Opinia, septembrie 1917 (Anul 13, nr. 3145-3168)
1917-09-15 / nr. 3156
'A r Facifismu iT In Ziarele franceze după cum ne aratau telegramele de ieri, spuneau ca nota de răspuns a Germaniei la intervenţia pentru pace a Papei, nu precizază nimic. In adevăr, oricine a citit acea notă, rămirne cu aceaşi impresie. Totul,ievaziv. Se insistă numai asupra unui funct şi anume asupra spiritual pacific de care a fost şi este animat atât împăratul cât şi poporul german. Şi noi credem ca aşa e, întru cât priveşte pe popor. Insă la ce a folosit aceasta aplecare a poporului german, cind el n’a făcut de cât să asculte orbeşte de ce i s’a poruncit de clasa stăpâniitoare, care, se ştia, era absolut militaristă şi războinică. N’a observat poporul german acele legiuni de soldaţi, cari se măriau din an în an ? Nu i-a atras atenţiunea faptul că s’a scos de sub controlul parlamentar budgetul răsboiului pe mai mulţi ani ? S’a băgat de samă că flota militară sporeşte, că tunurile se înmulţesc, şi se măresc în calibru ? Na observat că Germania cheltuia mai mult ca oricare stat, în afară de Rusia, pentru armată ? Şi dacă aşa stai lucrurile, de unde ar rezulta că poporul german era mai blind decit un miel, după cum se vorbeşte în nota de care ne ocupăm ? Se poate doar numai atît susţine în favoarea poporului german, că din cauza constituţiunii puţin democratice a ţării, el n’a putut să-şi arăte glasul aşa cum ar fi trebuit. Şi se pare că în aceasta afirmare e oare care adevăr, de oarece aliaţii au spus şi repetat, «ă nu vor intra la vorbă pentru pace, decit al nci ciad alcătuirea politică ce a?.lăzi, cu m;Ii* tănsmai din vârful piramidei sockle, va înceta, iar poporul îşi va avea puterea la care are drept. Rasboidl actual, e evident pentru toată lumea, a dat naştere la tot felul de procese. Procese de revendicări teritoriale, procese de dobîndire de dreptri ori recunoaştere a lor, procese de naţionalitate. Dar mai presus de toate stă procesul democraţiei contra absolutismului. In mersul normal al evenimentelor, pretutindeni el a fost cîştigat de democraţie, mai curînd ori mai tîrziu. Regula aceasta nu va suferi doar excepţie numai în Germania. Din cele ce constatăm, după ştirile ce posedăm, chiar în interiorul acestei ţări există un asemenea proces. Clasele populare germane pornesc de la alte concepţiuni, decit păturile diriguitoare. Acele clase sufăr astăzi de pe urma răsboiului pe care aceste din urmă l-au dezlănţuit. Şi e cert, căci istoria nu se desminte, ca aceia clase vor plăti cu decăderea importanţei lor, cu anihilarea lor crima ce au săvâşit prin provocarea acestui mare război. Poporul german procedează mai mito die poate ca altele. El cîntăreşte şi chibzuieşte mult, înaintează încet şi sigur dar înaintează în cucerirea drepturilor. Ceia ce alţii au făcut cu oarecara spontaneitate, poporul german o va face mai cu încetul, de nu e admisibi ca ei sa nu ajungă acelaş ţel, cum s’a întîmplat cu alte popoare. Vîr, altă dată. Zdravăn, spătos, bine _ legat, în uniformă da campanie cu cizme, dar ce folos,iaîă s’a învârtit. Un prieten mi-a șoptit: 1. vizi vine da pe front a fost rănit. Nu vorbi... Altul mi-a spus câ’s b, sine. Inte’a devar a evenit la Iași, cu mâna leg dă (caremi-si? era dreapta) fără serarid că a fost rănit. Eu i-am răspuns. S’a legat la mână de ruşine, câ nu poate să-şi acopere obraza. Aşa dar ht i învârtiţii Iată gălăgioşii, de diă dată.*. Numele personagiului E4-1 dau. Aceasta n’o fac nu din motive personale, ci de bun simţ. Lucru acesta ţin să se ştie. Dar ferească! D-zeu, să protesteze, contra afirmapunilor noastre, că atunci pe lângă nume voi mai veni şi cu documente şi pe deasupra noi mai spunem o scenă când sora bravului nostru erou rănit pa front G. F.. Locotenent de rezervă, profesor i-a spus-o textual: Să ţi fie ruşine sâ stai după front, tocmai d tu care ai făcut atâta gălăgie. Aşa dir iătă încă unul din învârtiii noştrii.. St. Vladescu 10 mmmmfl Hsa m . 6 5 Inni •»gf^W’ifraaMaBiy«^ Administrația. Tip. H Goldner..Iași Telefon No. 86 Íö3®tSi®syffifö^»s*®iBJ^^ Se* $e wm % k Ia;s ■ •' •■ti;--: Jfcj*S«J®t u OiluiGIUSlI ■ \|f« ,rpJf pagina G Sen »* îs *í il SO b. 13^ nună' vech;a 55 fe Hs? nunflü* In Riss’a II tó£5SQ»$»öSM®tiw:WíUt^,agö«^^ Anul XIII—8158 Vineri 15 Septembrie 1917 SOMSttflStf/ltt«9V • ■»MKPc'V ■*. .■W 1 In Iaşul nostru, cetăţenii au cunoscut cândva un mănunchi de entuziaşti luptători, cu aetul de îndrumători ai cauzei noastre naţionale, care sub paravanul centrului studenţesc, nu odată au provocat întruniri publice. Şi nu odată în cuvinte meşteşugite, recitate la oglindă, ne da nouă lecţie de pauletism de pe tribuna împodobită cu tricolorul nostru naţional. La unul din aceştia l’am urmărit mult?, vreme, ba am consacrat, articole puse şi data tiparului pe câte două coloane de ziar, dar reprobate de colegii de redacţie. AM dată se erija, la centrul studenţesc ca îndrumător... şi mda duc bine aminte, că de câte ori, făceam reportaj pentru ziar, de atâtea ori mă întreba, pe câte două tonuri mai sus, decât vorba obişnuitâ a omului inteligent „daca tiu cumva sunt incuscrit cu jidanii La o întrunire, l’aia auzit agitându-se protestând şi înfierând tembelismul celor cari ne guvernează... Şi nu după multă vreme, am aflat că e redactor la ziarul „Unirea“. , Recunosc, avea stofă... în coloanele acelui ziar, nu era zi lasată de la D-zeu, să nu citesc articole clulometrice în chestia naţională şi-a datoriilor noastre, faţa de masa mare a poporului. Mai mult, când profesorul A. C. Cuza, directorul ziarului, era dus acolo la Bucureşti să-şi facă datoria în parlamentul ţării Româneşti, studentul scrie fondul la gazetă. N’a trecut mult şi cu talentul îndrăzneţului care parvine Studentul de altă dată... a ajuns acolo unde sufletul lui ascuns a furat aşa de mult, încât într'o bună zi, părăseşte pe tovarăşii de luptă de la „Unirea“ şi se încuscreşte cu un partid... N’am crezut, dar l’am văzut la club, între partizanii pe cari altă dată i-a inierat cu atâta energie, cât , cât. Cât m’am înşelat ! Am crezut că idealimiul acesta... naţionalist moare... Dar deziluzie și dar ce y& zic, ci să-i fac... zx lume, zic poziţie, zic familie... zi ce-i vrea numai tu patos sedenia ă cârd îi vid cal în haina mândră ofițerească nu-l pot lucra. • Fac reflexxrile mste pentru că nu ouitâ colegii, prietenii şi cunoscuţii mei, arătâ'Udu 1 tot mereu, îmi vorbea, câ est- un dement rău in partidul naţick '/ist, şi că ai să-l vezi într’o bate*. zî cum îşi ia tălpăşiţa... Eu protestam î... câtă mmtate.5 •..Şi aveau dreptate gâ 'macii... Zikie trecute i' am revăzut iar cu prilejul triatei ceremonii la parastasul pentru pribuirea sufletului eroului a patra Locotenent Ştefan Petrovici fost redactor la „C-iurea“, tovarăşul lui de muncă de Din Rusia Generalul Scerbacev la inspecţia făcută armatei da pe frontul român s’a convins că cu ocazia agitaţiilor din Rusia, armata de pe frontul român a fost foarte liniştită şi nu şi-a făcut de cât datoria contra duşmanului. • In falta sa se mai găsesc locuinţi, aglomeraţia este foarte mar®. Alimentele se găsesc ca mare greutate. Declaraţia Generalului Knniof este scrisă de dânsul pe 52 de pagini. Regimentul lui Korniiof a cerut sâ fie trimis pe front. • Alexici Mekitin este numit Ministru de Interne şi ad interim al Petei şi Telegrafului. Ministrul aprovizionărei a fost numit Protopoviei. * D-l Maciacov a fost numit Ministru Plenipotențiar la Paris. 8 In Petrograd se află 30.000 de chinezi. Guvernul a luat măsuri pentru evacuarea lor. ■ A La staţia Elisavega s’a ivit un confirm intre elevii şcoaler militare de cavalerie şi infanterie ; s’a tras focuri de arme, sânt morţi şi răniţi aproape 40 de persoaneIntervenind autoritare conflictul a fost aplanat • In Jitamir apariţia aeroplanelor mţeşti se repeta foarte des. Din Kiev se tdografiază că locuitorii au devastat fabrica de zahăr ; vinovaţii au fost arestaţi. * S’au luat măguri ca soldaţii cari au vârsta de 40 ani să fie demobilizaţi. * Eri au reapărut ziarele „Novoia Jîzni“ şi „Novoa Vremea“ care au fost sus ■ pendate. Zilele aceste se vor emte noi bilete de bancă. In Procroresk s’au revoltat femele din cauza crize alimentare, intervenind Primarul oraşului, revoltatele l’au ininsultat şi băut. Intervente imediată p aufm aduceres în Iaşi de alimente şi lucruri Mâfflb îi miliarei iwkis* aa vi îtt.it eri Primăria. Diukşi Oaspeţi sa fost primiţi de d-sii dr. Rucarita, pimîiral oraşn’«is; profkor |P: ■ <■ oueiliez tamanel. Primarul oraşan', ta eadiafe snfsSfoara a sslâiai rss osts.efî la care cad di» membri rriaia’reî a litpsa» uutyam-cd de baia primire, pe care o întâmpină peste tot local, ta las’.Membrii m’stanţaaerîcene, e’an in* tar-i ist apoi di ogaizaţî a comma-I Issî şi de situația eodnoatâl, fa cere d. dr. Snmlji a dst ex dicațiunile ia jenit?. S’au intrat apssi U analiza ch știe!8 vravlxlvnări, '.a o d-^Kirb:# *.15 tk-«e m' «a brii mei anei au aienltat ex iliciții* date de d-nii dr..-R Movift și Pr.riț e§ priviră it lipsirile ee ee constată și la g extsff o ea se’ntâmjSsă pantra sespra* vlz.ossar®. Membrii miei £»ri, arltăad noltstta■dinsa c sg manifestă la ’Am rrfca'pea* Ira s ver!, Sg iot Uri, t« ajutor la ■ Wtaid, aa ad ti ca pentru moment, îs ceia ca j-;.J •• este obîereia de prima »€cesiU.te, ea ha a: si ghete, ry&p^viiionarea va mii tatArcis, râd tr«.baeti, note tn *e*ma pregătirela cî le fes aaî alaie’e U sita. Li o «Wrwiifla prinarstaV dă a p naibii a w vsai ta »jatoral popn^JIii sa h e s g’iet'i eev« «za is, aceariS popy*«iftla feind itpazii ce trd, **«mbrli miflÎBasi an .rispane, ei da s’ai fi stmt a eaita mai toain'ie, a’ar fi campărri ta a?«stescp toate obicei «ie de .prima aisjceritata aparțini -.d srior reercî»|’. Și au adăogit ttxfari : — „Na a i•!«''! prea strnia. ?ora t«îfg raia imediat I® br si vom rcgi, a ce adusa mat se cât mai mare dr obiecte de prim s n’?cr*?t«l« erda itv p cairn popia* t a|Sa iifaafi drag m uia si m re tuduim aceaat?- camper*ra se v* face pris'ibscrfpjsa paliei, apt ei' nevotfl da: Rominai vor primi tusie ateste lacrim", ta mod *' b;TO-&t grstsitin te'a ee pfivefto ulinnnfela prioci* saa, membrii mlsi-ns!an zii „ră d?s mijloace!« di transport'«art d 5 tel de anatoloeee, totusi s’au t* cat dem • i't necesare, piatra a ce t im =•« ta Kominis cs ..t;: {i s.riilisat« d - '«írta. la aceias timp, ?tare e Unita vor Un cumani'r la interveni mni; ei«nre de «jc* cec, p mira ca Rasla sl in^oi**«» ®âl m i repede pos bi. grid timpr^metat de Româjs %. In îfâaă de această e’au luat m"su*i ta A mi ia, peaira a ee bimUu Îj Ko* mini.«, ooî de c®t°n, vuiete co;îeer-rc da rrn* s' lapte confesat, toate în cantiuijl euficiuat . In aseară î-?»5 nu ei va opri *J • terei St;;i::or-U:i e, sare Vi crești cin ee în ce, ani.U lid ma ts ? maxi trt* baisti. m naaela popzîajie!, po--im .ml a mastoi Hilt pentru acea« a dte«tb'tfi s.«ii?t t mae, si m^mbitt iS'.i iacei ameâ’ea.-; »’ea âesprijit, ru s-igararv®, că f c toata Intervențiilor, perne« ca ajutorai în ciliamt ;i obiacte de pino no .e .itata «4 i.j nj;I ®cl,.eU mai repede pociei!, în. 81 Marie fiind sărbătoareîs. „Sfntei Craciu ziarul nostrm nu va apare di cât Vineri la orele obicinuite. I i arma dispoziţianilor luata de «!. Comand®« i Militar a! |*îd«tat*3l Iaşi este Sfi diva dra oprit a aş vinde vito ca: bl v d .ei, pari, bivoli el«, fără aprobarea Ccaailierarii Agricol. CfttriMBleaji sa vor da tn jaurîcat» Cr.'fjd Marțiale, 3^ Sa ada'i* la eanoftiafa tnturor mifi['.ni!or' dfa rasa Cersului da Reen:-UT$ Cat sfat copti.»estei* 1892—97 iac assiv r fagkt! dm uriio dai ocapet deimvtee, ea aa evul es a na t.ufirctnări , entru mobliizare şi care ptaâ la prezent, »a «’*« prezentat la aceai cere, precum şi midfieslfor sare deşi au fott r-ptfSizafT pe la diferite formafiant şi &evi.jti îizâ'din caua: împrejmirări* io? eva :n&Tel a? fi plecatfâ-’ă unităţile lor şi ?,cam s’at g ei iniî op ăio’ pe la d- firile epitaf sau servicii, si ee ?rs« zLst-s Ia r«ș dinți aeeatai cats ta garni To ’iron.- Bă ufști J .d ț îl8 .ceava ptnă ift 15 Sdptembrie a. c. pentra a li se sibUi poziţia mdifSrî. Cd' ctf ce voi gili ia condiţinaile dî aai mn s na sa vor prezenta, ea vor fipnaiders -saeeu^Eţi şi vor sufe.i peraanlăfiie prevăzută de lege. „ Membrii misiunei american®, însoţii de d-nii dr. Racovitz şi Periţ, vor vizita m die gradinele de zarzavatan din jurul oraşului şi probabil initalaţii se da apă de la Timişeşti. Aflăm cu plăcere, că d. locotenent B. Magder, rănit în luptai« de la Oituz, este pe pepinn restabilit. In curând va pleca din nou pe freat pentru a-şi face datoria, f? E probabil că de 1a 1 Octombrie, se va reveni la ora vechie, în ceia ea p iveşte orariul de lucru la sutoritiji şi birouri particulare. La Galaţi i’an adus Mor’to mirto ri din Buda de către Com-tiunea de apravi donare, depozitul c-mtrai al Comhsuiaei da Import şi dferţi nega tori. Ac»st» mărfuri se vâid la m^te img ui din G laţi dipă .pr^urile fis li da o coînislaae ap 'dai. Dăm aci câte va ta*rfatd ca preturile lor pe metru, preţiri excesiv di acari: Stambă, 8 lei. Moliob, 3 ., Barch ct 15. . Oxf rt, 11 S»tin meccsrlsat 14. S «■■la 10. Mar„hi«et 15.50. Tln'-nil respira?-i de'a soate’e Militare la 28 Miftfî s 15 Is i. a. c. roagă pd. Minis teu d a Războia de a dite,poae cts toți acar ce s’ai prevalat stanuri să se pr ziata și ia raw® «s®m ia 1 C lomode, i r nu numai ssasi’t« citeg mi. ^MiaMtsra' de lamaririe şi Comerţ, de coasun ac rd cu St stal, va lan dispozîţia ca că procure habe şi sfofe de la issbricele noastrei din ţară pentru popalfiţiane, pftii când ne va sosi un in?»spori special pentru no! din America , „ Chi^r zi ele acestea s® rt pab i :a »* con.: nicr dl® par:e \ Mi ilsterialui pria ziarec io sale de modul eram se va pro seda ca d s rlbata. Trebue să adarg m ua cuvânt da laudă ca sa curia d~!ri G. Sirosca, secretar generat dî D #:;eEt minister care a amarit nanii la a;ett proact, as t do bins cavIiriât da pcpaDtfcne. D»pă cererss gensrsIS, pentra'S 7-i cină se.vsx-s'ita la Tsatrul Nstb,n»i, Vinari 15 Sept splendida oâ«ră Faust ds Ch. Gounod, marsi-- se«ce* el jsitaqua^i, ©u d-n» iEtena Drăguți* nescu Stinghe, d-nlce?- Niculescu-B'isu, A. Costescu Duca și V. JBabega I * *L*mosssls ior cristinal mos esi® stâ» •* ap cciaîe, . Cim opisra as cânți P cnîr® popralarizaras mozisei francese, prîtsrlis sa*» redos î, Bilet'its fa IH®s'u SK fknaril B tei esanțle au î î.. , cept să devii foaie nevoî st An lip's 2 I de tsnns da iss. Măriti urgenta 8a_im■ f pst* p t.__ poatra § nu as lipri po,:tralst!» de e.cest onlj locs’ de bigtent corporală. asasinini nitf nisée M campania.—De vânzare. A se adresa la D-nul Inginer Călătorescu, sr. Lăpușneanu 38. ^ Astăzi la ora 2 a aval Ioc ras c®Eî«ilia ©e Mialştri, »ab p.r«s dsi.oţij dial . I. C. Brăîkiaa prim raiaislmn. şi prejsdmte al Ceasu^loli if Distinsul no dm confrate â. Emil Nicolau, autor dramatic şi literat cunoscut, terminându-şi a 26 a lucrare „ emeia“ piesă socială în 3 acte, a prezentat o direcţiuna generale a teatrelor care se ur juca chiar în stagiunea aceasta. m Din 1 Ianuarie 1917 pînâ la 30 August a. c s-a înregistrat la Starea civilă 7875 decese, iar în spitalele mixtare 10,215 In total pînă la această dată sunt declarate 18090 decese. IFOPIAŢII