede po­ciei!, în. 81 Marie fiind sărbătoareîs. „Sfntei Craciu ziarul nostrm nu va apare di cât Vineri la orele obicinuite. I i arma dispoziţianilor luata de «!. Comand®« i Militar a! |*îd«tat*3l Iaşi este Sfi diva dra oprit a aş vinde vito ca: bl v d .­ei, pari, bivoli el«, fă­ră aprobarea Ccaailierarii Agricol. CfttriMBleaji sa vor da tn jaurî­­cat» Cr.'fjd Marțiale, 3^ Sa ada'i* la eanoftiafa tnturor mifi­['­.ni!or' dfa rasa Cersului da Re­­en:-UT$ Cat sfat copti.»estei* 1892—97 iac assiv r fagkt! dm uriio dai ocapet d­e­imvtee, ea aa evul es a na t.ufirct­­nări , entru mobliizare şi care ptaâ la prezent, »a «’*« prezentat la aceai cere, precum şi midfieslfor sare deşi au fott r-ptfSizafT pe la diferite formafiant şi &e­vi.jti îizâ'din caua: împrejmirări* io? eva :n&Tel a? fi plecat­­fâ-’ă unităţile lor şi ?,cam s’at g ei iniî op ăio’ pe la d- firile epitaf sau servicii, si ee ?rs« zLst-s Ia r«ș­ dinți aeeatai cats ta garni To ’iron.- Bă ufști J .d ț îl8 .ceava ptnă ift 15 Sdptembrie a. c. pentra a li se si­bUi poziţia mdifSrî. Cd' ctf ce voi gili ia condiţinaile dî aai mn s na sa vor prezenta, ea vor fipnaiders -saeeu^Eţi şi vor sufe.i pe­­raan­lăfiie prevăzută de lege. „ Membrii misiunei american®, în­­soţ­ii de d-nii dr. R­acovitz şi Periţ, vor vizita m die g­radinele de zarzavatan­ din jurul oraşului şi probabil initala­ţii se da apă de la Timişeşti. Aflăm cu plăcere, că d. locote­nent B. Magder, rănit în luptai« de la Oituz, este pe pepinn restabilit. In curând va pleca din nou pe freat pentru a-şi face datoria, f? E probabil că de 1a 1 Octombrie, se va reveni la ora vechie, în ceia ea p iveşte orariul de lucru la sutoritiji şi birouri particulare. La Galaţi i’an adus Mor’to mir­­t­o ri din Buda de către Com-tiunea de apravi donare, depozitul c-mtrai al Comhsuiaei da Import şi dfer­ţi ne­ga tori. Ac»­st» mărfuri se vâi­d la m^te img ui­ din G laţi d­ipă .pr^urile fi­­s li da o coînislaae ap 'dai. Dăm aci câte­ va ta*rfatd ca pretu­rile lor pe metru, preţiri excesiv di acari: Stambă, 8 lei. Moliob, 3 ., Barch ct 15. . Oxf rt, 11 S»tin meccsrlsat 14. S «■■la 10. Mar„hi«et 15.50. Tln'-nil respira?-i de'a soate’e Militare la 28 Miftfî s 15 Is i. a. c. roagă p­­­d. Minis teu d a Războia de a dite­­,poae cts toți acar ce s’a­i prevalat s­­tanuri să se pr ziata și ia raw® «s®m ia 1 C lomode, i r nu numai ssasi’t« c­iteg mi. ^MiaMtsra' de lam­aririe şi Comerţ, d­e coasun ac rd cu St stal, va lan dis­­pozîţia ca că pro­cure hab­e şi sfofe de la issbricele noastrei din ţară pentru popalfiţiane, pftii când ne va sosi un in?»spori special pentru no! din Ame­rica , „ Chi^r zi ele acestea s® rt pab i :a »* con.: nicr­ dl® par:e \ Mi ilsterialui pria ziare­c io sale de modul eram se va pro seda ca d s rlbat­­a. Trebue să a­­darg m ua cuvânt da laudă ca sa cu­ria d~!ri G. Siro­sca, secretar gene­rat dî D #:;eEt minister care a amarit nanii la a;ett proact, as t do bins ca­­vIiriât da pcpaDtfcne. D»pă cererss gensrsIS, pentra'S 7-i cină se.vsx-s'ita la Tsatrul Ns­­tb,­n»i, Vinari 15 Sept splendida oâ«ră Faust ds Ch. Gounod, marsi-- se«ce* el jsitaq­ua^i, ©u d-n» iEtena Drăguți* nescu Stinghe, d-nlc­e?- Niculescu-B'isu, A. Costescu Duca și V. JBabega I * *L*­­mosssls ior cristinal mos esi® stâ» •* ap cciaîe, . Cim opisra as cânți P cnîr® poprala­­rizaras mozisei francese, prîtsrlis sa*» redos î, Bilet'its fa IH®s'u SK fknaril B tei esanțle au î î­.. , cep­­t să devii foaie nevoî st An lip's 2 I de tsnns da iss. Măriti urgenta 8a_im­■ f pst* p t.__ poatra § nu as lipri po,:tralst!» de e.cest onlj locs’ de bigtent corporală. asasin­ini nitf ni­­sée M campania.—De vânzare. A se a­­dresa la D-nul Inginer Călătorescu, s­r. Lăpușneanu 38. ^ Astăzi la ora­ 2 a aval Ioc ras c®Eî«ilia ©e Mialştri, »ab p.r«s dsi.oţij dial . I. C. Brăîkiaa prim raiaislmn. şi prejsdmte al Ceasu­^loli if Distinsul no dm confrate â. Emil Nicolau, autor drama­tic şi literat cunoscut, terminân­­du-şi a 26 a lucrare „ emeia“ piesă socială în 3 acte, a pre­zentat o direcţiuna generale a teatrelor care se ur juca chiar în stagiunea aceasta. m Di­n 1 Ianuarie 1917 pî­­nâ la 30 A­u­gust a. c s-a înre­gistrat la Star­ea civilă 7875 de­cese, iar în spitalele mi­xt­are 10,215 In total pînă la această dată sunt declarate 18090 de­cese. I­FOPIAŢII

Next