Opinia, noiembrie 1917 (Anul 13, nr. 3194-3215)

1917-11-02 / nr. 3194

rbi jeful vetrei... D-lui Director V.­ Radu Iu,jurul vetrei reci de unde vântul A spulberat şi ultima cenuşă — Stau trei copiii — cu gârbova mătuşă Te buca lor a îngheţat cuvântul... —,,Mi-e foame“—Bunicuţa lângă uşă ,.De ce nu ne trimite oare sfântul ,,Şi nouă haine calde — căci pământul „A îngheţat“—Copila giucăuşă îngâna doar—„Să taci c’al nost tataie ..Plecata e cu duşmani’n bătaie .Bar când se va Întoarce a­ î uncia doame „Trai va aduce un coif—ş’o sabie Lenuţei ..O puşcă nene»!—iară bumenţâ-i „Ii va aduce-­o pâne—că-i e foame“. .1811. Emil Din volumul „Din zile mari." — Incorporarea contigentului ISIS şi a revizuiţîlor găsiţi bani fixată pentru ziua de 5 Noem­­f­riecrt. s a aupânat până îa noi ordine. — Se dăduse ordin pentru probobirea sâmânăturiior de grâu cu începere dela 1 Noembrie curent. Sa dat o nouă decizie după care se mai permit însâmânţările cu grâu până la 7 Noembrie inclusiv.­­ •escopariţivă.—încă doi bravi luptători cari au dat dovadă de erois­mul Jpgeadar pa cîmpul de onoare suat ofiţerii de rezervă căpitanul Em*­­nail Furnică și sub ocotenentul Teodor V, lones^u din urma infantei ei' Cd din iai a luat parte la 16 lupte din care multe au fort corp la lorp cu dușmanul.­­ Rînit grav a fost internat Intr'un spital, ptnS tntr’o zi ciad «imţi'niu se îaeănirosit » cerut să fie retrimis pe front. Acela în incercările grai« o­­clipă a'a ezitat «a nu lupte cu toată ener­gia, iar dușmanii..., pindesc aceste ner­­­i şi într'o luptă crîncenă este rînit pentru a doua oară. Pentru bravura şi eroiimul său că­pitanul Furnică a fost decoret cu Stea Pamtriei ca spade în gradul de cava­ler şi propus pentru înaintare. Celalt sublocotenentu! Ionesc p­rinti di trei ori, a dat strălucita dovadă cum ştie românul sa lupte pentru ţ ia lui Pentru vrednicia sa a fost decorat, în Coroana Rominiei cu spade în era­­drn da cavaler. Sunt doi erei mneritea cărora noi a­­ceştia care trăim după fronturi, ne descoperim cu toată admiraţia. Miliţienii notaţii mai jos, primarii şi netarii comunelor din Jud. Prahova, ce dân­du-se nici o însărcinare în Moldova cnie cum ne face cunoscut Ministerul de Interne cu ordinul No. 13211 1917, se vor prezenta urgent la cercul de re­crutare „Mircea“ în satul lonăşeni, Jud Botoşani până la 10 Noembrie 1017 centrării vor fi nesupuși. Constantin Tudor ,sergent, primar, Valea Călugărească. Dobrescu Stelian sergent, notar, Va­lea Călugărească. Anton loa soldat, primar, Albeşti- Mur. Pani Ionița soldat, primar, Górnek­iude. Popescu Stelian soldat notar Mălă­ești. Irtagomir Vasile, solda­t, pfimar, Ber­­tea. ’ ) Georgescu Vasile, sergent, notar Văl­cănești. îlie Popescu soldat, notar Behle­iSadulescu Zamfir, soldat, primar, Poeeni Noi. Gheorghe Ion caporal, primar Simeni. Popescu M. îlie soldat, notar, Ospia de sus. Grigore Nicolaie, soldat primar Ple­­­şea. Grigore Hristodor, soldat, primar. Niţă Gîoceanu, sergent, primar. Sânt* gern. Vlaicu Nicolae, sergent primar. Şai­­msri N ţescu Grigore, sergent, primar, G Cricov, Bobr^ţeanu Bănică serge­t, secretar Ad­­i» Plăşei. Pa asebivan ion caporal, a jut. primar Olteni. Iordăchescu ion soldat, primar, Pre­deal Sarar­ Popescu C tin, sergent, »­«t. primer Apostolache. Ionescu Constantin, sergent şef bin ren primăria Ploeşti Ţinea Ion soldat, primar, Alic. Pa Ievloi­u. Andrei Zîncă soldat, ajutor primar, Scăieşi Ion ilie soldat ajutor primar, Tobani Stanescu Nicolae sergent primar Urlaţi. Tonescu Ramonă, sergent, primar Salcia. Regimentul 8 Infanterie şi Mărăşeştii Nemţii se pregătiră să ne atace. Reg­e trebuia să ia parte la acele în­se­rate vor rămânia memorabile In ist© ria acestui război şi. Şi nici că se pu­tea ca acest regiment să nu fie pus să ție piept dușmanului. _ » Și de unde ținut în rezervă o întâm­plare i a dat prilejul ca Imediat să fie pus tn lin a Ia. ComandanUil în mod hotărât * dat ordinul de atac. Tot R^g acum ține* piept inamicului. Isbira* Comp la adat prilej d B»t. II să se stabilească pe o ponti» înai­­ută și astfel fu ferit de a fi decimat de focul inamicului care şi stabilite un ban punct de sprijini» pădurea . Ma­nevra a reuşit complect datorită ener­giei ofiţerilor şi 2 contra atacuri pu­­ternica au fost respinse cu perderi ta­­camensu­fibile pentru inamic. Au căzut mulţi flăcăi in aceste ata­­curi vijelioase, dar mai întăiu au vă­zut rostogolindu se valurile de nemţi ce veniau mereu la atac. Ai noştri însă le au impus. Şi cern nu era să se întănar­e astfel, când fie­căre era conştient de sine şi vedea pe comandantul său în linia de trăgăto­r. Fiecare «oMat îşi ştia obiectivul la care trebui să ajungă şi avea în min­tea «a clara «copul pentru care lupta. Bine pregătit, bine instruit a stat re­gim­ nostru strajă şi batalioanele nem­ţeşti cu tot a lor „predai rom­anski“ a a fost decimat», iar» cei ce au nalt ră­mas vor ştie să spuie că, tu soldatul român nu poţi glumi. Vor putea să spuie divizile ce au luptat la Mărăşeşti, Doaga şi pădurea Prisăci, că aci lea­­font înmormântate şi dincolo de Verdun. Şi nu vor minţi aceste divizii. Lup­tele aceste se pot asămui, după cum însuş spunea căpitanul Vernay ataşatul mili­ar trancez îâ­gâ Reg­e Buzea.tl bravul căpitan car­e a luptat la Verdun Şi dacă nu i-a fost dat să moară a­colo în «»tria sa, şi a găsit ai mor­mântul îa ţară soră mai mică cara-l va binecuvânta, căci mult a muncit şi el pentru instruirea oameniior in mij­locul cărora­­ a fost dat să moară. Iar» voi soldaţii, care aţi căzut lup­tând, regimentul vă va înscrie numele cu litere de aur în istoricul său; căci voi­­ aţi dat fala cu care acum se poate mândri oştirea română şi marele nos­tru Căpit­n care a ştiut să vă răsplă­tească cu decoraţia ce străluceşte pe piepturile voastre şi care este seninul dragostei şi al recunoştinţei ce vă poartă El şi Ţara] Voi comandaţi din Reg. 6, vă răm­îne pe lângă dregoatea şi recunoştinţe Pa­triei, mulţumirea sufletească că munca voastră n’a fost zadarnică şi că exem­plul vostru a fost numai până la ulti­mul soldat De mă veţi vedea că fug, să mă împuşcaţi. De voiu călea să mă răz­bunaţi du­pă cum «punea destoinicul Major Culici, iară fostului mau com­­adant de Com­panie locotenentul N. T. Popescu in special, care a avut să suporte la ata­curile dela Draga cea mai mare greu­tate luptănd şi răpunând trei od­upă­rii inamice, îmi voiu pe r­ine să-i spun: „îngrijorarea ţi » fost p­e mare când după fcx^rciţi ne strângeai şi «u o uşoară umbră în priviri ne iotrebai are va avea roade munca noastră, sau cum am face ea soldatul eo.«vu să ajungă să nu fie răpus de un neamţ. Frumosul exemplu l’aa avut de la cine lua. Puneai prea multă simţire în cuvintele ce le rostiai, că soldatul nos­tru cste este destul de inteligent să nu priceapă ce doriai. Că aşa a fo­st este faptul că sud focul şi baioneta cumpăni­ei ! », au căzut 3 compănii nemţeşti, iară pe pieptul D-tais­ari străluceşte frumosul „Mihaiu Vitea­zul, pe lângă dragostea și amintirea f­urioasă ce vor purta camarazii Reg. 8 Infanterie iubitului lor „Zorieo” după cum ave­a obiceiul să te cheme. G. D . Bucov. Am anunţat într unul din memo­riile noastre trecute că Locotenentul Lebaiî Marcel fiul concetăţeanului nos­tru Dr. Lehel ar fi în viaţă. Astă­zi află că îndureratul părinte a primit de la căpitanul Petrovici din re­g­lmentul I Grăniceri o cartă poştală prin care î l anunţă că Locotenentul Mar­cel Lebelî a căzut mort pe câmpul de luptă şi înmormântat împreună cu alți ofiţeri. Inteerniemmmmmmimmmmmmmmmmmtmm» pre^ara^ avantagioB. Adresa îa ziar B»c*!a u»eat Real. îînără dore?le * I I« «Plf«SiISw conduce menagiul ia o persoană blue situată. A se adresa d na Cleopatra Chisu Hozman str. Lozonsehi No. 4. fi «as*# fată îs casă la o pereche UiHl refugiată. La ,,Opinia ‘ 3 OFICIA Serviciul Telegrafic a­l Eimrgsh­ii „O P I N 1 A“ Manifestul Maximaliştiîor Lyon 12 I 11.—Maximaliştii din Petrograd au facut o manevră la care au eşuat. Ei au lansat un manifest unde propun tutu­­lor beligeranţilor de a negocia I pacea dînd In acelaş timp un armistiţiu pe trei luni. Acest fapt ne face să înţele­gem a cui e mina care condu­ce această manevră. Manifestul vine din Elveţia prin interme­diul jurnalelor germane, care i-au publicat şi este acompani­at de comen­­tarii austriace fur­nizate de „Fremdenblatt“. Acest program de satisfacţie imperialiscaulm austro-german. Această nouă manevră a So­­vietelor nu e decit un mijloc de care se serveşte Germania şi Austria. Se spune că un alt manifest este redactat la Stok*­holt». Operaţiile pe frontul italian Corano 12­­­11. — Nici un e­­venimrnt important de la Stei­vio până la Asiago- de potoul Asiago inimi­ul a reînnoit atacul său de după amează contra liniei Galio. Ac­ţiunea a eșuat din cauza tiru­lui nost­u. In e­xtremitatea de nord frontalui trupele noastre au atăcat tensind a captura prizonieri. Trupele noastre avansate rezistă cu bravură tuturor atacurilor ina­mice din regiunea muntoa de V­enizelos la Pars. Lyon, 12­­­11. —D. Venizelos a sosit astăzi dimineasţă la P­iris şi a fost primit pe peronul gă­­rei de către D. Barthou, minis­trul afacerilor streine şi de către corpul legaţiunii greceşti. D. Venizelos va sta puţin în Paris fiindcă trebue să meargă la Londra unde va avea intre­­vederi cu guvernul şi autorită­ţile militare şi financiare în pri­vinţa unor chestiuni care se repostează la armamentul şi a­provizionarea Greciei, in mod oficial că subscripţia a un­ui do­re împrumut al liber­tatii a atins suma de 4 miliarde 617 milioane dolari, depăşind astfel cu 545 limita fixată la 3 miliarde. Misiune Francză in Brazilia Rio de Janiero 12 11.­ Comisia Camerei Deputaţilor a depus un proeet favorabil prin care se autorizează guvernului a trimite o misiune franceză mili­tară neutru a instrui armata brazi­liană.­ ­•mm Urmări­r­i din Petrograd Karnarvon 12­­­11. .. Efectul sigur al întâmplărilor din Rusia este in­tensifîcarea tuturor sfor­ţărilor şi grăbirea planurilor ca America să ia partea sa în ac­tuala luptă mai curanţi de cât se anticipase „Times“ spune că s a aflat din Germania că o in­grijorare domneşte la Berlin născută din desfăşurările politice din Rusia. Se par că se tem de un răsunet al revoluţiei ruse. Poporul­­german arată obo­seala de război pe care recen­tele succese din Baltica şi de pe Carso nu au uşurat’o şi ne­răbdarea poporului pare de a provoca evenimente politî:«­ ­ intorrcarea lui Painleve Lyon 12 111. D’ Painleve s'a reîntors ori după masă îa Pa­ris venind cu un tren specia!, a­companiat de de D. Franklin Boîu Hon. La so­sirea sa, preşedintele de consiliu a avut o conferinţă cu d. Domer, care a ţinut inter­oratul ministrulu­i de Răsboîu. D. Painîere a reîntors vizita D-lui Poi care. La 5 ceasuri s’a ţinut consilier da Răsboiu îa Blizea, a fos urmat acesta şi de uti tonsil­u de miniş­tri. D. Printere a fa­cut expunerea voistelui său pe frontul italian. Con­siliul a fixat data reuniri viitoarei conferinţe interaliate la 10 Noem­­brie* la Park­, împrumutul Libertéfd Nov-Jark 12­­ 11.­Se anunță Sh^IMMI COMUNICAT OFICIAL N°443 din 30 Octombrie 1917 Frontul Român Nici o acţiune mai importan­tă de semnalat. Au fost câteva ciocniri între patrule, şi in unele sectoare activitate redusă de artilerie. In regiunea satelor Crăngeni şi Maxineni (pe Siret) bateriile ruse au împrăştiat grupele ina­mice cari eşisera din tranşee cu placarde şî streaguri albe. Frontul Aliaţilor noştri Frontul Occidental.—Vremea ploioasă se menţine.Pe frontul belgian artileria a fost foarte activa din ambele părţi, în regi­unea de la nord est de Ypres şi în apropiere de Steedbeck. Acţiuni de infanterie nu au avut loc. Avioanele engleze au b®m bordat mai multe cantonamente duşmane. Pe frontul trupelor franceze acţiuni de artilerie destul de violente în regiun­e de la Nord de Chemîn des Dames între Mierne şi Aisne, precum şi In sectorul Bois de Chaume. Nici o acţiune de infanterie. Frontul italian.— Dela S­elvio până la Astico, nici un eveni­ment important. Pe pistoul Asiago inamicul şi’a reânoit, după am­iazi, atacul contra liniei italiene din regi­unea Galio — cota 1674.— Me­­tello di Callio. Acţiune­a ina mi­cu u i la Longa i a sfârâ iat conp­ect de focul ita­liei lior. La extremitatea da Nord a bontului de atac unde a avut foc o lupta înverșunată, tupele italiene au contraatacat s­au captu­at un număr de prizonieri. Pe restul fron­tului de munte, trupele avansate italiaie, în cursul nebunilor de con­ta­t cu arșii gardeli dușmane, au rezistat pretutindeni cu vitejie In şes, peste Piave vii-acţiuni pe fo­curi. Frontu! oriental. — Nici o acţi­une de seamă Frontul macedonean. — Situaţia mschimbată. Frontul din Palestina. — Urmă­rirea Iturcilor continuă pe întreg f­ontuî cu mare energie. Turcii îşi organ­zează poziţiile la Nord de Vădi Sukrev, acoperiid inspre Sud- Est localităţile Bet Djvf­in şi Dobrvo. In operaţiunile din urmă, dela luarea Gâzei şi până acute, Lupela britanice au cap­urat 73 tunuri işi pista 5 da prizon­eri. Prob­riî mai multe alte tunuri se a­cund îa tisîp şi in albiile râurilor. Pierderde turcilor sunt foarte grele Bugiszif înaintează mert­u spre Nos . Turcii caută să distrugă totul în urma lor. Mardi* Cartier üeneur«! Mult întristaţii şi nu veci nemiagâ­­iaţii . Tipra Bercovici asamă: Israil A, »aţa, Michel, Sena şi Bernhard copii­­precum şi familiile Nathan Rozenblum, Hina şi Eva Rosenblum Haim Grimberg, Soil­a Mantel, Herman Marcovici, So­lomon Gherber, Janca Kel, Louis Spa­­ier, Leon Glucmar, Haim Zuckerînaatt au nemărginita durere de a anunţa moar­tea prea iubitei lor Clara iosmbium decedată in vrâ­tă de 43 ani, in «rusa unei scurte suferinţ­e, înmormântarea va avea loc Marcuri 1 Noembrie 1917. Cortegiul funebru va porni de la lo­cuinţa defunctei din laşi. Str. Ştefan cel Mare No. 23 în orele 2 p. m. W­m benă sau guvernau­«SK­S lafillaliS ta franceză pentru conversație la 8 copii, îa previneie, Baiariu ba*. A se ad­esa în str. ion Creavgâ Cl­ui* la­­i­n* Marie Popescu 1 --—| -------------------—-,ias fli prin licitaţie »W WaifC« 8 publică la Trib laşi, Secţia III-«. în ziua de 30 Oet© mbrie 1917 imobilul din laşi, Hr. Sri Sava Sp. 8, al D nei Eliza Dimcea, pom­­pa« alia 9 la căperi şi atenanse. a—i Silfii s*110 i»și, vast te­ii® w8fi«*«SS ren, case, vie, pomi etc., lei 300000. Adresa, în scris, la ziar, sub : F. R A. Ilemolstille se et J’allemasd cherebe mie place de guvernanta en province oâ ă la Cam­pagne. S’adressfjr â 1’,Opinia* sous M #■ 5-3 fljlllâb lac c* b«cStăreț»*â san »*• ssgară. A s« adresa str. Snaărdao No ^8# M. B. 0­ p. Smzsiii Grasi Aa'stesta Clinicei Obstaîvicale Facers şi boale de femei Consultaţie 2—5 p. m­. An­astasie Panu 45. 12—1 1 p |N. e. J 11 .................. I Neusaivarsan Englezesc ' Toate Der­ele o -------:-----0› mNui String! Record _jo de 2 5 și 10 e.e. zUI —— z› M l & ® wCC › pentru Stringi Record ·-1› — toate mărimii« — moUI La farmacia, Tb. Jel­ea­n Populară Emanoil Lupu. Piaţa Hei­ei, D. Herzen­­­berg Str. Ştefan cel Mare. j 1L Surs Pnprafor 5TMTM 8 ciMe de Partea ştiinţifică sub contucererD ne­i Răşcanu profesoară Partea literară sub contuceraa D nei Dr. Eleonora Stratn­eacu profesoară şi a D nes E. Demetrescu licenţiată in Utere Adresa : D aa R. Rascaliu, str. Co­­gălnîceanu în colţ cu Sir. Palade. 3—1 (SSLxk de urgent^ un tab­er wW «Piftii cu garanție, se pre­feră, cei cu rutină. A se adresa la Cinema Ruso Român, n curtea Hotelului România. lini Dnnielli de francai«, plano et roumnamn, au pair De preference ta­mille mhitaire Adresser au Jour lnsitutnce. 5—1 áiiaiB»ne îa ufdnm!­an la litere sdu­llUwll* şi drepţi» ţară merge entru a medita elevi. A se adresa le D-nui’Dim­îtru lones­cu str. I. C. Bratianu No. 103

Next