Opinia, august 1918 (Anul 14, nr. 3408-3431)

1918-08-05 / nr. 3412

A­A ' *>;á*«B^«aí!U^>srw»D^í^*ai»jR wax» > > V ■r Chestiunea agrară Na în­tregeai da­ca. la 1913, ca rileiulds­­cutlsnel adresei la Menaj, Gr. Cinta­­cuz'no, bh atU de verb’ ut necontestat conservator, a rostit un important disc«TM in a Haiti t histlun», p« care partidul l-a Doblicof la brosu e pentm a fi răspâad’t In Intreag* tară. Bro­ssia cu roperte ros’l, svâ:ii cava Blm­­bolfc-revo’ut'oaa?, expurei Int’rg pro­­gran­l ag'ar de pa afara ai al Co*»ser­­va’orUor. E'» tsvorb­ acest program dis frănlntările polit ce d« aiurai, t»t. mStoare război*»! bsieani­i, clnd pirtid *! liberal, rasi d^migoala ca foideaan», gătise tn z traistă prollural p metal vul­nerabil al ga/emului ora deţinea pu­terea e7 care ae conicii* sa prin b­a­deiul care s’a terminat p in pasca de la București. N’*n gree t atunci I beralii In eo.oti­­lile lor, căci se stie graba p i care gn­­vamul de conlucrare Titu M dorescu, Tak* lonfs­iu, a cadat intere« liberalilor. Interesant de r*i.tin*t însă sunt »cale ptBfg'ti tn care Gr. Contrauzino, opu­­»ârdu-te îl criticând program­! avrar liberal, alcătuit la pripă, pen'ra efact, gi flră putini» de real­iz *re, ti opina programul mai moderat c naeruator, izvorlt IbbS d n diviza tuturor coasar­­valorlior. încă da 1» Lascar C«t»r*i, lorga, Cantacvilno, P. P. Carp, Titu M doresc a, prin care se recunoștea ne­­dreptățirea tSrSaimai B* nevoia imperioasă de-a li se da In largă măsură pământ, pentro a se sleâlui astfel avea proprie­tate ntijle de care f­ace putere productivă şi economică a oricărei ţări. Au trecut di atunci, pisă astăzi cinci ani, dar cu ani sterp!, ei an" is­toric", Islfm­îrul lor B*au agitat cele mai grele vremuri pentru ţiră, s’au sfărămat prejudecăţi Învechite pi s’au ridicat fdsi mii noi şi democrate , s‘a disfăşurat de către acelai partid liberal in timpul neutralităţi»­ un sterg msi demagogic şi mai revoluţionar dec­ît cel din 913 pe dia­­­uaea agrară, a cărei ploii deveniseră celebrele psntahaze. Astfel din scrastă problemă praîrmiâ şi serioasă, s’a »ajirat un coşmar în faţa căruia cocdu'ă'oil fserioşi şi cu griji adsvărată du ţară, s’au Ing­oilt cu drept cuvânt. Dacă îâsboial îi care im Intrat ia 916 a întrerupt frâmăntirea "numi problems agrare ea ie pune îiaâ ar­­tăzi cu o mai mare cuprafaţă şi cu o mai imperioasă necert­ate de «o raţionate. In afară de considerantele de orga­nizare ec­norabe-politice, care au pre­zidat mai ales de la 907 la analizarea ei factorul care intervenise in mîs la 913 aalăzi îşi impune greutatea in mod hotârător: e­raabonul intreprinB Id ul­timii doi ani. E o tradiţie istorici la noi, ca după fle-care răsboi, să se dea pe.mlnt tira­­nilor. Dacă ea astă-ai nu şi mal ara explicaţiunea din trecutele timpuri, când Statul deţinea întinde­i mari si »mut» relativ mică, putea fi satisfăcută, ea trăeşti însă astă-ai în psihologia po­porului. 6 " . Şi când la noi s’a vorbit pe toate căile şi cu drept cuvânt că problema ţărănească nu-i rezolvită, câm­ n’a fost clipă in care această problemă să nu fie agi­tată cu toate pasiunile politice de care sunt capubile partidei­ noastră şi cu toate patimii« care se nass în sufletul unei mulţimi mersu nemu­ţumite de resterile sale, — se Inţeiegs cât de g*»v Be pine astă-i! această problemă / T*ia a făcut sacrifiill im­ ras in aeeet razlo şi prin „țara 1 infelegem ncmai ţă­­răn mea care*» dat mn Ji6i6 cont’gent al­­ armatei şi sasilficst l.r. Această țiră­­nime s’a amitit capabilă de o vianitate uimitoir^, di o abntgaţie supirbă la mij­ocu! unei mizerii cu^pl te, de un eroism deiiatert­s«t in clip» greieî eum­­psEO, de viituţi si ca'ităt'. de aşa na­turi, iru-ăi a’a îă ut vrednică de caa mai largă solicitud ne a guvernanţilor Filda şi Îndemnul a foit aai de laslşi M 8- Rîgele. Astâsi problema s.giară nu mai poate fi temporîsată, eludată, ba insă de­­considerată. Rszolvirsa el se impune din partea oricărui guvern, ca o condiţiune „sine qua non* a singurei salvatoare reia ceil a acestei­­tări: refacere liniştită şi evolutivă. Se pare că nscis­tatsa aceasta a vă­­zut-o şi ectualul guvern atunci când d. Marghiloman a făcut bine cunoscutele­? declaraţiuni in momentul când i ia in credinţei ţărm». la dlarat­area o­ertanltăie’ a castei mici reform« ni trebuie să in cupă distracţiuni de ord­in subiectiv s­uf­letess ai.­ In faţ« dovanilor da înalt eroism pe care armata le a dovedit, nimeni nu ar pută» tă albi micimea d« a judica dreptu­ra ţă­ranilor­­» pă­­m­ini prin altS poisma de cât aceaa a dreptăiai, necei tăţei şi recunoştinţei. Ei ş[.»u fă­cut pur şi aimplu datoria, o datorie iniereasă până la cele mal lar­gi şi legendare hotare. Nu putaim cr.da ci ar voi să dea pel­ej parddului liberal aâ-l sibm-nsu pe acaastă chaatiune, aubra năuci toto­dată şi ţara care are nevoie de liniştită refacere. Tratatul dj pace ne-a imp.­s să tr­­ad­uim o cheitiana aproape tot atât de imputantă a străinilor. Cred că acea şi grabnică soluţiona • pe car« g«v«rnul a acceptat s’o dea fără ezttsta p ebiemei strsralior, trebue s’o dea şi problemei »grate. E o chestiune atăt de importantă, a tăi a» strâns legată de exhtenţă şi msc«nismul acestei ţări, nn tăi nu pu­tem concepe şi nu putem­ admite, ca un guvern fie el ch ar cel conservator să mai sies In dabîa şi să înceapă senm sindiarii ci. Givernul v» aduce, şi parrim ralul va voia legea arendărilor silite. Ceram punnea pe tap­it şi soluţiona­­rsa problemii agrare, cit mai neintir­­ziat, aşa precum merită, cum trebde şi cum e necesar s’o admită orice par­tid politic. F. Z r­M­ Anin XlVIiea No. 8412 ABONAMENTE^» On anC ' tf ■ • • • •Lei 35 6 luni f * ■ * • • • • „ 20 3 luni P IR • 1 • • „ îo Pentru străinătate indoit PQUTICfy Contrazicerile nu este zi lăs­ată de Dumnezeu ca să nu găsească cine­va să puie In evidenţă contrazicerile d lui general Averescu. re ziua de Ieri a venit rândul profesorului Sinigaglia. Se ştie teza generalului în ma­terie de răspunderi. Aim!3 in ce priveşte directiva in care s’a fă­cut rea Dolul * a fost un războiu naţional. Fără de cruţare pentru momentul ales ori mai cu seamă pentru modul cum am fost pre­gătiţi. In această privinţă nici o Îndoială, nici o explicaţie, nici o scuză, nici o milă , guvernul Bră­tianu ne a vărît in rezboiu ne­pregătiţi, fără echipament, fără armament, fără mani­ii, fără provizii, fără serviciu’sanitar etc. etc. Or, iată pe profesorul Siniga­glia care afirmă că in 1915 d. ge­neral Averescu, pe atunci co­mandantul corpului I de arma­ta, susţinea că trebuie intrat in rezboiu imediat, atunci si numai atunei. Aţi văzut şi argumentul. Aus­tria e slabă. Mai tărziu ea poate să se Întremeze, să se re­facă. Se prea poate ca In această din urma privinţă d. Averescu să fi avut un simbure de dreptate. De IO BAHi NUMAR-UL ZÎÂB POL8T1C COTîOîAN. " "“■***“ •j3iKaP’JSlHlfWRi^ K> i • ..«.--ar. ra-..v,-/.;( ...... .. .. - — ....... .... . - ........................ luiiiifMcâ 5 August 1918 PUBLICITATEA te primeşte la Administraţia zia­rului Iaşi str. Gh. Mârzescn 17. Un număr vechiu 50 bani .«• *Whai.i vaw­­m cît un lucru. In 1915 noi ier*»m mai bine pregătiţi, aveam mai multe echipamente, armament­?, moniţiuni etc? Aveam mai bun comandament ? Germanii si bul­garii, cari au sărit in potriva ne n’ar fi putut s’o facă si ia 1915? Si m­a! ca seaml, daca nu se dis­cută momentul, ci numai pregă­tirea, se poate serios susține că In 1915 cr im mai bine pregătiţi de cit In 1910 ? Cel vizat pj*i­a destăinuirile d-lui Siaigagli* na va intîrzia si sa explice. R mine de văz a* dacă și de astă dată na sa va dovedi po­litici­anismul sl In special impro­vizatul In m­aterie politică. Sor. —««»««««aiMWBisseBâtta MICI POLEMIC! 8e #ttui*ti pine mai ML Ittă unde ar fi b mveki a centura cât da aspră fi ne ar plăcea cît de mult alb. . * Pinea continuâ a fi ăittribuită nu­mai in cartele, in ziare fi fa inftiințări. Nu insă fi in realitate. La urma urmei pub'iaul o sî se deprindă fi fi fi. Da­.. prea tîrsiu ! x Umie bodege lieh dează, ca să nu suferd de răul prețurilor tarifate .. Ma i cu seamă I« lichide. Simpatica Nora s’a intors, după un deceniu la scenă. A­um e insă noră, —sa temea să «’ o apuce s Iar ea de soocri, dtc’o tot ași apia. • Spiritul di curățenie a pătruns pes­e tot In special slugi e n’au curit t nici o dată mai cu grijă pe st&pînit ier de tot ce au la bu­zunări, pe mese etc Dintre cei 3 candidaţi, cari se prezintă la alegerea deja 6 August unul singur este utt fiu al Iaşilor : OsV&ld­m. TâOdO' rea fiu. Şi nu un para cara fiu al Iişilor, ci dintre cei mai vred­nici şi mai aleg, dintre aceia cari prin muncă şi prin cins'.e îşi câşa tigă r&i?gu şi situaşi« so ialâ. Candida id ca IEŞ­IN ŞI DEMOCRAT, cu un program in fruntea că ui­ stătu^sa cele trai nuri reforme : Votul Universal e^a’, direct, se­cret şi obligator . Exproprierea în favoarea ram­­­.Lorilor »grecii şi Descentralizarea administrativă A. TEODOREANU va întruni cu siguranţă marea majoriUta a safrag lor celui mai inde­pendent şi mit dimitratic colegiu. Alegătorii col. II de Cameră al aeestui ilustru dar oropsit oraş vor şti să dovedească cit de mare este d­rago­stea lor pentru Ia­ii, trimiţând In parlament pr ie sa­nul TEODOREANU spn a cuvâ­nta in nunele mirilor du­eri ala bătrînului oraş. La vot, alegător, şi cu inima uşoară, cu conştiinţa unei mari datorii de împlinit, puneţi tu urna albă buletinul ci poartă ca semn un şteag şi pe care e strns numele celui atât de vrednic şi de simpatic OSVALD A. TEODOREANU pentru ca In ziua de 7 August inima pentru Iaşi, iar vocea lui caldă să a celor mulţi şi ob­diţi. lui să bată în nari im ratu- târe po vait ras­­ă istoria miş­că toa­rei Mai mulţi alegatori ieşeni. Ali­g­area de la 6 August Domnului Osvald A. Teodoreanu SCRISOAREA A II-a Nu pute­m vedea in al­ţii mai mult de­cât după puterea noastră de a ve­dea. BERSOT Iubite prietene, Dupa cum ţi-am fost fugăruit în scrisorirea trucată, îmi zice o deo­­sebită plă­cere să-ţi comunic (ci mai bu­ne şi mai frumoase impresii ce am conitat, că a îătuî şi face candilaturanţi în toate categoriile sociale ale iubitului nistru oraş laşi Stând di vorbă cu mai mulţi htni­ci şî vrednici lucrători ds Ir­atei era .... Mi se plângeau de ne­cazurile şi greutăţile vieţii atât di greu de trăit astăzi. Asupra d­epţilor Iar cereri de spori­rea sal­irului şi înlesniri­lor de un traiu mai omenise, asupra drepturilor lor cetăţeneşti şi a altor multe nevoi. Îmi mărturis­eă cu a­­tâta căldură, sinceră convingere, şi incredere desăvârşi­tă ce o au că viitorul deptid Osvald Teodoreanu va fi susţinătorul lor sincer în sh­ied ţării, că mă mişoară adânc. — Luptaţi cu toată inima şi cu credinţa nestrâmutată în reuşita a­­legerii lui Teodoreanu “le-am răs­­puns eu. Alfsu’ vostru va lupta fără pre­get îa parlament pentru biruinţa solaţiunilo­­telor md cm di­e şi mal umanitare Intru proteguirea şi a voastră celor obijduiţi. Fiul al laşului, sunt convias că se va sili să se tacâ vrednic da în­crederea deplină ce o aveam cu toţii în vrednicia şi priceperea lui. —„Despre lupta noastră să nu vă îndoiţi, domnule! Suntem oţe­­liţi in tot soiul de lapte... şi nu a­­teliere, şi pe front, dar şi în ale­geri—ne am d­eprins să apreciem pe conducătorul vrednic1. Cu aceste vorbi spuse din inimă mă deapărţii de vred­ni şi muncitori uraniu­ţi cu toţii reuş­tă frumoasl la alegerea de luni 6 August. In convorbirile ce am avut ca profesorii şi alţi intelectuali toţi, a­­legători ai coleg­u ui al 2-lea, am discutat manifestul tău program in esenţi d macrist şi naţionalist la adevăratul înţeles al cuvântului. Principiul naţionaliăţ­­or, mulţu­meşte pe toţi intelectualii. A­ngaţament al ce­­i mai d­e luptă pent­ru respectarea pactului de unire cu Basarabii şi generalizirea li­­bertăţilor înscris­e in el va mulţumi da sigur şi pe fraţii noştri basa­rabeni ai căror reprezentanţi mâ­ne. In stilul ţării, vor găsi In moldo­­vanul Osvald Teodoreanu tovară­şul meritos de luptă care prin ex­perienţi, cultura şi vredni­cii lui va cinsti şi laşul ce­­ cere al sul său şi Moldova şi Basarsb­a şi ţara în­treaga cea singură unită desăvâr­şit saftete­şt­i. Am const­atat apoi că li toate catigoriile soriale, şi reviadică di dala această cu mai multă tărie ca ori­cum­ onoarea de a te avea ca reprezentantul intepentent al la­şului în parlament. Iaşul are absolută nevoie in a­­ce.ts grele împrejurări prin care trecem, de un purtător de cuvânt şi de gând, care a trăit aici în mij­­locu nostru şi care să poa ă vorbi liber şi la cunoşt nţă du realităţi i­arlame­ntului. Iaşul va considers— ca o gravă ofensă ori*ce încercare de a sa face pres­uoi asupra cetâţenilor, ia­­p­licându-se candidaturi ce ar căuta să jignească sentimentul nidianal — stimci, cum­ alegoria locală di­n 5 August are importanţa sa *p3­ csalâ pantru loaalititei ce şi re­­vindec ă pe alesu său cunoscut şi de încredere. Termin şi awastă scrisoare, dra­­g­ul meu pirite­­, cu credinţa ds­­plinâ ce am că alegătorii colegu­­u al 21ea din laşi— colegiu inţe­­ept şi sebet apreciază clar împr­­­urărîie şi nevoile Iişului. Din impresiile şî aprecierile ce am calea, mi-am făcut convinge­rea, că luni seara va strânge cu plăcere mâna deputatului Osvald Teodoreanu și a­nicul său devotat 1918 August 3 Hug. 1 391 Toţi prietenii noştri fără ex­cepţie sunt convocaţi pentru Du­­mi­nica 5 August orele 5 p. m. la consfătuirea ce va avea loc la redacţia Opiniei. D­intre alteia modificări aduse proeetului de lege cu privire la arendarea forţet , es­e­ţi aceia di­e a redus cu foarte mult seara cu care se calcula coeficientul da întindere pe care proprietarii sunt obligati a da in arcadă. Cu chipul acesta suprafaţa de arendat este mai redusa de­cât cea propusa de d. Gareflid.­­Suntem pozitiv informaţi că la unele brutarii, cu toate că se fa­brică o însemnată cantitate de pâine, locuitorii fac căte patru şi cinci ceasuri coadă fără a parveni vreodată a lua pâie. Aceasta se intîmplă din cauză că bruiatul, chiar in faţa publicu­lui, trimite cu sacii pâinea la bo­dega şi restaurante. Nu putem Înţelegi că pentru câştigurile enorma au bolegilor populaţia să înoată de foame. Dn aceea ctrera energic ca ad­ministrația comunală să găsească o severă modali­te, de infrânare a brățărilor mituiți di rectamra­­tori.­­ Carnala Interimară ae va întruni In cursul a sast ai săptlmâni pentm a regula mal milts chititrai impor­tome.

Next