Opinia, iunie 1919 (Anul 15, nr. 3637-3660)
1919-06-11 / nr. 3644
)*( de la Frăţia Moldovei Unite — Duminecă numerosul public ce de obiceiu populează şedinţele acestei asocieţii, a ascultat, in Aula Universităţii, conferinţa asupra muzicei populare româneşti a reputatului etnograf, Th. Burada. Această şedinţă va ocupa de Bigar un loc deosebit in analele Frăţii. După ce d. Burada a făcut in con- ferinţa sa, o expunere istorică a muzicii noastre populare, a executat la vioară, acompaniat fiind de d. Antonia Ciolan, câteva din bucăţile despre cari a vorbt in Conferinţă, ascultat fiind cu relig osîtite. Dl Burada spune publicului, că una din aceste bucăţi de muzică naţională românească a fost cântată do. D sa a cum 53 de ani in Londra şi publicat de acolo entus.aa ţ mai i-a cerut s’o repete da trei ori. ? Maestrul împlineşte pesta trei luni, ne o spune augur, vârsta de 80 da ani., Dl. A. C. Cuza mulţumind conterea ■ jalarului din partea Frăţiei Moldovei Uuite, i-a spus : „Maestre, ne-ai spus că la Londra ai fost chemat să repeţi da trei orî o ba' , cată, noi, dacă am asculta senti men* tele noastre, nu te-am mai lăsa să pieci dintre nui*. . (■ Sala intrea gâ in picioare am subliniat cu’îndelungate aparze, ovaţionaid pe Maestrul Burada. Tânărul sculptor Dimitriu Bârlad, in semn de admiraţie, a oferit maestrului bustul său, pa care Frăţia Moldovii îi va fuma in bronz şi astfel îi va remen d-lui Burada. Şedinţa a fost transformată apoi intr’o şedinţă de Academie ş de Muzică, prin apariţiunea excelentului cor de sub preşedinţia Maestrului Burada, dirijat de neîntrecutul Organisator Autonin Ciolan. • Dl. Cura accentuiază că Făţia Moldovei Unite va pune bazele temeince ale unei Opere Române, iar apariţiunea corului e semnalul începutului. Dacă Duminecă a fost ziua nmireei populare, Luni a fost aceia a poesiei populare. Simpaticul , apreciatul profesor V. Bogrea, intr’o conferinţă cu privire la „Contribuţia Moldovei in cultura generala românească* a ţinut Încordată atenţiunea selectului auditoriu, mai bine , de o oră. Dl. Bogrea a făcut o incursiune fa- » rieîtă In literatură și istorie, iasis'ând cu deosebire asupra possiei populare. D»sa a demonstrat cu prisosinţă că Întreaga literatură, atăt cea populară cit şi cea cultă, poartă pecetea Moldovenească. Unele produseterare sunt originare din Moldova, altele au fost piimite de Moldova și comunicate de noi neamurilor vecine și romînilor din alte părți. Transilvănenii cărora li se atribue meritul de a fi fost promotorii culture! In Romînia, n’au altul de cit pe acel că după ce au primit dîn Moldova începuturile acelei literaturi au arătat mai multă energie în comunicarea ei în cealaltă parte a ţării. Conferenţiarul a fost deseori şi îndelung aplaudat. Dl. A. C. Cuza arată activitatea de pană acum a „Frăţiei Moldovei Unite“ i şi propune ca din Admnistraţia Socia- t tăţei sâ facă parte aceleaşi persoane , de pănă acum, cu modificarea ca la locul d lui prof. Tabacaru, ca secretar să fie d. G. Bratu, iar ca ajutori D na Pascu şi un d. student, ceia ce Adunarea adm to. Dr. C. V. Praja, casierul asociaţiei, arată că ea numără pănă astăzi 288 membri^ că s’a strîns din cotizaţii 700 . lei şi s’a cheltuit 4.000 lei. Apoi tot d. Cuza propane ca Asociaţia Frăţiei Moldovei Unite să serb ^eze Duminica viitoare 15 Iunie, eoromemorarea marelui poet moldovait ] Eminescu, mort în acea zi acum 30 ani in urmă. De sa va putea, se va face şi un peleringiu la teiul lui Erainoscu de la Copou. Comemorarea se va face la teatru, iar studenţii sunt rugaţi a se pune in contact cu delegaţii Asociatiului în acest scop. Biletele de intrare la teatru se vor plăti, iar cu mica sumă ce se va strînge se va forma începutul unui fond pentru facerea unei Statui lui Eminescu in Iași. Eri a avut loc inaugurarea noului local al cinematografului „Principele Mircea“. Localul instalat in fosta grădina Bragadiru, e aranjat cu un deosebit lux şi cit sa poate de confortabil. Azistă tot ce are Iaşul mai disins. D. general Anastasia, Intr’o cuvîntare ce a emoţionat adine azistenţa, vorbeşte de scopul pentru care se dau reprezentasţiuniie din acest local. Venitul lor se îndreaptă spre a mări fondul de înfrăţiere a prîetenatului „Principele Mircea“, care numără azi 150 de orfani de razboiu, îndeamnă pe ieşeni, de a frequenta reprezentaţiile de la Cinema „Principele Mircea“ căci astfel contribuie la o mare operă da recunoştinţă. A urmat apoi un concert dat de societatea simfonică- In antracta muzica militară delecta pe vizitatori. In curând la Terasa Dinam Orfelinatu ui „Principele Mircea* » Corp. 4 Armată premiera senzat onalei reviste „Far Piaiair* de Pas-Peta cu comicul CaîmuBky. $ Brutării. —Se măsoară cu dral mul pâinea ce ni se dă. Primăria măsoară cu dramul, dar măsoară cinstit. Brutarii însă drămuesc a dracului, ceia ce este raţionat de primărie. In adevăr, unde s’ar găsi fericitul care să ne afirme că, luând un chib de pâine a găsit că nu lipseşte nimic ?! ~ ( jApoi preţul? Armata plăteşte kilo cu 1 leu 20 bani, iar noi, fericiţi locuitori ai Iaşului, plătim cite 2 lei 40 bani pe 700 ori 600 gr. I Unul dintre aceşti fericiţi, ne spunea : „Am perdut cartela Am umblat pe la comisie, poliţie, să mi se dea alta. N’am reuşit. Or, raţia ce mi se cuvenea mie, e sigur că a utilizat o brutarul. Şi dacă puneţi că aveam drept să iau de vre-o 17 ori pâine, e uşor de nţeles că împrejurarea a servit de minune. Nu se găseşte pâine, decât atât cât dă Primăria pe cartele, dar incercaji a plăti câte 8—10 lei şi puteţi lua pâine cu carul!“. Nu s'ar putea oare pune ceva regulă şi a se sterpi abuzurile ! Daca nu e cu putinţă, să ni se spună alunei şi vom aştepta timpuri mai bune. „ Eri s’a serbat hramul Paraclisului de la spitalul Paşcanu. Asistă epitropii Spiridoniei, medicii şi personalul spitalului. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Archiereul Alex. Serban. Răspunsurile au fost date de excelentul cor al Spiridoniei. Succes-Colosa! la Terasa Cinema Orf, Principele Mecea. KIM-KIP-KOPHI? In zilele de 15 20 Septembrie a. c. se va ţine la Iaşi al II-lea congres Apicol şi prima expoziţie apicolă organizată de Societatea Naţională de Apicultură. Sunt fugiţi a participa la congres şi expoziţie toţi apicultorii fără deosebire din vechiul regat precum şi cei din Basarabia, Bucovina, Transilvania şi Banat, anunţând din timp Societatea fiecare cu ce va voi să participe la expoziţie şi cine va voi să vorbească la congres. Pentru orice informaţiuni se va adresa direct centralei din Iaşi str. Păcurari 18 sau secţiunilor înfiinţate care vor avea instrucţiuni complecte. %1. Cu începere de la 1 Iunie Societatea Naţională de Apicultură a numit un apicultor care la cerere va putea da oricui instrucţiuni teoretice şi practice la faţa locului în urma unei cereri adresate centralei sau secţiunilor înfiinţate în ţară. . . Sindicatul funcţionarilor de Bancă. — Duminică funcţionarii de Bancă şi de birou, s’au întrunit într’o mare consfătuire. Au participat funcţionarii de la Banca Naţională, Banca Agricolă, Banca Moldovei, Banca Dacia, Banca Iaşilor, cele două uzine şi toţi funcţionarii de la principalele fabrici şi instituţiuni din localitate. După discuţie, s-a declarat con- stituit sindicatul funcţionarilor de bancă şi de birou din localitate. Sindicatul îşi propune să apere interesele morale şi materiale ale membrilor sei, să obţie recunoaşterea sindicatului de directori de Bancă şi ale diferitelor instituţiuni, să stabilească norme de salarii după situaţia socială a corpului de funcţionari, să nu se angajeze decât membri ai sindicatului,să veghjeze la respectarea orelor de muncă, să obţie suspendarea lucrului după prânz în ajunul zilelor de repaus duminical, să obţie participarea la beneficii, ca un drept al muncei. I S’a ales în urmă un comitet provizor, care să gireze sindicatul până la alegerea comitetului definitiv. I ^ Cinema ELISABETA — Astăzi in matineu si seara ; Puterea Banului sau I Regele Oţelulu, dramă modernă cu o pasionantă desfăşurare . Programul mai cuprinde: Făgăduinţa unei mama, scene dramatice. — Interesante vederi după natură şi o splendidă comedie. & O SOLEMNITATE.— In salonul da recepţie al spitalului israelit, a avut afaceri instalrea nouei epitropi şi constituirea biroului. După îndeplinirea formalităţ Ior de instalare, s’a procedat la alegerea biroului Au fost aleşi d-nii M. Wachtel preşedinte; D. Hartenberg şi Wainrauch vice-preşedinţi ; M. Jurist, casier şi Ghetzier, controlor. Azistă un mare număr de intelectuali evrei. D. D. Hertenberg, luând cuvântul in numele epitropiei, schitează un program de activitae pentru a mări încă roadele bune ce dă această institute , prestigiul ei. Venind la o chestie de actualitate, d. D. Heidenberg zice că epitropia recunoaşte câ trebua procedat şi la Iaşi la constituirea unei Comunităţi Israelite. Actuala epitropia, cu concursul intelectualilor evrei, va lua această iniţiativă, pentru a se crea o Comuntate, pe o bază largă democrată şi ,la care se partipa întreaga populaţie israelită, şi in conformitate cu principiile ce călăuzesc azi omenireaîntreagă. ^Socoteşte iasă că spitalul israelit care işi are existenţa asigurată, trebue să rămâe ca o Instituţie independentă, ca in spitalele Spiridoniei, căci numai aşa această inttituţiune mare va putea fi ferită de tulburări şi i va putea râspunde menirei sale. Mai vorbesc şi alţi erori in acelaş sens, şi in aprobarea asistenţei. TEATRUL CINEMA SIDOLL— Astăzi la Matineu şi seara grandioasa şi fastuoasa, desfăşurare «namatografică in 8 mari acte. TIGRESSE ROYALE după romanul „Fire de Tocoarea“ al celabrului scriitor italian Giussepe Verga. Inrolul principal apare celebritatea sumelor italene fuimoaşa artistă PINA MENICHEII care uimeşte Întreaga Luna prin minunatul ei joc dramatic. Pina Menichedi a obţinut cu acest film premiul Tatăi la concursul de filme cinematografice internaționale din ultimul timp. sda AQ imobilul din Iasi str. Ef. An-I Ott Vintict drei 10 a sb adresa la prolilel nr. OF Ifi ,1 A MSiaţii pregătesc răspunsul PARIS. Consiliul celor trei (exclusiv D-l Orlando, care este piteat) au cercetat contra-propunerile germane. In primul rănd s’au ocupat de thistiunea frontierelor germatopolone. — Alte num roase comisiuni lucrează în acelaş scop . In chestia despăgubirilor ce’sa se acorda Belgiei, finanţelor, ţărmului stâng al Rintului, Ceho-Slovaciei, Poloniei. Toate comisiunile însărcinate cu studierea aut*.miţiontelor chestiuni vor trebui să depună ropot, rtele pănă Luni. Afganistanul cere pace LONDRA.— Se anunţă oficial că emirul Afganistanului a adresat vice-regelui Indiei o scrisoare prin care îşi exprimă dorinţa de a începe negocieri în vederea unei păci onorabile şi avantajoase pentru ambele părţi. Emirul a ordonat comandanţilor să înceteze ostilitățile și mișcările de trupe. * Slri Telegrafîce Mişcarea grevistă in Franţa — Le Paris 800,000 grevişti—Somaj complect la Pas de Calais—Os»ev® generală i metalul*« gistilos* ss transportatorii©**.— PARIS. Mişcarea grevistă a luat mari proporţii. Numai in regiunea Parisului numărul greviştilor trece de 100,000. Greva transporturilor se întinde. La Metropolitane s’a declarat greva generală. Muncitorii ţin meetinguri sub cerul liber. I In industria zahărului şi metalurgiei a izbucnit greva. I Din cauza grevei generale a metalurgiştilor, întrunirile se ţin pe cartiere,localurile sindicale fiind insuficiente. Cîteva încăerari s’au produs. La Pas de Calais greva deasemenea este generală. ALEGERILE IM SPANIA — Guvernul bătu! — MADRID.—Se anunță că in urma recentelor alegeri, Camera va fi compusă probabil astfel : Blocul conservatorilor 221 ; liberali 129; regionalişti 22 ; republicani 18 ; socialişti 7 ; independenţi 7 şi junimişti 10. Dat fiind că grupul conservator al dlui Dato ia poziţie contra dlui Maura, situaţia guvernului este foarte critică. * Ziarul „Espana Nueva“ scrie „că ora a sunat pentru cei din stânga“ Ziarul „El Mundo“ după ce constată triumful republicanilor şi socialiştilor, adaugă: „Un curent democratic cuprinde lumea veche şi ne ia şi pe noi cu dansul“. Banca Moldova-Iaşi Societatea Anonimă, Capital şi rezervă Lei 8.500.000 SECŢIA MĂRFURI A primit spre vânzare Portocale, Ceai, Prana uscate, Sulf, Săpau de Rufe, Chevreau de maron, Vin etc. Se vinde numai en groa, vinul da la 8 deca la aur. Hx» wânvaptf nnB “W“* «tabilâ, Com- Utt VonZdrtt penna e„ abnn din Erst« Büm er M*schinenf'abrik Geseilich jft Brium, putere 300 H P. ia perfid* lUrede funcţionate are adresa la: Sindi.atul Agricol Jassy Mecanic specialist locomobile " stabile caută post eventual şi la ţară. A se adresa la Agenţia de Publicitate „ Brăniştianu str. 14&Izeicu 23 Iaşi» AVIS fflffil Di PODGORENI Discuri de cauciuc (plăci) pentru „VERMOREL’ de stupi viile, se găteşte de vânzare la Unii HIMELBRAND Usi,str. sf Teodor No. 38. Ligă Naţiunelor — Opoziţia Senatului american — NEW~YORK. — Senatorul Johnson şi~a început in Senat campania contra Ligei Naţiunelor, pregătindu-şi totodată candidatura la preşedinţia republicei. Johnson a declarat: „Taţii şi mamele americane voesc pace şi voesc o ligă a naţiunelor care să le dea pacea, dar întrebaţi pe orice mamă dacă consimte că fii şi nepoţii ei să se ducă in Balcani, in China, in Corea, in Siberia pentru a impune pacea, şi ea va răspunde că una. In Ungaria sânt revolte mmmm mmm mmmmm ^ Fabrica de pielărie „Concorda“ |§ MORITZ GELBER A pus în vânzare Talpă calitate extra, lucrată cu materii prime sosite din străinătate, cu pr’eţuri de fabrică, punâm’o direct la dupoziunea consumatorilor. Domnii cizmari şi consumatori sunt rogaţi a se prezenta la biroul fabricei strada GH. MARZESCU 82, unde a’a ameciat un deposit special pentru Onor clientelă, spre a a se convinge de superioritatra calităţii. - Frontul contra bolşevicilor— Comisar S poporului In disgratmvi- Armata roşie anti revoluţionară.— Cu Iticspsp© da imercurî II Iunie va rula la CINEMA MODE1M al k-lea film din seria de aur a mondialei Case Palhé Freres Biroul masivelor di scris Strada C. Negri No. 93 vis-i-vi» de Farmscia Herzsnberg scrie şi copiază orice acte rapid şi fără greşeli. ORICINE poate invaţa în scurt timp daet - leg afiş putăndu-şi procura eristenţă. MAŞINI DE SCRIS In perfectă stare de vânzare. Cea mai puternică dramă in culori, care va uimi mreaua nomlatie a laşului VIENA. — In satele din Ungaria occidentală, populaţia băştinaşe în unire cu elemente militare resfirate au luat poziţie contra bolşevicilor. Centrul aceator atitudini de revoltă este la Murassommetz. Comisarii poporului care-şi exercitau autoritatea au fost izgoniţi şi în locul lor au revenit autorităţile dinainte. Un număr de 35 de sate au luat parte la revolte. O pete însemnată din armata aşa denumită „roşie* a trecut de partea elementelor cari se opun din răsputeri oricărei tentative de revoluţie. Amiralul Colceak răspunde aliaţilor —Intenţiile amiralului sunt frumoase— Doreşte înţelegeri cu statele noui ereiste.—Angajamentele vechele sil le menţine.— PARIS. —In răspunsul său transmis aliaţilor, amiralul Colceake declară că îşi însuşeşte principiile aliaţilor ca fiind cele mai conforme cu spiritul huiei civilizate. Se de* clară deasemenea dispus la preiarea unei constituante, face însă justi • ticate rezerve cu privire la revenirea vechei constituante care a existat în 1917, ea fiind constituită tntr’un mod care frizează cele mai elemen* tare, principii de dreptate. Doreşte ca între Rusia şi Polonia să existe cele mai bune raporturi. Se declară dispus a recunoaşte, prin votul viitoarei constituante, independenţa Finlandei. Menţine întru totul toate angajamentele contractate de Rusia până la 7 Noembrie 1917. Răspunsul amiralului, a produs o bună impresie în sânul aliaților. CECILE GLANZSTEIN IANCU OLIVENBAUM LOGODIŢI Ia?i lunie 1919 In locul oricărei site înştiinţări Atelierele de Construcţii Metalurgice iIAsir* INGINER N. ItZESCU — 44 Soneatin Socola 44 — primeşte orice comande privitoare la branşa mecanică ca : Reparaţiuni de automobile, maşini agricole şi orice inatramenta neceiare agriculturei. De asemenea având lecţie specială pentru reparaţiuni de trăsuri, docare şi cotingan, acestaa din urmă maximum de 300 kgr garantate, precum şi reparaţia aparatelor de atrepit viile „Vermore.“ execută prompt orice comandat nrPL7ir din cauza plecărei ea vinde un dormitor complect, fabricaţie străină, un birou, două garderospe, o credenţă şi alte mobile .— A se adresa D-lui Iosef Marcas str. Cuza Vodă 18 (caia fost Beniam luster) ^fpflnnripf peniTM fierărie de or ce sjvrwl^wll dimepaiuni ae cântă ofertele la Agenţia de Publicitate I Brănişteanu sub •«Lucaafiral»