Opinia, noiembrie 1918 (Anul 14, nr. 3481-3504)
1918-11-25 / nr. 3501
Anul al XV-lea No. aoOl ABONAMENTE en aa* , « ; Lei70 fi luni1 flt _fr* * ii 40 3 lnn!9 * v% » »1 20 fo gfriittäia!« masl Prietenii noştt surit coniaceţi pentru Marţi 27 Noembrie, ora 5 d. a iţi locatal reideţiei ziarului „Opinia", in cont nuarea discuţiei asupra [chestiunilor dezbătute in şedinţa precedenta, x Ziarul ›Rp«e«' HttUtlfi t/l probabil itatva farm* vel »«*** gtvern care «rlittr« liberali, eetsacrvafevi »ctl*ni»tl si avervsp^iii. _ „ ta formațiuni banc apa» ră tu ntiiul Im care »’ar ferma vh avare mitttoter A. general Avert»«a a» va intra *»* guvern Hiet jw*afe«feit *a nrei»#A «•* ««»* e»t»Ut,ai un g«v«ru pur libaral Ut« «,»*■» »ir fac* par t» «t actualii mlilflrl. d-nli V« t iu yl «»»ear Uhlî ace»«»», c;» «pecialiy’iî. tte va «*»«« yi hu di|r iptai»*«*i *»«»«*, ac«* at B-cfaeer* i ««‘»selov și *»feror «ari «o suferit be »«r Htft pa»b»lniHi I« fruntea «centul «tcpartaimeMt ar veni d. AI. Uonat an tinere».I Mitropolitul primat, episcopii și arhiereii, care au semnat ştiutul manifest prin care soldaţii români au fost sfătuiţi să nu mai lupte, vor fi demişi Din aceiaşi cauză mitropolitul primat Romon n'a oficiat in ziua intrărei in Capitală a Regelui Ferdinand. Intre arhiereii semnatari se află şi arhiereul Romulus Scriban. — Se comunică oficial: , D n dtimul dim ministru de I râsboi se desfint toate spdliurde privitoare la o pretinsă mobiănire generală Mobilizarea rămâne in Urnitele în care a fost hotărâtă prin ordine speciale date in ziua in care a apărut decretul de mobilizare. — Mâine, va avea loc o întrunire plenară a membrilor partidului conservator. I D. Dim. Greceanu va face o relație a consfatuirei avute la duhul conservator din București. M £•»!*!» »H'ensaâiă »* v« lattant Bte.H*. Ittirc tfm* ft# V* MV)«« li, JSiji•»»#*■• «sntîB * «e tr*«» ,ce-eii temptoa siliv « «IfBiîiS gffefRB«. ■......... 20 skm Hti'm&nij! Luni 25 Noembrie ISIS SStgSk tmm • «st wSLii, *» w|» PUBLICITATEA se primeşte la administraţia aia» rului, Iaşi str. Gh. Mărzescu 17. Un vechiu 50 baa! &UvfFi I tay***35« : ’ §wBk ■ fii « r st“ 0 POLITICE f\rmonia socială Una Uit» marii!«*tenin»e«mntl ale r««b~vfHlHl european v» fi #i « era a unei teninoțt». tn pnbliom Intern* ** »Intelei*, net* ten armwolxaren diferitelor la terete târlele. Xa «nt« o verb* banal* e# r«», botul neett* * lilshm din temelie bezele or*»ai»*iției politice novUle de |init* *msum*. Tot «e v» Veni de teu» îpeolo nu V« se min- «tel ne departe eu «cea ea a fost fi va avea ace*t esirader •pedal î demnoativtfKM Viafel politie« a statelor, înbnslâtatireleo«rte remarlri muncitorești. Si este «vtârHt e* ceea ce va fI pr«tntlsil«tira nu va putea «4 nu fir «I ia «o*, ia Ittmânln tn* r«#*, la Raatăuia tultror romanilor. Urmarea natural* aacestttllu erta eata Aert ce viata n»»st»* va trebui «I e» *« fi« «uvernat* de principiile Iar«* democratice ai d* «»«aaPfMte «are muărete asemenea «»«fal* P« •»»** »««* fenne atari materiale și a apl* neni tuturor conflictelor de elaaa. tio» va înt«r«*« adevărul »*arlittelor ttoullor vrrmurt acela V* putea trai Uolitieefte. ein« un v» »»«urca marea ««.degetul •I va fi acoperi* de «mentul de »erftvmn* «I unei demoaraței trlnrafiltnitre, late «fee« er ce Încerc* unde ate pune de aseurnte**9**l acestor •«rente pi sa pare o »wtreprlndere an numal rincat» dar și dinainte condamnată 1% nelabâudâ. In** de ce credința dom trit ante «nyuget* acestor idei și de ee »«* putem li **« că* de «»arte» celor care găndesc în a* «est fe*. • politie* enutrttră «r însemna de fapt obstineni», emucidere» - politică de fapt. Op. A t ‘faj vdam igL wgg ••V.'S ...st BÉBU ZIAR politic, cotidian.. topafli^a. /*.»•»* »-*»w^^.'(fccff*Aw^»^tp:i.- •-•«"»'•*• ■•'•»*»« "WTMW*■ ****£««£*--«**. mrtttMva*'wstav«vy % In preajma alegerilor Că ne »Ham in plină perioadă electorală rm se va pute* tăgădui. Se zăresc Insă cefa semne, c*ri rR ne indica ta ce fel sa va da lupta, trtre deosebitele paitide politice ? I Partidei, csra şi de data ast», iea poziţie este cel liberal. Şi aldi facera o parantezi, care vine tot in favoaîes acesîti* pa Ud. S’au votat reformele rtedoîile şi exproprierea. Se ştie când «cest lucm s’a făcut, după cam sw cunoaşte tot ce a urmat după votiere. A venit o epocă de linişte (?) pe timpul guvernlui Marghilomanul». Ci şi paridul conservator aprobase cele două reforme, totuşi el n'a studiat modalitatea aplicării Iar, cel puţin In teorie şi In «sa fel ca să pună faţă In faţă vedafile lui cu cele ale celui liberal. Au făcut acest lucru liberalii. Astăzi când o voinţă mai presus de partide a hotărât defirîtiva şi imediata intrare la acţiune a votului universal şi ixpropoierii, ce poate fi surprinzător că lucrările partidului liberal au fost luate In samă, când altele nu erau? Că* revenind la întrebarea de mai sus, trafice să recunoaştem că acel partid Începe lupta pe două fronturi. De o pute el vrea să arate pe conservatori ca fiind adVarrari ai reformelor^— acţiune negativi —ier de alt», stabileşte normele după cari sa va conduce In e viitor guvernare — acţiune positivă. Astfel liberalii aput adunanilor lor învinovăţirea că sunt contra reformelor. La această ocazna găsim în „Intreprrea“ răspunsul : Uga Poporului . Partiiul conservator, este sistrobo, dau acum lupta contra politicianilor liberali, cari au traficat , au operat cu indrăsneală pe când ţara ajunsese in cea mai îngrijitoare situaţie de pe urma incapacităţii şi necinstei aceloraşi politiciani. Rezultă de aici câ conservatorii nu înţeleg a da contra liberalilor lupta pe tema reformelor, de oarece ee sunt primite şi de dâtişti, ci contra personalităţilor politie libaide, cari »duseseră prin purtarea lor țMa, ia doste drgte de pene E*te văsut Inşi din ede ce *tăiam că liberalii nu vor si stea de vorbă pe o asemenea chestiune. Se tem dâ&iguî ci popularitatea Ier, are acum de când eveoîmenteie m luat turnura favoribiîâ procedu ii lor In chestiunea externă, ar suferi o mare ştirbire. Conanvatorii înţelegând că cuirasa liberală aici e slabă, mu Inc«tra*i a da »tacurile Ier as©», In speranţa unei Izbânzi. De aceia căpiţele mari ale par fiioîut au luat’o şi mai înainte. Din maradi ce şi conservator« au primit reforma electorală şi exproprirrea, aceştia asi văzut că nu e de stat pe tot. Protrimul liberal a foit remiimi şi paptassit cu principii socialiste. Ziua de opt oara, contractul colectiv de munci, coîâtereearea raonatioiiior In producţia industrială, sunt nouila postulate pe cad numitul partid le formuha ei ca puncte noi. Şi-*© adus aminte liberalii acum că loir o vreme partidful lor a primit tiu însemnat aport de aociailşti. Şi I® început pentru a face casa comună cu aceştia, au îreM si renunţe îa mire parte dia progrmul lor. Astăzi vânt»! bate din altă parte, şi ideile BOîfalista înmormântate atunci de liberali, »unt dezgropate tot de ei şi nu se Ia mare onoare Pentru a fi complecţi, ma i rămânea ca partidul liber»! si Primească şi chestiunea dezarmării şi crearea de miliţii naţionale precum şi justiîi» poporului. Aceste puncte rimta insă de sigur pent?« mai târziu, câni î «1 prpjurări mai vor c^re din n*u schimbarea programa 1*1. Negrejit nu «punem torte »■ ci&it* pentru a Iujo#i meritele partidului de care vorMm. Singuml lucra pe care l’au spus și altă dată e că ce temem, că aceste principii cu desăvârșire democratice, nu vor fi puse imediatt I» aplicare. Şi, la o atare credinţă ne ledrimeşte da ait fel proceda?«* de pt»a acum a lor in materie de reforme. Nu ştim ce vor spune contervatorîl la acest nou mod de a vedea lucrurile. Conservatorii au primit In rândurile lor pe democraţii de altă daţi, radicalii lui G. Pan», care cu toată retragerea acestui* dintre el, au rămts in mare parte Intre c*aser »atori. Aduceţi vor aminte atumi conservatorii de programul înaintat pe «are-1 av»*u radialii înainte de a veni între dânşii ? Dicâ da, avem credinţ« ci vor şti si pui« in faţa programiul U beral, unul absolut democrat, dar de o democratice raţională ti md matet# d» ori ce, practică. C« teoriile totd'jraea se mu'g.e inainte. Şi secai.ta s procedarea liberală in materie de reforme de o mare euvezgoră ft cnafractul muncii şi ziua de opt oaie. Practica insă, cere să te țină »ama de nevoile reale ale mulți inel, de nevoite morale ț) mstemle «le Muncitorilor. Tot a*a cere să ținem «eaml că dacă avem in țară 15—2# 1» «ut* muncitori industriali, avem Sc— 55 1« sotâ mancitori agricoli. Cela ce co avia# anoia na poate conveni alteia. Apoi trebui văaut dacă făîâad reformele, aducem și formarea caracterelor, ori dacă n'ar trebui In făptuit acest lucru wai Intăi și cum ar fi de procedat ?! 1b orice caa e csrt că reveodicările din programul liberal sunt cerințe ale timpului. Niasîc nu li se va putea opune. Chestiunea pe care se va face diviziune* intre panii« este de a şti e#r* a văzut mai bine, care păşeşte mîjloftul cel mai potrivit pe» tea a le pune în aplicare spre satisfacerea murei m*sae a muncitorilor ti rftspuKzăai epocii I» care trăiai. La urma urmei îmi tot rămâne intrenarea : alegerile se vor face pe bazl dt programe, cu tot împrejurări ca cele de pănă astăzi vor decile ? Daţi-csâ puterea, a zis ciaer* și vă fac partid ! Si nu fie oare tot »** si prim*, ce tot votai universal ? Vir \ \ '••«im. • v(^.«v *■»■?«'-' 4 — Aseară s au înapoiat în localitate, d-nii Al. A. Badareu, Dim. Greceanu, Gr. Filipescu şi Argetoianu. Călătoria de la Bucureşti la laşi a durat 50 de ore. — Se anunţă că la Roman a fost arestat cunoscutul propagandist şi secretarul organizaţiei social-democrate d. C. Frimu. Motivul arestarei ar fi coincidenţa, că simultan cu presenţa lui Frimu la Bacău şi Roman s au răspândit in acele oraşe manifeste maximaliste. Organizaţiunea social democrată afirmă însă, că nu poate fi vorba decât de o coincidenţă nenorocită, întrucât Frimu este un socialist legalist şi un vajnic protivnic al teoriilor bolşevice. S au făcut demersuri pentru punerea lui in libertate. „ Suntem informaţi că se intenţionează a se prezenta noului Parlament o lege asupra impunere! căştigurilor de războiu, care va prevedea anuma dispoziţiuni cu mult mai radicale ca aceleasi legel votate de către fostei Parlament Se intenţionează in special a se atinge acele ciştiguri ce au resultat de pe urma activităţilor indirectă sau indirectă legătură cu fosta administraţie militari. D. Al. A. Badaveu, care t t&m răcit, e nevoit ti lied srt in casă. In tîmp ce unele ziare vor , besc de probabilitatea unui guvern de colaborare, ziarul „Viitorul'8 c îmânda sa de ultimul discurs al d lei Dim. A. Greceanu, scria: , A vorbi d. Greceanu şi de acţiunea d lui Take Ionesiu la Paris, căreia d-sa îi atribue expresiv fostă simpatia aliaţilor pentru Români*. Este foarte mult de spus—şi desigur in sens cu totul contrariu declaraţilor d-rei Greceanu—asupra atitudinei d lui Take Ionescu 1* Paris in rsporî en intareseîa româ*nesti. La momentul oportun se va fixa definitiv şi această atitudine, care va sili desigur pe d. Grecegna să reflecteze mai târziu, dar şi mai bine, asupra declaraţiilor dans de eri.“ W SspS esm am aucnjat. DiraBțl»Q?.a g«isw»la a viajtte»*, a trimes as «fdla carcater la tost« panetola da feeafitirl ea să opreassS importai hârtia! m»8«dS ai*’#» de „Base« Ganaral71' «opravaghlfid »S na fia iatradai« ia țară în «dlsta yl mit alea ia geam»nt«ael» «siStorilor #aa aioa^ea »■»pra lor, *e SsSed da#at esl raalt SOf ist aaopra «s*«l fsîsssas. S’a oprit (te as$m*Dca importai hârtia! saoofd« riBSsfi da «rice emiilaea ca: rsbte Romsmtff, Kwaaikl, rabla de OdvBS eta., K8f«rm toada sa par* eoaualar c® irtr* 1» tar* eft at bl aia* pr» Ier mat mait ia 1000 rabla. Sa »mr fu* da asam»«tesla mal ea», vase intensi peatru ca hârtiile asaaodl ale Biasel Naționala îl ia paşti eft iîa țară cu nici au preţ. Lupta to badi hatii Bilin Arestarea banditului Sârghie Creţu.—Cercetările siguranţei.— 1*. diţii Bilici In Iaşi.—Gazda hoţilor.—înconjurarea.— Lupta cu bandiţii.—Rănirea comisarului Leahu şi al jandarmii«.— Amănunte complecte In aista da Mtrouri 21 a latsai, ag*^t«l ds stgqraDțl D Toii«* porprinss bîad Intro «troiam* din d!«p*rt;»a » 5 *, pa cr mlnslra! Sârghie Crețu, evad»t din închisoarea miluţă da ia Galat«. D. Todici, pîsfS;lod* - îr a sn-1 mnoi-ftss, Ba pna® la bsn «italal, d*r In xcRto^ timp tergtiinfl sircamamipția, de a-i trimit® ajuți«». Na trecu mait pi mal mulţi agenţi! de *'garanţi Intrări in ctralaml, d®aarmarä fi legaiS pa bandit care tu adia la S*garanţi. * Imediat c«rast*t, bendhal Cr te a«rf prin * d»dara oi to^a^sh ei* P Petrei şi fraţii Alexa şi Nechîfor Bilâ, v*btlţiî bandiţi, aa afâ g^taniţl mir « fioladl si la pari» diramut» d’a M». halasa L*«t*ri 44, peapatâ d® tem»»* StsvaMlita Buau, * oSîni »st elsmar • ^rlaaater, iar m sods acolo eu 1 eoffi mid. Frați! Boitei sos'.tS seeî» on ® si mai înainte, venind din Baw abte. Dramul l’»u (Scot «ilare, im corn av-aSa mneai Sarat, Ei as volt ai vied! mi dar iamWdnae a no fi dRico^erit!, ;•». iat arosnul esi o? pa dmp, Isr sefie înât^t! prin ieteiueâiai Ia» Cr»tu, : ai dat Ia pSsiraraa elrdamarkuu Eia# aia Iile Bant, din aizada Baursâs® 6, te care In adevăr m fost gărit*. Cirdn marni a Seit arestat. * La timp m dat amanunte că tofl aoapterimisaSl as gisaan centeufitl im band!, din care £ic«a parte si Vasfia Baîe^ag, dessrtor, caro aii • Banda a aale pe getei «esjls! de jsadarmi die Pedal lies?«, teli a 8 eopfi p« an papcrol! do; soldaţi, cari ţinuseri in »jatoral getele! de vocale. Bandi a foit surprinra la o ga*li a lor as’oms Iile VainSn, ainsimm Cont® 30, endo an isst arestați. Sâ constat»* da primele eeraetSri d m eomu 9 «rime, care rant cusetsste do Bigmranti. es erei« IseS ci m mai corn!» o serie de crima m B«»»r#bla GrimSnslnl Sârghia Cr**ta, ds3!a?isd, «sa frații ea »cte«it*aB *£ du a ern teapeia le Basarabia cu do 12 ceapi», d, cipStan Jnaihicav, seii! S garant«*, tajapt d» «ombari! de sigaranţi Ga. Boles şi @h. Ii*#ha, de & agsaţi şi 12 jftudermi padcşili armaţi, «vâad !n mij ouai Iar pe eriuiaalai Creţe, !e*«t in fare, an pârait epre strada Smirde», m departs ds .e®8» gssle! Aci d. Jârdărhisca a dat «181- mel* las ru stîan!, și e’att îasSraat *rmels, la a e»i «omsat din sura sras, venu# *x» ird v d, care pârând «aspect, te întrebat «i «rte sama« si se opreasel. Dar Individul © Ină la I»g* îatr'e bndît* ce dtue spre casa ga idei S’a dat ordin să * e tragă asepre Ini, IdsS fiiad feerie îatuierle, psebebil na a fast Sorit. Ef# baadfinl P. Petrosi' car* s’e das in e*sl, a «de se «han frotfi Eillet, pe care S-d &v «st c£ an test hidațl sî t-a if Itali s&'ri pragătsessM revolverele „St y»?1*, »o «ari tați «ras Înarmați. D. Jarirtssea dând ordinul de a se ii» otjara sase și si se fragi' »aspra ori cirul bârbiit ce ar eși din «asi, eld .BokțSa&ea ie a ridi-ia mânicis nn pateu S »piteați, din astma bleneriea- Sui ce ăomm». S’a sem#* apii pe temaa gssdi, s* laa» ate*g. Fea»am foat în timp oprita d® bar dei, care se cessfitniri. G ad», somați de a spune daci e eîaiiv® inasi, se jal pe cep!!, eS na mri e nîm«ni, că un adevăr an fost 3 indivial, dar e't «n fsgît. Atunci d Jordăchsssa, s**rt ligaranței, dts^nns ca se păsrnsâfi In casa tatăl femsa ga«dă, apel , criminalat care era tesstU da agentei d, U«r» șl de jander mai care ținea ps bandit. Urmi apei a. csmiiar Leahu, la* seht 4a u® ah sgert, care avea ie mâni o lampă luată ds ia veeiai. Aga «s Intrat ca toții in easS. # Ls intrarea &nUm;Ifiior Sa odaie, bindiţfi, dri se aîteu te podrt essei, um iscesut muagă foscri. A fost lovit jsadavmtsl Bârbîsiu Dumitra de 9 gloanţe, îe-aî toata ia ptdioare, bandiţii, Irigând ie eu#. Un gisnt» a lovit pa jmdarm te eartasierS, unde avsa # $abseh«ră de metal șl câteva partist, dt Qmtt g’oatsie a rîcssat, Juste* mu! ciniat la spitalul Bf. 8p. ridon este asi In atei da etic» pe* sicol, Cimlisi®! LsffeH » !ssl ltvlt Ia fi- Ban