Opinia, noiembrie 1917 (Anul 13, nr. 3194-3215)
1917-11-02 / nr. 3194
rbi jeful vetrei... D-lui Director V. Radu Iu,jurul vetrei reci de unde vântul A spulberat şi ultima cenuşă — Stau trei copiii — cu gârbova mătuşă Te buca lor a îngheţat cuvântul... —,,Mi-e foame“—Bunicuţa lângă uşă ,.De ce nu ne trimite oare sfântul ,,Şi nouă haine calde — căci pământul „A îngheţat“—Copila giucăuşă îngâna doar—„Să taci c’al nost tataie ..Plecata e cu duşmani’n bătaie .Bar când se va Întoarce a î uncia doame „Trai va aduce un coif—ş’o sabie Lenuţei ..O puşcă nene»!—iară bumenţâ-i „Ii va aduce-o pâne—că-i e foame“. .1811. Emil Din volumul „Din zile mari." — Incorporarea contigentului ISIS şi a revizuiţîlor găsiţi bani fixată pentru ziua de 5 Noemfriecrt. s a aupânat până îa noi ordine. — Se dăduse ordin pentru probobirea sâmânăturiior de grâu cu începere dela 1 Noembrie curent. Sa dat o nouă decizie după care se mai permit însâmânţările cu grâu până la 7 Noembrie inclusiv. •escopariţivă.—încă doi bravi luptători cari au dat dovadă de eroismul Jpgeadar pa cîmpul de onoare suat ofiţerii de rezervă căpitanul Em*nail Furnică și sub ocotenentul Teodor V, lones^u din urma infantei ei' Cd din iai a luat parte la 16 lupte din care multe au fort corp la lorp cu dușmanul. Rînit grav a fost internat Intr'un spital, ptnS tntr’o zi ciad «imţi'niu se îaeănirosit » cerut să fie retrimis pe front. Acela în incercările grai« oclipă a'a ezitat «a nu lupte cu toată energia, iar dușmanii..., pindesc aceste neri şi într'o luptă crîncenă este rînit pentru a doua oară. Pentru bravura şi eroiimul său căpitanul Furnică a fost decoret cu Stea Pamtriei ca spade în gradul de cavaler şi propus pentru înaintare. Celalt sublocotenentu! Ionesc printi di trei ori, a dat strălucita dovadă cum ştie românul sa lupte pentru ţ ia lui Pentru vrednicia sa a fost decorat, în Coroana Rominiei cu spade în eradrn da cavaler. Sunt doi erei mneritea cărora noi aceştia care trăim după fronturi, ne descoperim cu toată admiraţia. Miliţienii notaţii mai jos, primarii şi netarii comunelor din Jud. Prahova, ce dându-se nici o însărcinare în Moldova cnie cum ne face cunoscut Ministerul de Interne cu ordinul No. 13211 1917, se vor prezenta urgent la cercul de recrutare „Mircea“ în satul lonăşeni, Jud Botoşani până la 10 Noembrie 1017 centrării vor fi nesupuși. Constantin Tudor ,sergent, primar, Valea Călugărească. Dobrescu Stelian sergent, notar, Valea Călugărească. Anton loa soldat, primar, Albeşti- Mur. Pani Ionița soldat, primar, Górnekiude. Popescu Stelian soldat notar Mălăești. Irtagomir Vasile, soldat, pfimar, Bertea. ’ ) Georgescu Vasile, sergent, notar Vălcănești. îlie Popescu soldat, notar BehleiSadulescu Zamfir, soldat, primar, Poeeni Noi. Gheorghe Ion caporal, primar Simeni. Popescu M. îlie soldat, notar, Ospia de sus. Grigore Nicolaie, soldat primar Pleşea. Grigore Hristodor, soldat, primar. Niţă Gîoceanu, sergent, primar. Sânt* gern. Vlaicu Nicolae, sergent primar. Şaimsri N ţescu Grigore, sergent, primar, G Cricov, Bobr^ţeanu Bănică serget, secretar Adi» Plăşei. Pa asebivan ion caporal, a jut. primar Olteni. Iordăchescu ion soldat, primar, Predeal Sarar Popescu C tin, sergent, »«t. primer Apostolache. Ionescu Constantin, sergent şef bin ren primăria Ploeşti Ţinea Ion soldat, primar, Alic. Pa Ievloiu. Andrei Zîncă soldat, ajutor primar, Scăieşi Ion ilie soldat ajutor primar, Tobani Stanescu Nicolae sergent primar Urlaţi. Tonescu Ramonă, sergent, primar Salcia. Regimentul 8 Infanterie şi Mărăşeştii Nemţii se pregătiră să ne atace. Rege trebuia să ia parte la acele înserate vor rămânia memorabile In ist© ria acestui război şi. Şi nici că se putea ca acest regiment să nu fie pus să ție piept dușmanului. _ » Și de unde ținut în rezervă o întâmplare i a dat prilejul ca Imediat să fie pus tn lin a Ia. ComandanUil în mod hotărât * dat ordinul de atac. Tot R^g acum ține* piept inamicului. Isbira* Comp la adat prilej d B»t. II să se stabilească pe o ponti» înaiută și astfel fu ferit de a fi decimat de focul inamicului care şi stabilite un ban punct de sprijini» pădurea . Manevra a reuşit complect datorită energiei ofiţerilor şi 2 contra atacuri puternica au fost respinse cu perderi tacamensufibile pentru inamic. Au căzut mulţi flăcăi in aceste atacuri vijelioase, dar mai întăiu au văzut rostogolindu se valurile de nemţi ce veniau mereu la atac. Ai noştri însă le au impus. Şi cern nu era să se întănare astfel, când fiecăre era conştient de sine şi vedea pe comandantul său în linia de trăgător. Fiecare «oMat îşi ştia obiectivul la care trebui să ajungă şi avea în mintea «a clara «copul pentru care lupta. Bine pregătit, bine instruit a stat regim nostru strajă şi batalioanele nemţeşti cu tot a lor „predai romanski“ a a fost decimat», iar» cei ce au nalt rămas vor ştie să spuie că, tu soldatul român nu poţi glumi. Vor putea să spuie divizile ce au luptat la Mărăşeşti, Doaga şi pădurea Prisăci, că aci leafont înmormântate şi dincolo de Verdun. Şi nu vor minţi aceste divizii. Luptele aceste se pot asămui, după cum însuş spunea căpitanul Vernay ataşatul miliar trancez îâgâ Rege Buzea.tl bravul căpitan care a luptat la Verdun Şi dacă nu i-a fost dat să moară acolo în «»tria sa, şi a găsit ai mormântul îa ţară soră mai mică cara-l va binecuvânta, căci mult a muncit şi el pentru instruirea oameniior in mijlocul cărora a fost dat să moară. Iar» voi soldaţii, care aţi căzut luptând, regimentul vă va înscrie numele cu litere de aur în istoricul său; căci voi aţi dat fala cu care acum se poate mândri oştirea română şi marele nostru Căpitn care a ştiut să vă răsplătească cu decoraţia ce străluceşte pe piepturile voastre şi care este seninul dragostei şi al recunoştinţei ce vă poartă El şi Ţara] Voi comandaţi din Reg. 6, vă rămîne pe lângă dregoatea şi recunoştinţe Patriei, mulţumirea sufletească că munca voastră n’a fost zadarnică şi că exemplul vostru a fost numai până la ultimul soldat De mă veţi vedea că fug, să mă împuşcaţi. De voiu călea să mă răzbunaţi după cum «punea destoinicul Major Culici, iară fostului mau comadant de Companie locotenentul N. T. Popescu in special, care a avut să suporte la atacurile dela Draga cea mai mare greutate luptănd şi răpunând trei odupării inamice, îmi voiu pe rine să-i spun: „îngrijorarea ţi » fost pe mare când după fcx^rciţi ne strângeai şi «u o uşoară umbră în priviri ne iotrebai are va avea roade munca noastră, sau cum am face ea soldatul eo.«vu să ajungă să nu fie răpus de un neamţ. Frumosul exemplu l’aa avut de la cine lua. Puneai prea multă simţire în cuvintele ce le rostiai, că soldatul nostru cste este destul de inteligent să nu priceapă ce doriai. Că aşa a fost este faptul că sud focul şi baioneta cumpăniei ! », au căzut 3 compănii nemţeşti, iară pe pieptul D-taisari străluceşte frumosul „Mihaiu Viteazul, pe lângă dragostea și amintirea furioasă ce vor purta camarazii Reg. 8 Infanterie iubitului lor „Zorieo” după cum avea obiceiul să te cheme. G. D . Bucov. Am anunţat într unul din memoriile noastre trecute că Locotenentul Lebaiî Marcel fiul concetăţeanului nostru Dr. Lehel ar fi în viaţă. Astăzi află că îndureratul părinte a primit de la căpitanul Petrovici din reglmentul I Grăniceri o cartă poştală prin care î l anunţă că Locotenentul Marcel Lebelî a căzut mort pe câmpul de luptă şi înmormântat împreună cu alți ofiţeri. Inteerniemmmmmmimmmmmmmmmmmtmm» pre^ara^ avantagioB. Adresa îa ziar B»c*!a u»eat Real. îînără dore?le * I I« «Plf«SiISw conduce menagiul ia o persoană blue situată. A se adresa d na Cleopatra Chisu Hozman str. Lozonsehi No. 4. fi «as*# fată îs casă la o pereche UiHl refugiată. La ,,Opinia ‘ 3 OFICIA Serviciul Telegrafic al Eimrgshii „O P I N 1 A“ Manifestul Maximaliştiîor Lyon 12 I 11.—Maximaliştii din Petrograd au facut o manevră la care au eşuat. Ei au lansat un manifest unde propun tutulor beligeranţilor de a negocia I pacea dînd In acelaş timp un armistiţiu pe trei luni. Acest fapt ne face să înţelegem a cui e mina care conduce această manevră. Manifestul vine din Elveţia prin intermediul jurnalelor germane, care i-au publicat şi este acompaniat de comentarii austriace furnizate de „Fremdenblatt“. Acest program de satisfacţie imperialiscaulm austro-german. Această nouă manevră a Sovietelor nu e decit un mijloc de care se serveşte Germania şi Austria. Se spune că un alt manifest este redactat la Stok*holt». Operaţiile pe frontul italian Corano 1211. — Nici un evenimrnt important de la Steivio până la Asiago- de potoul Asiago inimiul a reînnoit atacul său de după amează contra liniei Galio. Acţiunea a eșuat din cauza tirului nostu. In extremitatea de nord frontalui trupele noastre au atăcat tensind a captura prizonieri. Trupele noastre avansate rezistă cu bravură tuturor atacurilor inamice din regiunea muntoa de Venizelos la Pars. Lyon, 1211. —D. Venizelos a sosit astăzi dimineasţă la Piris şi a fost primit pe peronul gărei de către D. Barthou, ministrul afacerilor streine şi de către corpul legaţiunii greceşti. D. Venizelos va sta puţin în Paris fiindcă trebue să meargă la Londra unde va avea intrevederi cu guvernul şi autorităţile militare şi financiare în privinţa unor chestiuni care se repostează la armamentul şi aprovizionarea Greciei, in mod oficial că subscripţia a unui dore împrumut al libertatii a atins suma de 4 miliarde 617 milioane dolari, depăşind astfel cu 545 limita fixată la 3 miliarde. Misiune Francză in Brazilia Rio de Janiero 12 11. Comisia Camerei Deputaţilor a depus un proeet favorabil prin care se autorizează guvernului a trimite o misiune franceză militară neutru a instrui armata braziliană. •mm Urmăriri din Petrograd Karnarvon 1211. .. Efectul sigur al întâmplărilor din Rusia este intensifîcarea tuturor sforţărilor şi grăbirea planurilor ca America să ia partea sa în actuala luptă mai curanţi de cât se anticipase „Times“ spune că s a aflat din Germania că o ingrijorare domneşte la Berlin născută din desfăşurările politice din Rusia. Se par că se tem de un răsunet al revoluţiei ruse. Poporulgerman arată oboseala de război pe care recentele succese din Baltica şi de pe Carso nu au uşurat’o şi nerăbdarea poporului pare de a provoca evenimente politî:« intorrcarea lui Painleve Lyon 12 111. D’ Painleve s'a reîntors ori după masă îa Paris venind cu un tren specia!, acompaniat de de D. Franklin Boîu Hon. La sosirea sa, preşedintele de consiliu a avut o conferinţă cu d. Domer, care a ţinut interoratul ministrului de Răsboîu. D. Painîere a reîntors vizita D-lui Poi care. La 5 ceasuri s’a ţinut consilier da Răsboiu îa Blizea, a fos urmat acesta şi de uti tonsilu de miniştri. D. Printere a facut expunerea voistelui său pe frontul italian. Consiliul a fixat data reuniri viitoarei conferinţe interaliate la 10 Noembrie* la Park, împrumutul Libertéfd Nov-Jark 12 11.Se anunță Sh^IMMI COMUNICAT OFICIAL N°443 din 30 Octombrie 1917 Frontul Român Nici o acţiune mai importantă de semnalat. Au fost câteva ciocniri între patrule, şi in unele sectoare activitate redusă de artilerie. In regiunea satelor Crăngeni şi Maxineni (pe Siret) bateriile ruse au împrăştiat grupele inamice cari eşisera din tranşee cu placarde şî streaguri albe. Frontul Aliaţilor noştri Frontul Occidental.—Vremea ploioasă se menţine.Pe frontul belgian artileria a fost foarte activa din ambele părţi, în regiunea de la nord est de Ypres şi în apropiere de Steedbeck. Acţiuni de infanterie nu au avut loc. Avioanele engleze au b®m bordat mai multe cantonamente duşmane. Pe frontul trupelor franceze acţiuni de artilerie destul de violente în regiune de la Nord de Chemîn des Dames între Mierne şi Aisne, precum şi In sectorul Bois de Chaume. Nici o acţiune de infanterie. Frontul italian.— Dela Selvio până la Astico, nici un eveniment important. Pe pistoul Asiago inamicul şi’a reânoit, după amiazi, atacul contra liniei italiene din regiunea Galio — cota 1674.— Metello di Callio. Acţiunea ina micu u i la Longa i a sfârâ iat conpect de focul italiei lior. La extremitatea da Nord a bontului de atac unde a avut foc o lupta înverșunată, tupele italiene au contraatacat sau captuat un număr de prizonieri. Pe restul frontului de munte, trupele avansate italiaie, în cursul nebunilor de contat cu arșii gardeli dușmane, au rezistat pretutindeni cu vitejie In şes, peste Piave vii-acţiuni pe focuri. Frontu! oriental. — Nici o acţiune de seamă Frontul macedonean. — Situaţia mschimbată. Frontul din Palestina. — Urmărirea Iturcilor continuă pe întreg fontuî cu mare energie. Turcii îşi organzează poziţiile la Nord de Vădi Sukrev, acoperiid inspre Sud- Est localităţile Bet Djvfin şi Dobrvo. In operaţiunile din urmă, dela luarea Gâzei şi până acute, Lupela britanice au capurat 73 tunuri işi pista 5 da prizoneri. Probriî mai multe alte tunuri se acund îa tisîp şi in albiile râurilor. Pierderde turcilor sunt foarte grele Bugiszif înaintează mertu spre Nos . Turcii caută să distrugă totul în urma lor. Mardi* Cartier üeneur«! Mult întristaţii şi nu veci nemiagâiaţii . Tipra Bercovici asamă: Israil A, »aţa, Michel, Sena şi Bernhard copiiprecum şi familiile Nathan Rozenblum, Hina şi Eva Rosenblum Haim Grimberg, Soila Mantel, Herman Marcovici, Solomon Gherber, Janca Kel, Louis Spaier, Leon Glucmar, Haim Zuckerînaatt au nemărginita durere de a anunţa moartea prea iubitei lor Clara iosmbium decedată in vrâtă de 43 ani, in «rusa unei scurte suferinţe, înmormântarea va avea loc Marcuri 1 Noembrie 1917. Cortegiul funebru va porni de la locuinţa defunctei din laşi. Str. Ştefan cel Mare No. 23 în orele 2 p. m. Wm benă sau guvernau«SKS lafillaliS ta franceză pentru conversație la 8 copii, îa previneie, Baiariu ba*. A se adesa în str. ion Creavgâ Clui* lain* Marie Popescu 1 --—| -------------------—-,ias fli prin licitaţie »W WaifC« 8 publică la Trib laşi, Secţia III-«. în ziua de 30 Oet© mbrie 1917 imobilul din laşi, Hr. Sri Sava Sp. 8, al D nei Eliza Dimcea, pompa« alia 9 la căperi şi atenanse. a—i Silfii s*110 i»și, vast teii® w8fi«*«SS ren, case, vie, pomi etc., lei 300000. Adresa, în scris, la ziar, sub : F. R A. Ilemolstille se et J’allemasd cherebe mie place de guvernanta en province oâ ă la Campagne. S’adressfjr â 1’,Opinia* sous M #■ 5-3 fljlllâb lac c* b«cStăreț»*â san »*• ssgară. A s« adresa str. Snaărdao No ^8# M. B. 0 p. Smzsiii Grasi Aa'stesta Clinicei Obstaîvicale Facers şi boale de femei Consultaţie 2—5 p. m. Anastasie Panu 45. 12—1 1 p |N. e. J 11 .................. I Neusaivarsan Englezesc ' Toate Derele o -------:-----0› mNui String! Record _jo de 2 5 și 10 e.e. zUI —— z› M l & ® wCC › pentru Stringi Record ·-1› — toate mărimii« — moUI La farmacia, Tb. Jelean Populară Emanoil Lupu. Piaţa Heiei, D. Herzenberg Str. Ştefan cel Mare. j 1L Surs Pnprafor 5TMTM 8 ciMe de Partea ştiinţifică sub contucererD nei Răşcanu profesoară Partea literară sub contuceraa D nei Dr. Eleonora Stratneacu profesoară şi a D nes E. Demetrescu licenţiată in Utere Adresa : D aa R. Rascaliu, str. Cogălnîceanu în colţ cu Sir. Palade. 3—1 (SSLxk de urgent^ un taber wW «Piftii cu garanție, se preferă, cei cu rutină. A se adresa la Cinema Ruso Român, n curtea Hotelului România. lini Dnnielli de francai«, plano et roumnamn, au pair De preference tamille mhitaire Adresser au Jour lnsitutnce. 5—1 áiiaiB»ne îa ufdnm!an la litere sdullUwll* şi drepţi» ţară merge entru a medita elevi. A se adresa le D-nui’Dimîtru lonescu str. I. C. Bratianu No. 103