Opinia, august 1918 (Anul 14, nr. 3408-3431)
1918-08-05 / nr. 3412
AA ' *>;á*«B^«aí!U^>srw»D^í^*ai»jR wax» > > V ■r Chestiunea agrară Na întregeai daca. la 1913, ca rileiuldscutlsnel adresei la Menaj, Gr. Cintacuz'no, bh atU de verb’ ut necontestat conservator, a rostit un important disc«TM in a Haiti t histlun», p« care partidul l-a Doblicof la brosu e pentm a fi răspâad’t In Intreag* tară. Brossia cu roperte ros’l, svâ:ii cava Blmbolfc-revo’ut'oaa?, expurei Int’rg progranl ag'ar de pa afara ai al Co*»serva’orUor. E'» tsvorb acest program dis frănlntările polit ce d« aiurai, t»t. mStoare război*»! bsieanii, clnd pirtid *! liberal, rasi d^migoala ca foideaan», gătise tn z traistă prollural p metal vulnerabil al ga/emului ora deţinea puterea e7 care ae conicii* sa prin badeiul care s’a terminat p in pasca de la București. N’*n gree t atunci I beralii In eo.otilile lor, căci se stie graba p i care gnvamul de conlucrare Titu M dorescu, Tak* lonfsiu, a cadat intere« liberalilor. Interesant de r*i.tin*t însă sunt »cale ptBfg'ti tn care Gr. Contrauzino, opu»ârdu-te îl criticând program! avrar liberal, alcătuit la pripă, pen'ra efact, gi flră putini» de realiz *re, ti opina programul mai moderat c naeruator, izvorlt IbbS d n diviza tuturor coasarvalorlior. încă da 1» Lascar C«t»r*i, lorga, Cantacvilno, P. P. Carp, Titu M doresc a, prin care se recunoștea nedreptățirea tSrSaimai B* nevoia imperioasă de-a li se da In largă măsură pământ, pentro a se sleâlui astfel avea proprietate ntijle de care face putere productivă şi economică a oricărei ţări. Au trecut di atunci, pisă astăzi cinci ani, dar cu ani sterp!, ei an" istoric", Islfmîrul lor B*au agitat cele mai grele vremuri pentru ţiră, s’au sfărămat prejudecăţi Învechite pi s’au ridicat fdsi mii noi şi democrate , s‘a disfăşurat de către acelai partid liberal in timpul neutralităţi» un sterg msi demagogic şi mai revoluţionar decît cel din 913 pe diauaea agrară, a cărei ploii deveniseră celebrele psntahaze. Astfel din scrastă problemă praîrmiâ şi serioasă, s’a »ajirat un coşmar în faţa căruia cocdu'ă'oil fserioşi şi cu griji adsvărată du ţară, s’au Ingoilt cu drept cuvânt. Dacă îâsboial îi care im Intrat ia 916 a întrerupt frâmăntirea "numi problems agrare ea ie pune îiaâ artăzi cu o mai mare cuprafaţă şi cu o mai imperioasă necertate de «o raţionate. In afară de considerantele de organizare ecnorabe-politice, care au prezidat mai ales de la 907 la analizarea ei factorul care intervenise in mîs la 913 aalăzi îşi impune greutatea in mod hotârător: eraabonul intreprinB Id ultimii doi ani. E o tradiţie istorici la noi, ca după fle-care răsboi, să se dea pe.mlnt tiranilor. Dacă ea astă-ai nu şi mal ara explicaţiunea din trecutele timpuri, când Statul deţinea întindei mari si »mut» relativ mică, putea fi satisfăcută, ea trăeşti însă astă-ai în psihologia poporului. 6 " . Şi când la noi s’a vorbit pe toate căile şi cu drept cuvânt că problema ţărănească nu-i rezolvită, câm n’a fost clipă in care această problemă să nu fie agitată cu toate pasiunile politice de care sunt capubile partidei noastră şi cu toate patimii« care se nass în sufletul unei mulţimi mersu nemuţumite de resterile sale, — se Inţeiegs cât de g*»v Be pine astă-i! această problemă / T*ia a făcut sacrifiill im ras in aeeet razlo şi prin „țara 1 infelegem ncmai ţărăn mea care*» dat mn Ji6i6 cont’gent al armatei şi sasilficst l.r. Această țirănime s’a amitit capabilă de o vianitate uimitoir^, di o abntgaţie supirbă la mijocu! unei mizerii cu^pl te, de un eroism deiiaterts«t in clip» greieî eumpsEO, de viituţi si ca'ităt'. de aşa naturi, iru-ăi a’a îă ut vrednică de caa mai largă solicitud ne a guvernanţilor Filda şi Îndemnul a foit aai de laslşi M 8- Rîgele. Astâsi problema s.giară nu mai poate fi temporîsată, eludată, ba insă deconsiderată. Rszolvirsa el se impune din partea oricărui guvern, ca o condiţiune „sine qua non* a singurei salvatoare reia ceil a acesteitări: refacere liniştită şi evolutivă. Se pare că nscistatsa aceasta a văzut-o şi ectualul guvern atunci când d. Marghiloman a făcut bine cunoscutele? declaraţiuni in momentul când i ia in credinţei ţărm». la dlaratarea oertanltăie’ a castei mici reform« ni trebuie să in cupă distracţiuni de ordin subiectiv sufletess ai. In faţ« dovanilor da înalt eroism pe care armata le a dovedit, nimeni nu ar pută» tă albi micimea d« a judica dreptura ţăranilor» pămini prin altS poisma de cât aceaa a dreptăiai, necei tăţei şi recunoştinţei. Ei ş[.»u făcut pur şi aimplu datoria, o datorie iniereasă până la cele mal largi şi legendare hotare. Nu putaim cr.da ci ar voi să dea pelej parddului liberal aâ-l sibm-nsu pe acaastă chaatiune, aubra năuci totodată şi ţara care are nevoie de liniştită refacere. Tratatul dj pace ne-a imp.s să traduim o cheitiana aproape tot atât de imputantă a străinilor. Cred că acea şi grabnică soluţiona • pe car« g«v«rnul a acceptat s’o dea fără ezttsta p ebiemei strsralior, trebue s’o dea şi problemei »grate. E o chestiune atăt de importantă, a tăi a» strâns legată de exhtenţă şi msc«nismul acestei ţări, nn tăi nu putem concepe şi nu putem admite, ca un guvern fie el ch ar cel conservator să mai sies In dabîa şi să înceapă senm sindiarii ci. Givernul v» aduce, şi parrim ralul va voia legea arendărilor silite. Ceram punnea pe tapit şi soluţionarsa problemii agrare, cit mai neintirziat, aşa precum merită, cum trebde şi cum e necesar s’o admită orice partid politic. F. Z rM Anin XlVIiea No. 8412 ABONAMENTE^» On anC ' tf ■ • • • •Lei 35 6 luni f * ■ * • • • • „ 20 3 luni P IR • 1 • • „ îo Pentru străinătate indoit PQUTICfy Contrazicerile nu este zi lăsată de Dumnezeu ca să nu găsească cineva să puie In evidenţă contrazicerile d lui general Averescu. re ziua de Ieri a venit rândul profesorului Sinigaglia. Se ştie teza generalului în materie de răspunderi. Aim!3 in ce priveşte directiva in care s’a făcut rea Dolul * a fost un războiu naţional. Fără de cruţare pentru momentul ales ori mai cu seamă pentru modul cum am fost pregătiţi. In această privinţă nici o Îndoială, nici o explicaţie, nici o scuză, nici o milă , guvernul Brătianu ne a vărît in rezboiu nepregătiţi, fără echipament, fără armament, fără maniii, fără provizii, fără serviciu’sanitar etc. etc. Or, iată pe profesorul Sinigaglia care afirmă că in 1915 d. general Averescu, pe atunci comandantul corpului I de armata, susţinea că trebuie intrat in rezboiu imediat, atunci si numai atunei. Aţi văzut şi argumentul. Austria e slabă. Mai tărziu ea poate să se Întremeze, să se refacă. Se prea poate ca In această din urma privinţă d. Averescu să fi avut un simbure de dreptate. De IO BAHi NUMAR-UL ZÎÂB POL8T1C COTîOîAN. " "“■***“ •j3iKaP’JSlHlfWRi^ K> i • ..«.--ar. ra-..v,-/.;( ...... .. .. - — ....... .... . - ........................ luiiiifMcâ 5 August 1918 PUBLICITATEA te primeşte la Administraţia ziarului Iaşi str. Gh. Mârzescn 17. Un număr vechiu 50 bani .«• *Whai.i vawm cît un lucru. In 1915 noi ier*»m mai bine pregătiţi, aveam mai multe echipamente, armament?, moniţiuni etc? Aveam mai bun comandament ? Germanii si bulgarii, cari au sărit in potriva ne n’ar fi putut s’o facă si ia 1915? Si ma! ca seaml, daca nu se discută momentul, ci numai pregătirea, se poate serios susține că In 1915 cr im mai bine pregătiţi de cit In 1910 ? Cel vizat pj*ia destăinuirile d-lui Siaigagli* na va intîrzia si sa explice. R mine de văz a* dacă și de astă dată na sa va dovedi politicianismul sl In special improvizatul In materie politică. Sor. —««»««««aiMWBisseBâtta MICI POLEMIC! 8e #ttui*ti pine mai ML Ittă unde ar fi b mveki a centura cât da aspră fi ne ar plăcea cît de mult alb. . * Pinea continuâ a fi ăittribuită numai in cartele, in ziare fi fa inftiințări. Nu insă fi in realitate. La urma urmei pub'iaul o sî se deprindă fi fi fi. Da.. prea tîrsiu ! x Umie bodege lieh dează, ca să nu suferd de răul prețurilor tarifate .. Ma i cu seamă I« lichide. Simpatica Nora s’a intors, după un deceniu la scenă. Aum e insă noră, —sa temea să «’ o apuce s Iar ea de soocri, dtc’o tot ași apia. • Spiritul di curățenie a pătruns pese tot In special slugi e n’au curit t nici o dată mai cu grijă pe st&pînit ier de tot ce au la buzunări, pe mese etc Dintre cei 3 candidaţi, cari se prezintă la alegerea deja 6 August unul singur este utt fiu al Iaşilor : OsV&ldm. TâOdO' rea fiu. Şi nu un para cara fiu al Iişilor, ci dintre cei mai vrednici şi mai aleg, dintre aceia cari prin muncă şi prin cins'.e îşi câşa tigă r&i?gu şi situaşi« so ialâ. Candida id ca IEŞIN ŞI DEMOCRAT, cu un program in fruntea că ui stătu^sa cele trai nuri reforme : Votul Universal e^a’, direct, secret şi obligator . Exproprierea în favoarea ram.Lorilor »grecii şi Descentralizarea administrativă A. TEODOREANU va întruni cu siguranţă marea majoriUta a safrag lor celui mai independent şi mit dimitratic colegiu. Alegătorii col. II de Cameră al aeestui ilustru dar oropsit oraş vor şti să dovedească cit de mare este dragostea lor pentru Iaii, trimiţând In parlament pr ie sanul TEODOREANU spn a cuvânta in nunele mirilor dueri ala bătrînului oraş. La vot, alegător, şi cu inima uşoară, cu conştiinţa unei mari datorii de împlinit, puneţi tu urna albă buletinul ci poartă ca semn un şteag şi pe care e strns numele celui atât de vrednic şi de simpatic OSVALD A. TEODOREANU pentru ca In ziua de 7 August inima pentru Iaşi, iar vocea lui caldă să a celor mulţi şi obdiţi. lui să bată în nari im ratu- târe po vait rasă istoria mişcă toarei Mai mulţi alegatori ieşeni. Aligarea de la 6 August Domnului Osvald A. Teodoreanu SCRISOAREA A II-a Nu putem vedea in alţii mai mult decât după puterea noastră de a vedea. BERSOT Iubite prietene, Dupa cum ţi-am fost fugăruit în scrisorirea trucată, îmi zice o deosebită plăcere să-ţi comunic (ci mai bune şi mai frumoase impresii ce am conitat, că a îătuî şi face candilaturanţi în toate categoriile sociale ale iubitului nistru oraş laşi Stând di vorbă cu mai mulţi htnici şî vrednici lucrători ds Iratei era .... Mi se plângeau de necazurile şi greutăţile vieţii atât di greu de trăit astăzi. Asupra depţilor Iar cereri de sporirea salirului şi înlesnirilor de un traiu mai omenise, asupra drepturilor lor cetăţeneşti şi a altor multe nevoi. Îmi mărturiseă cu atâta căldură, sinceră convingere, şi incredere desăvârşită ce o au că viitorul deptid Osvald Teodoreanu va fi susţinătorul lor sincer în shied ţării, că mă mişoară adânc. — Luptaţi cu toată inima şi cu credinţa nestrâmutată în reuşita alegerii lui Teodoreanu “le-am răspuns eu. Alfsu’ vostru va lupta fără preget îa parlament pentru biruinţa solaţiunilotelor md cm die şi mal umanitare Intru proteguirea şi a voastră celor obijduiţi. Fiul al laşului, sunt convias că se va sili să se tacâ vrednic da încrederea deplină ce o aveam cu toţii în vrednicia şi priceperea lui. —„Despre lupta noastră să nu vă îndoiţi, domnule! Suntem oţeliţi in tot soiul de lapte... şi nu ateliere, şi pe front, dar şi în alegeri—ne am deprins să apreciem pe conducătorul vrednic1. Cu aceste vorbi spuse din inimă mă deapărţii de vredni şi muncitori uraniuţi cu toţii reuştă frumoasl la alegerea de luni 6 August. In convorbirile ce am avut ca profesorii şi alţi intelectuali toţi, alegători ai colegu ui al 2-lea, am discutat manifestul tău program in esenţi d macrist şi naţionalist la adevăratul înţeles al cuvântului. Principiul naţionaliăţor, mulţumeşte pe toţi intelectualii. Angaţament al cei mai de luptă pentru respectarea pactului de unire cu Basarabii şi generalizirea libertăţilor înscrise in el va mulţumi da sigur şi pe fraţii noştri basarabeni ai căror reprezentanţi mâne. In stilul ţării, vor găsi In moldovanul Osvald Teodoreanu tovarăşul meritos de luptă care prin experienţi, cultura şi vrednicii lui va cinsti şi laşul ce cere al sul său şi Moldova şi Basarsba şi ţara întreaga cea singură unită desăvârşit safteteşti. Am constatat apoi că li toate catigoriile soriale, şi reviadică di dala această cu mai multă tărie ca oricum onoarea de a te avea ca reprezentantul intepentent al laşului în parlament. Iaşul are absolută nevoie in ace.ts grele împrejurări prin care trecem, de un purtător de cuvânt şi de gând, care a trăit aici în mijlocu nostru şi care să poa ă vorbi liber şi la cunoşt nţă du realităţi iarlamentului. Iaşul va considers— ca o gravă ofensă ori*ce încercare de a sa face presuoi asupra cetâţenilor, iaplicându-se candidaturi ce ar căuta să jignească sentimentul nidianal — stimci, cum alegoria locală din 5 August are importanţa sa *p3 csalâ pantru loaalititei ce şi revindec ă pe alesu său cunoscut şi de încredere. Termin şi awastă scrisoare, dragul meu pirite, cu credinţa dsplinâ ce am că alegătorii coleguu al 21ea din laşi— colegiu inţeept şi sebet apreciază clar împrurărîie şi nevoile Iişului. Din impresiile şî aprecierile ce am calea, mi-am făcut convingerea, că luni seara va strânge cu plăcere mâna deputatului Osvald Teodoreanu și anicul său devotat 1918 August 3 Hug. 1 391 Toţi prietenii noştri fără excepţie sunt convocaţi pentru Duminica 5 August orele 5 p. m. la consfătuirea ce va avea loc la redacţia Opiniei. Dintre alteia modificări aduse proeetului de lege cu privire la arendarea forţet , eseţi aceia die a redus cu foarte mult seara cu care se calcula coeficientul da întindere pe care proprietarii sunt obligati a da in arcadă. Cu chipul acesta suprafaţa de arendat este mai redusa decât cea propusa de d. Gareflid.Suntem pozitiv informaţi că la unele brutarii, cu toate că se fabrică o însemnată cantitate de pâine, locuitorii fac căte patru şi cinci ceasuri coadă fără a parveni vreodată a lua pâie. Aceasta se intîmplă din cauză că bruiatul, chiar in faţa publicului, trimite cu sacii pâinea la bodega şi restaurante. Nu putem Înţelegi că pentru câştigurile enorma au bolegilor populaţia să înoată de foame. Dn aceea ctrera energic ca administrația comunală să găsească o severă modalite, de infrânare a brățărilor mituiți di rectamratori. Carnala Interimară ae va întruni In cursul a sast ai săptlmâni pentm a regula mal milts chititrai importome.