Opinia, iunie 1919 (Anul 15, nr. 3637-3660)

1919-06-11 / nr. 3644

)*( de la Frăţia Moldovei Unite — Duminecă numerosul public ce de o­­biceiu populează şedinţele acestei a­­socieţii, a ascultat, in Aula Universi­tăţii, conferinţa asupra muzicei populare româneşti a reputatului etnograf, Th. Burada. Această şedinţă va ocupa de Bigar un loc deosebit in analele Frăţii. După ce d. Burada a făcut in con-­­ ferinţa sa, o expunere istorică a mu­zicii noastre populare, a executat la vioară, acompaniat fiind de d. Antonia­­ Ciolan, câte­va din bucăţile despre cari a vorb­t in Conferinţă, ascultat fiind cu relig osîtite. Dl Burada spune publicului, că una din aceste bucăţi de muzică naţională românească a fost­­ cântată do. D sa a cum 53 de ani in­­ Londra şi publicat de acolo entus.aa­ ţ mai i-a cerut s’o repete da trei ori. ? Maestrul împlineşte pesta trei luni, ne o spune a­ugur, vârsta de 80 da ani., Dl. A. C. Cuza mulţumind conterea ■ j­alarului din partea Frăţiei Moldovei U­­uite, i-a spus :­­ „Maestre, ne-ai spus că la Londra ai fost chemat să repeţi da trei orî o ba' , cată, noi, dacă am asculta senti men* tele noastre, nu te-am mai lăsa să pieci dintre nui*. . (■ Sala intrea gâ in picioare a­m subliniat cu’îndelungate ap­arze, ovaţiona­id pe­­ Maestrul Burada.­­ Tânărul sculptor Dimitriu­ Bârlad, in semn de admiraţie, a oferit maestrului­­ bustul său, pa care Frăţia Moldovii îi­­ va fuma in bronz şi astfel îi va rem­­e­n d-lui Burada.­­ Şedinţa a fost transformată apoi­­ intr’o şedinţă de Academie ş de Muzică,­­ prin apariţiunea excelentului cor de­­ sub preşedinţia Maestrului Burada, di­­­­rijat de neîntrecutul Organisator Au­­t­­onin Ciolan. •­­ Dl. Cura accentuiază că F­ăţia Mol­­­dovei Unite va pune bazele temein­ce­­ ale unei Opere Române, iar apariţiunea corului e semnalul începutului. Dacă Duminecă a fost ziua nmireei populare, Luni a fost aceia a poesiei populare. Simpaticul , apreciatul profesor V. Bogrea, intr’o conferinţă cu privire la „Contribuţia Moldovei in cultura gene­­rala românească* a ţinut Încordată a­­tenţiunea selectului auditoriu, mai bine , de o oră.­­ Dl. Bogrea a făcut o incursiune fa- » rieîtă In literatură și istorie, iasis'ând­­ cu deosebire asupra possiei populare. D»sa a demonstrat cu prisosinţă că Întreaga literatură, atăt cea populară cit şi cea cultă, poartă pecetea Moldo­venească. Unele produse­­­terare su­nt originare din Moldova, altele au fost­­ pi­imite de Moldova și comunicate de noi neamurilor vecine și romînilor din alte părți. Transilvănenii cărora li se atribue meritul de a fi fost promotorii culture! In Romînia, n’au altul de cit pe acel că după ce au primit dîn Moldova în­ceputurile acelei literaturi au arătat mai multă energie în comunicarea ei în cealaltă parte a ţării. Conferenţiarul a fost deseori şi îndelung aplaudat. Dl. A. C. Cuza arată activitatea de pană acum a „Frăţiei Moldovei Unite“ i şi propune ca di­n Adm­nistraţia Socia- t tăţei sâ facă parte aceleaşi persoane , de pănă acum, cu modificarea ca la­­ locul d lui prof. Tabacaru, ca secretar­­ să fie d. G. Bratu, iar ca ajutori D na­­ Pascu şi un d. student, ceia ce Adu­­narea adm to. Dr. C. V. Praja, casierul asociaţiei, arată că ea numără pănă astăzi 288 membri^ că s’a strîns din cotizaţii 70­0 . lei şi s’a cheltuit 4.000 lei. Apoi tot d. Cuza propane ca Aso­­ciaţia Frăţiei Moldovei Unite să ser­b ^eze Duminica viitoare 15 Iunie, eor­o­memorarea marelui poet moldovait ] Eminescu, mort în acea zi acum 30 ani in urmă. De sa va putea, se va face şi un pelerin­giu la teiul lui Erai­­nos­cu de la Copou. Comemorarea se va face la teatru, iar studenţii sunt rugaţi a se pun­e in­­ contact cu delegaţii Asociatiulu­i în acest scop. Biletele de intrare la teatru se vor plăti, iar cu mica sumă ce se va strînge se va forma începutul unui fond pentru facerea unei Statui lui Eminescu in Iași. Eri a avut loc inaugurarea noului local al cinematografului „Principele Mircea“. Localul instalat in fosta gră­dina Bragadiru, e aranjat cu un deo­­sebit lux şi cit sa poate de confortabil. Azistă tot ce are Iaşul mai disins. D. general Anastasia, Intr’o cuvîntare ce a emoţionat adine azistenţa, vorbeşte de scopul pentru care se dau reprezen­­tasţiuniie din acest local. Venitul lor se îndreaptă spre a mări fondul de înfră­­ţ­iere a prîetenatului „Principele Mir­cea“, care numără azi 150 de orfani de razboiu, îndeamnă pe ieşeni, de a fre­­quenta reprezentaţiile de la Cinema „Principele Mircea“ căci astfel contri­buie la o mare operă da recunoştinţă. A urmat apoi un concert dat de so­cietatea simfonică- In antracta muzica militară delecta pe vizitatori. In curând la Terasa Dinam Orfe­linatu ui „Principele Mircea* » Corp. 4 Armată premiera senzat onalei reviste „Far Piaiair* de Pas-Peta cu comicul CaîmuBky. $ Brutării. —Se măsoară cu dral mul pâinea ce ni se dă. Primăria măsoară cu dramul, dar măsoară cinstit. Brutarii însă drămuesc a dracului, ceia ce este raţionat de primărie. In adevăr, unde s’ar găsi ferici­tul care să ne afirme că, luând un ch­ib­ de pâine a găsit că nu lip­seşte nimic ?! ~ ( jApoi preţul? Armata plăteşte kilo cu 1 leu 20 bani, iar noi, fe­­­riciţi locuitori ai Iaşului, plătim cite 2 lei 40 bani pe 700 ori 600 gr. I Unul dintre aceşti fericiţi, ne spunea : „Am perdut cartela Am umblat pe la comisie, poliţie, să mi se dea alta. N’am reuşit. Or, raţia ce mi se cuvenea mie, e sigur că a utilizat o brutarul. Şi dacă pu­neţi că aveam drept să iau de vre-o 17 ori pâine, e uşor de nţeles că împrejurarea­­ a servit de minune. Nu se găseşte pâine, decât atât cât dă Primăria pe cartele, dar in­­cercaji a plăti câte 8—10 lei şi puteţi lua pâine cu carul!“. Nu s'ar putea oare pune ceva regulă şi a se sterpi abuzurile ! Daca nu e cu putinţă, să ni se spună alunei şi vom aştepta tim­puri mai bune. „ Eri s’a serbat hramul Paracli­sului de la spitalul Paşcanu. Asistă epitropii Spiridoniei, medicii şi per­sonalul spitalului. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Archie­­reul Alex. Serban. Răspunsurile au fost date de excelentul cor al Spi­ridoniei. Succes-Colosa! la Terasa Cinema Orf, Principele M­ecea. KIM-KIP-KOP­HI? In zilele de 15 20 Septembrie a. c. se va ţine la Iaşi al II-lea congres Apicol şi prima expoziţie apicolă organizată de Societatea Naţională de Apicultură. Sunt fugiţi a participa la con­gres şi expoziţie toţi apicultorii fără deosebire din vechiul regat precum şi cei din Basarabia, Bucovina, Tran­silvania şi Banat, anunţând din timp Societatea fie­care cu ce va voi să participe la expoziţie şi cine va voi să vorbească la congres.­­ Pentru orice informaţiuni se va a­­dresa direct centralei din Iaşi str. Păcurari 18 sau secţiunilor înfiin­ţate care­ vor avea instrucţiuni com­plecte. %1. Cu începere de la 1 Iunie So­­­­cietatea Naţională de Apicultură a­­ numit un apicultor care la cerere va putea da oricui instrucţiuni teoretice şi practice la faţa locului în urma unei cereri adresate cen­­tralei sau secţiunilor înfiinţate în ţară. . . Sindicatul funcţionarilor de Bancă. — Duminică funcţionarii de Bancă şi de birou, s’au întrunit într’o mare consfătuire. Au parti­cipat funcţionarii de la Banca Na­ţională, Banca Agricolă, Banca Mol­dovei, Banca Dacia, Banca Iaşilor, cele două uzine şi toţi funcţionarii de la principalele fabrici şi insti­­tuţiuni din localitate. După discuţie, s-a declarat con-­­ stituit sindicatul funcţionarilor de­­ bancă şi de birou din localitate. Sindicatul îşi propune­­ să apere­­ interesele morale şi materiale ale membrilor sei, să obţie recunoaşte­rea sindicatului de directori de Ban­că şi ale diferitelor instituţiuni, să stabilească norme de salarii după situaţia socială a corpului de func­­ţionari, să nu se angajeze de­cât membri ai sindicatului,­­să veghjeze la respectarea orelor de muncă, să obţie suspendarea lucrului după prânz în ajunul zilelor de repaus duminical, să obţie participarea la beneficii, ca un drept al muncei. I S’a ales în urmă un comitet pro­­­­vizor, care să gireze sindicatul până­­ la alegerea comitetului definitiv. I ^ Cinema ELISABETA — Astăzi in­­ matineu si seara ; Puterea Banului sau I Regele Oţelulu, dramă modernă cu o pasionantă desfăşurare . Programul mai cuprinde: Făgăduinţa unei mama, scene dramatice. — Interesante vederi după natură şi o splendidă comedie. & O SOLEMNITATE.— In salonul da recepţie al spitalului israelit, a a­­vut afac­eri insta­lrea nouei epitrop­i şi constituirea biroului. După îndeplini­­rea formalităţ Ior de instalare, s’a pro­­cedat la alegerea biroului­ Au fost a­­leşi d-nii M. Wachtel preşedinte; D. Hartenberg şi Wainrauch vice-preşe­­dinţi ; M. Jurist, casier şi Ghetzier, controlor. Azistă un mare număr de intelec­tuali evrei. D. D. Hertenberg, luând cuvântul in numele epitropiei, schitează un program de activita­e pentru a mări încă roa­dele bune ce dă această institute , prestigiul ei. Venind la o chestie de actualitate, d. D. Heidenberg zice că epitropia re­cunoaşte câ trebua procedat şi la Iaşi la constituirea unei Comunităţi Israelite. Actuala epitropia, cu concursul intelec­tualilor evrei, va lua această iniţiativă, pentru a se crea o Comun­tate, pe o bază largă democrată şi ,la care se part­ipa întreaga populaţie israelită, şi in conformitate cu principiile ce că­­lăuzesc azi omenirea­­întreagă. ^Socoteşte iasă că spitalul israelit care işi are existenţa asigurată, trebue să rămâe ca o Instituţie independentă, ca in spitalele Spiridoniei, căci numai aşa această inttitu­ţiune mare va putea fi ferită de tulbur­ări şi i va putea râs­punde menirei sale. Mai vorbesc şi alţi erori in acelaş sens, şi in aprobarea asistenţei. TEATRUL CINEMA SIDOLL— Astăzi la Matineu şi seara grandioasa şi fastuoasa, desfăşurare «na­­matografică in 8 mari acte. TIGRESSE ROYALE după romanul „Fire de T­ocoarea“ al celabrului scriitor italian Giussepe Verga. In­­rolul principal a­­pare celebritatea sum­elor italene fui­moaşa artistă PINA MENICHE­II care uimeşte Întreaga Luna prin mi­nunatul ei joc dramatic. Pina Menichedi a obţinut cu acest film premiul Tatăi la concursul d­e filme cinematografice internaționale din ultimul timp. s­da AQ imobilul din Iasi str. Ef. An-I Ott Vintict drei 10 a sb adresa la pro­li­lel nr. O­F I­fi ,1 A MSiaţii pregătesc răspunsul PARIS.­­ Consiliul celor trei (ex­clusiv D-l Orlando, care este piteat) au cercetat contra-propunerile ger­mane. In primul rănd s’au ocupat de thistiunea frontierelor germa­to­­polone. — Alte num roase comisiuni lucrează în acelaş scop . In chestia despăgubirilor ce’sa se acorda Belgiei, finanţelor, ţărmului stâng al Rintu­­lui, Ceho-Slovaciei, Poloniei. Toate comisiunile însărcinate cu studierea aut*.miţiontelor chestiuni vor trebui să depună ropot, rtele pănă Luni. Afgani­stanul cere pace LONDRA.— Se anun­ţă oficial că emirul Afganistanului a adresat vice-regelui Indiei o scrisoare prin care îşi exprimă dorinţa de a începe negocieri în vederea unei păci ono­rabile şi avantajoase pentru ambele­­ părţi. Emirul a ordonat comandanţilor să înceteze ostilitățile și mișcările de­­ trupe. * Sl­ri T­elegrafîce Mişcarea grevistă in Franţa — Le Paris 800,000 grevişti—Somaj complect la Pas de Calais—Os»ev® generală i metalul*« gistilos* ss transportatorii©**.— PARIS.­­ Mişcarea grevistă a luat mari proporţii. Numai in regiunea­­ Parisului numărul greviştilor trece de 100,000.­­ Greva transporturilor se întinde. La Metropolitane s’a declarat greva­­ generală. Muncitorii ţin meetinguri sub cerul liber. I In industria zahărului şi metalurgiei a izbucnit greva. I Din cauza grevei generale a metalurgiştilor, întrunirile se ţin pe car­tiere,­­localurile sindicale fiind insuficiente. Cîteva încăerari s’au produs. La Pas de Calais greva deasemenea este generală. ALEGERILE IM SPANIA — Guvernul bătu! — MADRID.—Se anunță că in urma recentelor alegeri, Camera va fi compusă probabil astfel : Blocul conservatorilor 221 ; liberali 129; regionalişti 22 ; republicani 18 ; socialişti 7 ; independenţi 7 şi junimişti 10. Dat fiind că grupul conservator al d­lui Dato ia poziţie contra d­lui Maura, situaţia guvernului este foarte critică. * Ziarul „Espana Nueva“ scrie „că ora a sunat pentru cei din stânga“ Ziarul „El Mundo“ după ce constată triumful republicanilor şi so­cialiştilor, adaugă: „Un curent democratic cuprinde lumea veche şi ne ia şi pe noi cu dansul“. Banca Moldova-Iaşi Societatea Anonimă, Capital şi rezervă Lei 8.500.000 SECŢIA MĂRFURI A primit spre vânzare Portocale, Ceai, Prana uscate, Sulf, Săpau de Rufe, Chevreau de ma­ron, Vin etc. Se vinde numai en­ groa, vinul da la 8 deca la aur. Hx» wânvaptf nnB “W“* «tabilâ, Com- Utt VonZdrtt penna e„ abnn din Erst« B­üm­ er M*schinenf'abrik Geseilich jft Brium, putere 300 H P. ia perfid* lUrede funcţionate a­re adresa la: Sindi.atul Agricol Jassy Mecanic specialist locomobile " stabile caută post eventual şi la ţară. A se adresa la Agenţia de Publicitate „ Brăniştianu str. 14&I­­zeicu 23 Iaşi» AVIS fflffil D­i PODGORENI Discuri de cauciuc (plăci) pentru „VERMOREL’ de st­u­pi­­ viile, se găteşte de vânzare la U­nii HIMELBRAND Usi,str. sf Teodor No. 38. Ligă Naţiunelor — Opoziţia Senatului american — NEW~YORK. — Senatorul Johnson şi~a început in Senat campania contra Ligei Naţiunelor, pregătindu-şi tot­odată candidatura la preşedinţia republicei. Johnson a declarat: „Taţii şi mamele americane voesc pace şi voesc o ligă a naţiunelor care să le dea pacea, dar întrebaţi pe orice mamă dacă consimte că fii şi nepoţii ei să se ducă in Balcani, in China, in Corea, in Siberia pentru a impune pacea, şi ea va răspunde că una. In Ungaria sânt revolte mmmm mmm mmmmm ^ Fabrica de pielărie „Concorda“ |§ MORITZ GELBER A pus în vânzare Talpă calitate extra, lucrată cu materii prime sosite din străinătate, cu pr’eţuri de fabrică, punâm’o direct la dupoz­iunea consu­­ma­torilor. Domnii cizmari şi consumatori sunt rogaţi a se prezenta la biroul fabricei strada GH. MARZESCU 82, unde a’a ameciat un deposit special pentru Onor clientelă, spre a a se convinge de superioritatra calităţii. - Frontul contra bolşevici­lor— Comisar S poporului In disgratmvi- Armata roşie an­ti revoluţionară.— Cu Iticspsp© da imercurî II Iunie va rula la CINEMA MODE1M al k-lea film din seria de aur a mondialei Case Palhé Freres Biroul masivelor di scris Strada C. Negri No. 93 vis-i-vi» de Farmscia Herzsn­berg scrie şi copiază orice acte rapid şi fără greşeli. ORICINE poate invaţa în scurt timp daet - leg afiş putăndu-şi procura eristenţă. MAŞINI DE SCRIS In perfectă stare de vânzare. Cea mai puternică dramă in culori, care va uimi m­­reaua nomlatie a laşului VIENA. — In satele din Ungaria occidentală, populaţia băştinaşe în unire cu elemente militare resfirate au luat poziţie contra bolşevicilor. Centrul aceator atitudini de revoltă este la Murassommetz. Comisarii poporului care-şi exercitau autoritatea au fost izgoniţi şi în locul lor au revenit autorităţile dinainte. Un nu­măr de 35 de sate au luat parte la revolte. O pete însemnată din ar­­mata aşa denumită „roşie* a trecut de partea elementelor cari se opun din răsputeri ori­cărei tentative de revoluţie. Amiralul Colceak răs­punde aliaţilor —Intenţiile amiralului sunt frumoase— Doreşte înţelegeri cu statele noui ere­­iste.—Angajamentele vechel­e sil le menţine.— PARIS. —In răspunsul său trans­­mis aliaţilor, amiralul Colceake de­clară că îşi însuşeşte principiile a­­liaţilor ca fiind cele mai conforme cu spiritul huiei civilizate. Se de* clară deasemenea dispus la preiarea unei constituante, face însă justi • ticate rezerve cu privire la revenirea vechei constituante care a existat în 1917, ea fiind constituită tntr’un mod care frizează cele mai elemen* tare, principii de dreptate. Doreşte ca între Rusia şi Polonia să existe cele mai bune raporturi. Se declară dispus a recunoaşte, prin votul vii­­­toarei constituante, independenţa Fin­landei. Menţine întru totul toate an­­gajam­entele contractate de Rusia până la 7 Noembrie 1917. Răspunsul amiralului, a produs o bună impresie în sânul aliaților. CECILE GLANZSTEIN IANCU OLIVENBAUM LOGOD­IŢI Ia?i lunie 1919 In locul oricărei site înştiinţări Atelierele de Construcţii Metalurgice iIAsir* INGINER N. It­ZESCU — 44 Soneatin Socola 44 — primeşte orice comande privitoare la branşa mecanică ca : Reparaţiuni de automobile, maşini agricole şi orice inatramenta neceiare agriculturei. De asemenea având lecţie s­pecială pentru reparaţiuni de trăsuri, docare şi cotingan, a­­cestaa din urmă maximum de 300 kgr garan­tate, precum şi reparaţia aparatelor de atrepit viile „Vermore.“ execută prompt orice comandat nrPL7ir din cauza plecărei ea vinde un dormitor complect, fabricaţie străină, un birou, două garderospe, o credenţă şi alte mobile .— A se adresa D-lui Iosef Marcas str. Cuza Vodă 18 (caia fost Beniam luster) ^fpflnnripf peniTM fierărie de or ce sjvrwl^wll dimepaiuni ae cântă ofertele la Agenţia de Publicitate I Brănişteanu sub •«Lucaafiral»

Next