Opinia, noiembrie 1918 (Anul 14, nr. 3481-3504)

1918-11-25 / nr. 3501

Anul al XV-lea No. aoOl ABONAMENTE en aa* , « ; Lei70 fi luni1 flt _fr­* * ii 40 3 lnn!9 * v­% » »1 20 fo gfriittäia!« m­asl­ Prietenii noştt surit coniaceţi pentru Marţi 27 Noembrie, ora 5 d. a iţi loca­tal reideţiei ziaru­lui „Opinia", in cont nuarea dis­cuţiei asupra [chestiunilor dezbă­tute in şedinţa precedenta, x Ziarul ›Rp«e«'­ HttUtlfi t/l probabil itatva farm* vel »«*** gt­vern care «rlittr« liberali, eetsacrvafevi »ctl*ni»tl si avervsp^iii. _ „ ta formațiuni banc apa» ră tu ntiiul Im care »’ar ferma vh ava­re mitttoter A. general Avert­»«a a» va intra *»* guvern Hiet jw*afe«feit *a nrei»#A «•* ««»* e»t»Ut,ai un g«v«ru pur libaral Ut« «,­»*■» »ir fac* par t» «t actualii ml­ilflrl. d-nli V« t iu yl «»»ear Uhl­î ace»«»», c;» «pecialiy’iî. tte va «*»«« yi hu di|r iptai»*«*i *»«»«*, ac«* at B-cfaeer* i ««‘»selov și *»feror «ari «o suferit be »«r Htft pa»b»lniHi I« fruntea «centul «tcpartaimeMt ar veni d. AI. Uon­­at an tinere».I Mitropolitul primat, epis­copii și arhiereii, care au sem­nat ştiutul manifest prin care soldaţii români au fost sfătuiţi să nu mai lupte, vor fi demişi Din aceiaşi cauză mitro­politul primat Rom­on n'a oficiat in ziua intrărei in Capitală a Regelui Ferdi­­nand. Intre arhiereii semnatari se află şi arhiereul Romu­lus Scriban. — Se comunică oficial: , D n d­­timul d­im ministru de I râsboi se desfint toate spdliu­­­rde privitoare la o pretinsă mo­biănire generală Mobilizarea rămâne in Urni­tele în care a fost hotărâtă prin ordine speciale date in ziua in care a apărut decretul de mo­bilizare. — Mâine, va avea loc o în­trunire plenară a membrilor par­tidului conservator. I D. Dim. Greceanu va face o relație a consfatuirei avute la duhul conservator din Bucu­rești. M £•»!*!» »H'ensaâiă »* v« lattant Bte.H*. Ittirc tfm­­* ft# V* MV)«« li, JSij­i•»»#*■• «sntîB * «e tr*«» ,ce-eii tem­­ptoa siliv « «IfBiîiS gf­fefRB«. ■......... 20 skm Hti'm&nij! Luni 25 Noembrie ISIS SStgSk tmm • «st wSLi­i, *» w|» PUBLICITATEA se primeşte la administraţia aia» rului, Iaşi str. Gh. Mărzescu 17. Un vechiu 50 baa! &UvfFi­ I tay***35« : ’ §wBk ■ fii « r st“ 0 POLITICE f\rmonia socială Una Uit» marii!«*t­enin»e«mntl ale r««b~vfHlHl european v» fi #i « era a unei tenin­oțt». tn pnb­liom Intern* ** »Intelei*, net* ten armwolxaren diferitelor la terete târlele. Xa «nt« o verb* banal* e# r«», botul neett* * lilsh­m din teme­lie bezele or*»ai»*iției politice novU­le de |init* *msum*. Tot «e v» Veni de teu» îpeolo nu V« se min- «tel ne departe eu «cea ea a fost fi va avea ace*t esirad­er •pedal î demnoativtfKM Viafel politie« a statelor, înbnslâtatirel­eo«rte r­em­arlri muncitorești. Si este «vtârHt e* ceea ce va fI pr«tntlsil«tira nu va putea «4 nu fir «I ia «o*, ia Ittmânln tn* r«#*, la Raatăuia tultror roma­nilor. Urmarea natural* aacestttllu erta eata Aert ce viata n»»st»* va trebui «I e» *« fi« «uvernat* de principiile Iar«* democratice ai d* «»«aaPfMte «are m­uărete asemenea «»«fal*­ P« •»»** »««* fenne atari materiale și a apl* neni tuturor conflictelor de elaaa. t­io» va înt«r«*« adevărul »*a­rlittelor ttoullor vrrmurt acela V* putea trai Uolitieefte. ein« un v» »»«urca marea ««.degetul •I va fi acoperi* de «m­entul de »erftvmn* «I unei demoaraței trl­­nrafiltnitre, late «fee« er ce Încerc* unde ate pune de a­seurnte**9**l acestor •«rente pi sa pare o »wtreprln­­­dere an numal rincat» dar și dinainte condamnată 1% nela­­bâudâ. In** de ce credința dom trit ante «nyuget* acestor idei și de ee »«* putem li **« că* de «»ar­te» celor care găndesc în a* «est fe*. • politie* enutrttră «r însemna de fapt obstineni», em­ucidere» - politică de fapt. Op. A­ t ‘faj v­­dam igL wgg ••V.'S ...­st BÉBU ZIAR politic, cotidian.. topafli^a. /*.»•»* »-*»w^^.'(fccff*Aw^»­^tp:i.- •-•«"»­'•*• ■•'•»*»« "WTMW*■ ****£««£*--«**. mrtttM­va*'wstav«vy % In preajma alegerilor Că ne »Ham in plină perioadă electorală rm se va pute* tăgădui. Se zăres­c Insă cefa semne, c*ri rR ne indica ta ce fel sa va da lupta, trtre deosebitele paitide po­litice ? I­ Partidei, csra şi de data ast», iea poziţie este cel liberal. Şi aldi facera o parantezi, ca­re vine tot in favoaîes acesîti* pa Ud. S’au votat reformele rtedoîile şi exproprierea. Se ştie când «cest lucm s’a făcut, după cam sw­ cu­­noaşte tot ce a urm­at după vo­tiere. A venit o epocă de linişte (?) pe timpul guvernlui Marghilomanul». Ci şi par­idul conservator apro­base cele două reforme, totuşi el n'a studiat modalitatea aplicării Iar, cel puţin In teorie şi In «sa fel ca să pună faţă In faţă vedafile lui cu cele ale celui liberal. Au făcut a­cest lucru liberalii. Astăzi când o voinţă mai presus de partide a hotărât defirîtiva şi imediata intrare la acţiune a vo­tului universal şi ixpropoierii, ce poate fi surprinzăto­r că lucrăril­e partidului liberal au fost luate In samă, când altele nu erau? Că* revenind la întrebarea de mai sus, trafice să recunoaştem că ace­l partid Începe lupta pe două fronturi. De o pute el vrea să arate pe conservatori ca fiind adVarrari ai reformelor^— acţiune negativi —­­ier de alt», stabileşte normele după cari sa va conduce In e viitor guvernare — acţiune positivă. Astfel liberalii aput­ adun­anilor lor învinovăţirea că sunt contra reformelor. La această ocazna găsim­ în „Intreprrea“ răspunsul : Uga Poporului . Part­iiul con­servator, este sis­trobo, dau acum lupta contra politicianilor libe­rali, cari au traficat , au ope­rat cu i­ndrăsneală pe când ţara ajunsese in cea mai îngrijitoare situaţie de pe urma incapacităţii şi necinstei aceloraşi politiciani. Rezultă de aici câ conservatorii nu înţeleg a da contra liberalilor lupta pe tema reformelor, de oa­re­ce e­e sunt primite şi de dâtişti, ci contra personalităţilor politie libaide, cari »duseseră prin purta­rea lor țMa, ia doste drgte de pene E*te văsut Inşi din ede ce *­­tăiam că liberalii nu vor si stea de vorbă pe o asemenea chestiune. Se tem dâ&iguî ci popularitatea Ier, are acum de când eveoîmen­­teie m luat turnura favoribiîâ pro­­cedu ii lor In chestiunea externă, ar suferi o mare ştirbire. Conanvatorii înţelegând că cui­rasa liberală aici e slabă, mu In­­c«tra*i a da »tacurile Ier as©», In speranţa unei Izbânzi. De aceia căpiţele mari ale par fiioîut au luat’o şi mai înainte. Din marad­i ce şi conservator« au primit reforma electorală şi ex­­proprirrea, aceştia asi văzut că nu e de stat pe tot. Protrimul liberal a foit remi­im­i şi paptassit cu principii so­­cialiste. Ziua de opt oara, contrac­­tul colectiv de munci, coîâtereearea raonatioiiior In producţia industri­ală, sunt nouila postulate pe cad numitul partid le formuha ei ca puncte noi. Şi-*© adus aminte liberalii acum că loir o vreme partidful lor a pri­mit tiu însemnat aport de aociailşti. Şi I® început pentru a face­ casa comună cu aceştia, au îreM si re­nunţe îa mire parte dia prog­r­­mul lor. Astăzi vânt»! bate din altă parte, şi ideile BOîfalista înmormântate a­tunci de liberali, »unt dezgropate tot de ei şi nu se Ia mare onoare Pentru a fi complecţi, ma i ră­mânea ca partidul liber»! si Pri­mească şi chestiunea dezarmării şi crearea de miliţii naţionale pre­cum şi justiîi» poporului. Aceste puncte rimta insă de sigur pent?« mai târziu, câni î «1­ prpjurări ma­i vor c^re din n*u schimbarea programa 1*1. Negrejit nu «punem torte »­■ ci&it* pentru a Iujo#i meritele partidului de care vorMm­. Singu­­ml lucra pe care l’au spus și altă dată e că ce temem, că aceste principii cu desăvârșire democra­­tice, nu vor fi puse imediatt I» aplicare. Şi, la o atare credinţă ne ledri­­m­eşte da ait fel proceda?«* de pt»a acum a lor in materie de reforme. Nu ştim ce vor spune conter­­vatorîl la acest nou mod de a ve­dea lucrurile. Conservatorii au primit In rân­durile lor pe democraţii de altă daţi, radicalii lui G. Pan», care cu toată retragerea acestui* dintre el, au rămts in mare parte Intre c*a­­ser »atori. Aduceţi vor aminte atumi con­servatorii de programul înaintat pe «are-1 av»*u radi­alii înainte de a veni între dânşii ? Dicâ da, avem credinţ« ci vor şti si pui« in faţa programiul U be­ral, unul absolut democrat, dar de o democratice raţională ti md­ m­atet# d» ori ce, practică. C« teoriile totd'jraea se mu'g.e inainte. Şi secai.ta s procedarea liberală in materie de reforme de o mare euvezgoră ft cnafractul muncii şi ziua de opt oaie. Practica insă, cere să te țină »ama de nevoile reale ale mulți inel, de nevoite morale ț) mstemle «le Muncitorilor. Tot a*a cere să ținem «eaml că dacă avem in țară 15—2# 1» «ut* muncitori industriali, avem Sc— 55 1« sotâ mancitori agricoli. Cela ce co avia# ano­ia na poate conveni alteia. Apoi trebui văaut dacă făîâad reformele, aducem și formarea ca­racterelor, ori dacă n'ar trebui In făptuit acest lucru wai Intăi și cum ar fi de procedat ?! 1b orice caa e csrt că reveodi­cările din programul liberal sunt cerințe ale timpului. Niasîc nu li se va putea opune. Chestiunea pe care se va face diviziune* intre panii« este de a şti e#r* a văzut mai bine, care pă­şeşte mîjloftul cel mai potrivit pe» tea a le pune în aplicare spre sa­tisfacerea murei m*sae a munci­torilor ti rftspuKzăai epocii I» care trăiai. La urma urmei îmi tot rămâne in­trenarea : alegerile se vor face pe bazl dt programe, cu­ tot îm­prejurări ca cele de pănă astăzi vor decile ? Daţi-csâ puterea, a zis ciaer* și vă fac partid ! Si nu fie oare tot »** si prim*, ce tot votai universal ? Vir \ \ '••«im. • v(^.«v *■»■?«'-' 4 — Aseară s au înapoiat în lo­calitate, d-nii Al. A. Badareu, Dim. Greceanu, Gr. Filipescu şi Argetoianu.­­ Călătoria de la Bucureşti la laşi a durat 50 de ore. — Se anunţă că la Roman a fost arestat cunoscutul propagan­dist şi secretarul organizaţiei social-democrate d. C. Frimu. Motivul arestarei ar fi coinci­denţa, că simultan cu presenţa lui Frimu la Bacău şi Roman s au răspândit in acele oraşe manifeste maximaliste. Organizaţiunea social demo­crată afirmă însă, că nu poate fi vorba decât de o coincidenţă nenorocită, întrucât Frimu este un socialist legalist şi un vajnic protivnic al teoriilor bolşevice. S au făcut demersuri pentru pu­nerea lui in libertate. „ Suntem inform­a­ţi că se in­tenţionează a se prezenta noului Parlament o lege asupra impunere! căştigurilor de războiu, care va prevedea anuma dispoziţiuni cu mult mai radicale ca acelea­si­ legel votate de către fostei Parla­ment Se intenţionează in special a se atinge acele ciştiguri ce au resultat de pe urma activităţilor in­directă sau indirectă legătură cu fosta administraţie militari. D. Al. A. Badaveu, care t t&m răcit, e nevoit ti lied srt in casă. In tîmp ce unele ziare vor­ , besc de probabilitatea unui guvern de colaborare, ziarul „Viitorul'8 c­ îm­ânda sa de ultimul discurs al d lei Dim. A. Greceanu, scria: , A vorb­i d. Greceanu şi de acţiunea d lui Take Ionesiu la Paris, căreia d-sa îi atribue expresiv fostă simpatia aliaţilor pentru Ro­mâni*. Este foarte mult de spus—şi desigur in sens cu totul contrariu declaraţilor d-rei Greceanu—asupra atitudinei d lui Take Ionescu 1* Paris in rsporî en intareseîa româ*­nesti. La momentul oportun se va fixa definitiv şi această atitudine, care va sili desigur pe d. Grecegna să reflecteze mai târziu, dar şi mai bine, asupra declaraţiilor d­an­s de eri.“ W SspS esm am aucnjat. DiraBțl»­­Q?.a g«isw»la a viajtte»*, a trimes as «fdla carcater la tost« panetola da feeafitirl ea să opreassS importai hâr­tia! m»8«dS ai*’#» de „Base« Gana­­ral71' «opravaghlfid »S na fia iatradai« ia țară în «dlsta yl mit alea ia gea­­m»nt«ael» «siStorilor #aa aioa^ea »■»­­pra lor, *e SsSed da#at esl raalt SOf ist aaopra «s*«l fsîsssas. S’a oprit (te as$m*Dca importai hâr­tia! saoofd« riBSsfi da «rice emiilaea ca: rsbte Romsmtff, Kwaaikl, rabla de OdvBS eta., K8f«rm toada sa par* eoaualar c® irtr* 1» tar* eft at bl aia* pr» Ier mat mait ia 1000 rabla. Sa »mr fu* da asam»«t­esla mal ea», vase intensi peatru ca hârtiile asaaodl ale Biasel Națio­nala îl ia paşti eft iîa țară cu nici au preţ. Lupta to bad­i h­atii Bilin Arestarea banditului Sârghie Creţu.—Cercetările siguranţei.— 1*. diţii Bilici In Iaşi.—Gazda hoţilor.—înconjurarea.—­ Lupta cu bandiţii.—­Rănirea comisarului Leahu şi al jandarmii«.— Amănunte complecte In aista da Mtrouri 21 a latsai, ag*^­­t«l ds stgqraDțl D Toii«* porprinss bîad Intro «troiam* din d!«p*rt;»a » 5 *, pa cr mlnslra! Sârghie Crețu, eva­­d»t din închisoarea miluţă da ia Ga­lat«. D. Todici, pîsfS;lod* - îr a sn-1 m­­noi-ftss, Ba pna® la bsn «italal, d*r In xcRto^ timp tergtiinfl sircamamipția, de a-i trimit® ajuți«». Na trecu mait pi mal mulţi agenţi! de *'garanţi Intrări in ctralaml, d®­­aarmarä fi legaiS pa bandit care tu adia la S*garanţi. * Imediat c«rast*t, bendh­al Cr te a«rf prin * d»dara oi to^a^sh ei* P Petrei şi fraţii Alexa şi Nechîfor Bil­â, v*b­­tlţiî bandiţi, aa af­â g^taniţl mir « fioladl si la pari» diramut» d’a M». halasa L*«t*ri 44, peapatâ d® tem»»* StsvaMlita Buau, * oSîni »st elsmar • ^rlaaater, iar m sods acolo eu 1 eoffi mid. Frați! Boitei sos'.tS seeî» on ® si mai înainte, venind din Baw­ abte.­ Dramul l’»u (Scot «ilare, im corn av-aSa mneai Sarat, Ei as volt ai vied! mi dar ia­­mWdn­ae a no fi dRico^erit!, ;•». iat arosnul esi o? pa dmp, Isr sefie înât^t! prin ieteiueâiai Ia» Cr»tu, : ai dat Ia pSsiraraa elrdamarkuu Eia# aia Iile Bant, din aizada Baursâs® 6, te care In adevăr m fost gărit*. Cirdn marni a Seit arestat. * La timp m dat amanunte că tofl aoapt­­erimisaSl as gisaan centeufitl im band!, din care £ic«a parte si Vasfia Baîe^ag, dessrtor, caro aii • Banda a aale pe getei «esjls! de jsa­­darmi die Pedal lies?«, teli a 8 eopfi p« an papcrol­­! do; soldaţi, cari ţi­­nuseri in »jatoral getele! de vocale. Bandi a foit surprinra la o ga*li a lor as’oms Iile VainSn, ainsimm Cont® 30, endo an isst arestați. Sâ constat»* d­a primele eeraetSri d­ m eomu 9 «rime, care rant cusetsste do Bigm­­ranti. es erei« IseS ci m mai corn!» o serie de crima m B«»»r#bla GrimSnslnl Sârghia Cr**ta, ds3!a?isd, «sa frații ea »cte«it*aB *£ du a ern teapeia le Basarabia cu do 12 ceapi», d, cipStan­ Jnaihicav, seii! S garant«*, tajapt d» «omb­ari! de si­­garanţi Ga. Boles şi @h. Ii*#ha, de & agsaţi şi 12 jftudermi padcşili armaţi, «vâad !n mij ouai Iar pe eriuiaalai Creţe, !e*«t in f­are, an pârait epre strada Smirde», m departs ds .­e®8» gssle! Aci d. Jârdărhisca a dat «181- mel* las ru stîan!, și e’att îasSraat *r­­mels, la a e»i «omsat din sura sras, ve­nu# *x» ir­d v d, care pârând «aspect, te întrebat «i «rte sama« si se opreasel. Dar Individul © Ină la I»g* îatr'e bn­­dît* ce dtue spre casa ga idei­ S’a dat ordin să * e tragă asepre Ini, IdsS fiiad feerie îatuierle, psebebil na a fast Sorit. Ef# baadfinl P. Petrosi' car* s’e das in e*sl, a «de se «han frotfi Eillet, pe care S-d &v «st c£ an test hidațl sî t-a if Itali s&'ri pragătsessM revolverele „St y»?1*, »o «ari tați «ras Înarmați. D. Jar­irt­ssea dând ordinul de a se ii» otjara sase și si se fragi' »aspra ori cirul bârbiit ce ar eși din «asi, eld .BokțSa&ea ie a ridi-ia mânicis nn pateu S »piteați, din astma b­leneriea- Sui ce ăomm». S’a sem#* apii pe temaa­ gssdi, s* laa» ate*g. Fea»a­m foat în timp oprita d® bar d­ei, care se cessfitniri. G ad», somați de a spune daci e eîaiiv® in­­asi, se jal pe cep!!, eS na mri e nîm«ni, că un adevăr an fost 3 indivial, dar e't «n fsgît. Atunci d Jordăchsssa, s**rt liga­­ranței, dts^nns ca se păsrnsâfi In casa tatăl femsa ga«dă, apel , criminalat care era tesstU da agentei d, U«r» șl de j­ander mai care ținea ps bandit. Urmi apei a. csmiiar Leahu, la* seht 4a u® ah sgert, care avea ie mâni o lampă luată ds ia veeiai. Aga «s Intrat ca toții in easS. # Ls intrarea &nUm;Ifiior Sa odaie, bindiţfi, d­ri se aîteu te podrt essei, um iscesut m­uagă foscri. A fost lo­vit jsadavmtsl Bârbîsiu Dumitra de 9 gloanţe, îe-aî toata ia ptdioare, bandiţii, Irigând ie eu#. Un gisnt» a lovit pa jmdarm te eartasierS, unde avsa # $abseh«ră de metal șl câteva partist, dt Qmtt g’oatsie a rîcssat, Juste* mu! ciniat la spitalul Bf. 8p­. ridon este asi In atei­ da etic» pe* sicol, Cimlisi®! LsffeH » !ssl ltvlt Ia fi- Ban

Next