Opinia, iunie 1919 (Anul 15, nr. 3637-3660)

1919-06-25 / nr. 3656

V­ 4­K­r­­4-Y Invaţa-vom ceva ? Se spune că d. Brătianu se re­­trage —s’a retras—dela Conferinţa pacei. D-sa a plecat trimis de el însuşi şi se întoarce cu de la sine hotărâre. Un prinţ oriental nu ar fi putut face gesturi mai absolutiste Cum a plecat şi se întoarce aşa a şi lucrat, desigur, la Paris • in­spirat de propriile sale ambiţiuni şi de interesele partidului său. De­sigur că chestiunile politice au fost puse în conferinţă, în legă­tură cu chestiuni economice : clauze vamale, concesiuni de exploatare, plasare de capitaluri franco-ame­­ricano engleze, garanţii pentru su­­puşii străini ocupaţi cu interesele capitaliştilor etc. Tocmai aceste pretenţiuni dure­roase pentru ţară, dar mai dure­roase—s’o recunoaştem—pentru o­­ligarchia politici ce confundă inte­resele neamului cu cele ale politi­cianismului, tocmai aceste pretenţiuni au supărat grozav pe d-l Brătianu, reprezantantul capitalismului român. Apărând cu atâta îndîrjire aceste interese şi mai ales creste interese, făcut la d-l Brătianu operă de mare român ? Ne îndoim. Dezastrele şi refacerile economice sunt frequente. Ce erau Italia şi Grecia acum clteva decenii şi ce deveniseră înainte de război ? In ce hal ne găseam noi la 1899 şi cum ne aflam economiceşte la 1915 ? Sunt chestiuni de ani ori cel mult de decenii pentru ca să se părăduiască patrimoniul public ori ca averea naţională să se în­zeceascâ. Nu tot aşa se Intîmplă cu Intre­­girile teritoriale. Sunt împrejurări cari nu trebuesc pierdute, pentru că nu mai revin sau vor reveni peste zeci ori sute de ani şi cine ştie cu ce aspecte. De aceia poate trebuiau subordonate chestiunile fi­nanciare şi economice celor terito­riale, de aceia pentru fiecare colţ de pămint unde se vorbeşte româ­neşte se putea face o oarecare con­cesie economică, dacă nu era chip altfel. Dar d. Brătianu n’a făcut aşa, ci a rezistat că înverşunarea cu care conducătorii financiari ai partidului său ţin pe loc sau proporţionează mişcarea comercială a ţării, după interesele băncilor lor. Să fim drepţi. D . Brâţia Du­mei nu putea face altfel. Acum culegem roadele indolenţii noastre. In apusul democratic şi capitalist nu se ţine sama de drep­­turile şi năzuinţele noastre, decât in măsura în care ţările mari vor putea profita de legăturile economice cu noi. D 1 Brătianu şi liberalii săi tocmai de aceasta se tem şi ridică ţipete stridente de­­ „aservire eco­nomică, politică“ ş. a., cu nădejdea că naivitatea acestei ţări a rămas nesdruncinată de evenimentele răs­­boiului mondial. Să sperăm că D 1 Brătianu se inşală şi că am căpătat şi noi ceva minte. Ar fi o mare fericire ca succesorii­­ lui Brătianu să poată examina— să aibă răgazul să exa­mineze — toate problemele şi să le dea soluţiunile potrivite mai ales cu dorinţele noastre de întregire naţio­nală. De refăcut economiceşte ne vom reface, căci nu cu băncile Vintiliste a trăit neamul nostru, ci din munca crudă a ţărănimei. * B. N. R. Deşi avem de făcut oarecori rezerve asupra ferim! şi fondului acestui articol, to­tuşi caracterul nostru de tribună liberă ne face a publica această euifereă plină de spirit observativ şi destul de întemeiată. f V­A MERCURI 25 IUNIE 1819 Anul XV'lea No. 8656 ABONAMENTE: trH All . . . , 80 LSI SSASX LOM . . 40 . TRW LUNI . 10 . : : : : ADMINISTRATIA : : : : IASI ■— str. Gh. Mars«aca SS. ~ T* H r o ^ K*. SOO » -m BAKI MUMAIicli. A N UN CHIRI î $* prim«se 1» AGENTIA BE PUBLICITATE I. BRANISTEANUU — Str. Gh. Marxescu 23 — Qumtaciora!W& A*diaahrE & puălieii&țiL Din fugă concteîoîcT Se observă în toată fara o ameliorare simţitoare In starea mamforă a populaţiei. Care să ţie cauza ? Nu cumva plecarea medicilor la con ■ gres...• Un ziar, publicând punctele cuprinse în proectul de sindicalizare a medicilor, scrie din eroare: Anatomia torpului medical.. în joc de autonomia. E ben trovato. Colceak, amiralul care ne cere Basa­rabia, a sufert o grea înfrângere. Poate că până la un punct sa fie mulţum­i. Cât sufere el şi armatele lui de foame, cel puţin să mănânce ., batae. Alonzo PETRE P. CARP Octogenarul diamant politic, Petre Carp, atît în viaţa publici» cât şi în viaţa privata, a în­sem­nat o linie are­apta. Conceptiil« lui sociale nu au avut nici odata de suferit de pe urma compromiselor pe baza Intereselor momentului, si a­litu­­dinea lui clar«, şi bot­­râta nu au cunoscut nici ezitări, nici Incon­secvenţe. Viaţa publică este o perma­nenta ciocnire de idei şi deose­­bire de veduri. Bine înţeles ,iar că Petre Carp n’a gă­sit neîncetat în opoziţie cu diversele curente politice şi soluţionări preconi­zate asupra problemelor gene­rale. Formulele timpului dispar odată cu împrejurările sociale care neîncetat se transforma. Ș­i prin urmare multe din preconi­zările lui Petre Carp astăzi și­­au pierdut valabilitatea sau poate în vremea tot chiar erau discutabile. Insa ceea ce a format gloria incomparabilă a dispărutului a fost calitatea Iul de cerber nea­dormit pentru salvarea corecti­­tudinel pontice şi pemin­t­ţii ce* t.­ţeneşti. În acest frumos roi a reuşit lutr’o măsură şi a fost *n­­»IUm in alta. JL,psuriie noastre it­ta­vice şi multe au rezistat eu toat» puterea întunecata a şirei şi au neturnat mult din efectul Jbine-făcator al marelui om gelos de adevăr şi cinste. Pur pri n a­­.easta nu scade intru nimic glu* r­a «urat­ a lul Petre Carp. Astaz, suntem la pragul unei mari «evoluţii in organizarea sociala a Hunei si in conceptul politic al popoarelor. Pentru vremea de acum Petre carp era poate un Întârziat. In schimb vise in Însuma toate, partea de­­săvc­rşp» şi sincera a trecutului şi prin aceasta avea rolul nece­sar a determina acţiunea dia­­metrală a nouei Înjghebări, in opoziţie dreaptă şi luminoasă cu trecutul In agonie. Ceilalţi factori ai ordine! vechi sunt Înşelători şi răi. Pentru a*­ceasta regretă sincer şi demo* er® ți % moartea lui Petre Carp. Cf. INSEMNARI SE FAC ALEGERI ? Intre multele lucruri cari se spun— la vremea afeaata a poveştilor—se numără pa ziua de „ieri şi versiunea ultime! hotârîri a efectuare! alegerilor in luna Iulie. Până la dezminţirea ştire!, ne facem plăcerea a o socoti ca bană şi a ţinsemna cite­va succinta consideratione ocazionale. Aşa­dar, alegerile parlamentare vor avea in sfârşit loc. Hotărârea aceasta a guvernului, luată cu limbă de moarte, nu poate fi desigur altceva decât un pontaj în interese de partid. Baliver­nele cu respectul drepturilor cetăţe­neşti şi guvernare democratică nu şl mai găsesc local. Ne-am dezvăţat de mult a mai cădea la naivităţi. Anun­ Informaţii j ■ După efit «e sinre, în Bilnnl ! guvernului ne ventilează Ideea I «staţionarei momentane a cri- I­­ sei politice printru largă resaa- jj I blare mlal­terial« j Un ««eMenea mvu cabinet ar I avea rolul a cont inu­» politica l I de rezistenţa datA până in present ! I „Epoca“ afirmă că guvernul j l a primit un nou mesagiu din partea j i Corferinţii de pace.­­ Ar fi vorba de o serie de indica- I ţiuni complimentare în legătură cu circulara telegrafică a dlui Clemnncem l 3Sjg Jntr’o convorbire avută cu un­­ redactor al ziarului „Izbânda“ d. 5 general N. Petala a dezmin­ţit zvonul I demisiei d-sale din armată. I Oficiosul „Viitorul“ rezumă I­asifd nedreptăfiile pe care ni le fac aliații, împotriva prevederilor , tratatului din August 1916. I 1) Reducerea numărului delega­ţilor noştri la Conferinţă 2) lipsa­­ unui reprezentant român w Comisunea­­ despăgubirilor 3) admiterea în Liga Naţiunilor a unor state neutre împotriva altora cari­ au participat la război 4) că despăgubirile sunt o chestiune a celor mari 5) nedrep­tatea ce ni se face cu Banatul şi cu fruntariile dinspre Ungaria 6) Bucovina nu a fost trecută în tra­tatul cu Austria 7) faimosul articol 6 asupra minorităţilor, tranzitului şi comerţului 8) nedreptatea în ches­­ţia Basarabiei, care încoronează tratamentul special al celor patru faţă de cei mici. & Din Paris se anunţă plecarea­­­lui Take Ionescu.­­ Soiirea în capitală a şef aic con­servatorilor naţionalişti era aşteptată pentru azi. & Aseară s’au aplanat grevele ele la Regie, uzina de electricitate, Arsenalul şi Pirotehnia. Toţi muncitorii au reluat lucrul. In urma bunelor dispoziţiuni ce au animat ambele părţi, se crede că azi se vor aplana grevele de la Fabricele „Unirea“ şi „Ţesătura“. Descoperirea fraudelor ia un curs fantastic. In afară de panamaua de la Brăila, e vorba acum de furturi in valoare de sute de milioane sâvîr­­şite în Oltenia. Se anunţă dease- I menea un furt de 150 milioane să­­i vîrşit in dăuna Băncii Naţionale. [ jjff Urmând a se întocmi liste suplimentare, înscrierea în listele electorale continuă încă la pri­mărie. & O. Mârzescu, ministru de interne, a înştiinţat astăzi tele­grafic pe d. preşedinte al comi­siei interimare că consiliul de miniştri în şedinţa de ieri, a a­­probat un prim avans de patru milioane pentru pavarea străzi­lor din Iaşi. D. A. C. Cuza, a fost confirmat în demnitatea de decan al Facultăţei de Drept. & D. Traisnescu, arhitect al minis­terului de instrucţiune, a sosit azi di* mineaţa in localitate. D*sa este delegat din partea minis* terului, pentru a evalua imobilele ce urmează să le cumpere Universitatea. . Comemorarea morfei lui Eminescu. Din iniţiativa «Frăţiei Moldovei*, Co* memorarea morţei lui Eminescu, se va celebra Dominica viitoare, 29 a lunei. Iată programul stabilit. La ora 16 dimineaţă, se va celebra un parastas la Mitropolie, de către clerul Catedrale, cu concursul corului Mitropolitan.­­ După terminarea slujbei religioase, d. profesor Fedeleş, va exprima un o­­magiu pentru memoria lui Eminescu. La orele 3 după smeară, va avea loc un festival la Teatru! Naţional. Vor da concursul la acest festival co­rul Mitropolitan, d-rele T­­ n c o c­a şi Balin, d-nele artista Pruteanu şi Bra­­borescu. D. A. C. Casa va ţine o confer­iţă, despre viaţa şi opera lui Eminescu. După fest­val azitenţe va porni la grădina Copou, unde o tribană va fi ridicată, alăturea da „teiul* lui Emil ,­neseu. Şi aci se vor letona cântece, recita versuri şi rosti cuvântări,­ care să amintească opera genialului poet.­­ La administraţia financiară a sosit un ordin al ministerului de fi­nanţe prin care se fixează nouile taxe asupra alimentelor importate şi se ordonă perceperea grabnică şi severă a lor.­­ Este de observat că taxele sunt minime pentru categoria de alimente aflate în depozitele Băncii Româ­ ,­neşti. D dni­ch. V. Lohan şi C. Tăutu absolvenţi ai şcoalei superioare com­er­­ciale, au fost înaintaţi pe ziua depunerei jurământului la postul de contabili cl.­­ la la corporaţia meseriaşilor din Iaşi. D . C. Coteanu a fost numit controlor , cl. la la aceiaşi corporaţie.­­ A fost amânată pănă la 15 iulie , aplicarea legei taxelor de timbru şi înregistrare in cuprinsul Basarabiei, i .-ı Consiliul de higienă al oraşului se va întruni zilele aceste, pentru a resolvi mai multe chestiuni impor* , tante.! & D‘niî studenţi Artsanu Traian, Bul­buc Traian, Onişor Caius, ŢopesCU Ti­­tus, şi Enescu Speranţă, toţi studenţi ardeleni, au fost proclamaţi cu succes licenţ­aţi ,In farmacie, de către Facul­tatea din Iaşi. „­ In judeţ nu au rămas bolnavi de tifos eximematic de­cit 2 la Brăieşti, 1 la Băiceni, 2 la Golăeşti, şi 3 la Ţi­­gănaşi. Toţi sunt in convalescenţă. Variola e cu desăvârşire stnsă, iar in general starea starea sanitară în ju­deţ nu lasă nimic de dorit.­­ Cercul de recrutare „Ştefan cel Mare” Iaşi aduce la cunoştiinţa grade­lor inferioare care intră in categoria arătată mai jos să se prezinte de ur­­­genţă la corpurile lor fiind mobilizaţi. 1) Corpuri­­ de trupă Infanterie şi Artilerie aparţinând diviziei II din con­­tigentele 1912 13*1a şi 1915. 2) Acei cari aparţin Divizionului 1 Tren şi Companiei 1 Sanitară din Con­­tig. 1908*1915 inclusiv. 3) Gradele inferioare din Contrng. 1914 şi 1915 aparţinând Regi. 22 Inf. Tărgovişte şi 30 Inf. la Câmpu Lung, precum şi ofiţerii pănă la etatea de 32 ani cari aparţin acestor două regi­­mente să se prezinte de urgenţă fiind mobilizaţi cu începere dela 10 Iunie 1919 s. n. Mtetttagul muncitoresc de dumi­­nică.—un număr de mai multe mil a’*u adunat Duminică muncitorii in curtea clubului socialist din Iaşi, unde au săr­bătorit victoriile câştigate. Şedinţa se deschide la ora 4 d. a. la cuvântul d­l Zaharia Tănculă. D-sa salută cu bucurie recunoaşterea comi­­siunei sindicale ca organ oficial mun­citoresc. De asemenea socoate ca un fapt de o importanţă covârşitoare, a­­pariţîa lucrătoarelor în m­jlocul lucră­­torilor. Până acum femeia a fost scla­vă şi în familie şi în societate, deacum sa ne va fi tovarăşă, şi împreună vom continua lupta spre îsbăvirea muncito­­rimei. Atrage spot atenţia muncitorilor as­supra rolului ce-l vor avea de Înde­plinit la viitoarele alegeri, unde li sa care o mare prudenţă, pentru ca aleşit lor să fie în viitor adevăraţii reprezen­tanţi ai cauzei muncitoreşti. Dl. A. Nachei dela C F. R. spuse că acum, după grevele ce au avut loc, rândurile partidului muncitoresc s’au întregit, şi sunt gata să răspundă la o­­rice atac da ori unde ar veni. Bl. Carte Intr’o foarte spirituală cu­vântare, arată rolul ceferiştilor în ul­timele timpuri. Ei sunt aceia cari sch­i­bând macazul, au aciua muncitorimea la socialism şi sindicalism. Arată apoi, purtarea vitregă a pa­tronilor burghezi faţă de muncitori. Tânărul şi talentatul poet­­. Schrei­ber citeşte apoi câteva poezii, bine simţite, cu subiecte din lumea munci­toare. Deasemenea şi ceferistul Broza, declamă câteva din versurile sale, e­­moţionante prin simplicitatea şi s­eceri­­tatea lor. D-l Anăriu, recunoaşte meritul mun­citorime!, cari fără a fi atrasă prin re­clamă, afişe sau trompeţi, a putut să vină in lîntrul socialiştilor, cari numai ei sunt adevăraţ­i apărători ai cauzei lor. Ii sfătuişta ca şi tu viitor, să deie dovadă de acelaş bun simţ. Măreaţă şi profetică a fost cuvânta­­rea aşa de caldă şi Înălţătoare a D lui D­r Whe­hrter. Nu mal e timpul vorbei ci al faptei. Astă­zi munca e totul, evanghelia socialistă se realzează şi cuvântul devine fapt. Pănă acum po* Siticianii cari apărau Interesele mun­citoreşti, au cerut totul din milă, da acuma însă ei işî impua drepturile prin orice mijioace găsesc, ori căte jertfe acest lucru le va cere. D l Şneier în nume!« funcţionarilor de lesină, se asociază şi dânsul la lupta ce o duce azi muncitorimea. Ultimul la cuvântul D « Gh. Tănase » cărui activitate a fost aşa da de bună la ultima săptămână, D sa citeşte în aplauzele asistenţei, condiţiunile noi ce de a impun muncitorimea patronilor săi. întrunirea a luat sfârşit la ora t1. Muncitori s’au împrăştiat în linişte după ce şi au­ dat întâlnire pe a doua r, Luni, la ora 9 dimineaţă, îa acela­­ioc. I­­ Domnii membrii ai corpului di­dactic din Iaşi sunt negaţi să se Intru­nească în anuf test- ul liceului naţiona Mercuri 25 Ian­a ora 5.30 p. m pentru a alege Gom tatal de recepţie a cole­­g­lor cari vin îa Congresul da 1* 12 Iulie. Fosta misiune ukrainiană care a părăsit Bucureştiul a adresat Con­ferinţei de pace, un memoriu in care cere ca trupele române să se retragă din Galiţia. „ Examenele la Conservatorul din localitate continua in ordinea următoare : Miercuri 25 lunie, violina cu d. profesor Al. Teodoriai şi piano cu d-na Aepasia Burada. Joi 26, declamaţia cu d. State Dragomir. Vineri 27, violina cu d. Mihai Barbu. Banchetul pe care farmaciștii din Iași au hotărât să-l dea în onoa­­rea d-l­or Konica și Rotbart, va a­­vea loc vineri seara, în saloanele­ restaurantului Tanasachi. ţarea alegerilor insă, ori­care ar fi motivul, nu poate decât să ne aprindă in suflet candela plăpîndă a celei mai curate nădejdi Ştim că primul exerciţiu al votului universal îa noi nu va putea da roa­dele dorite Lipsa de pregătire politică a masselor pe deoparte şi culminarea vechiului sistem al prea unei electorale guvernamentale pe de alta, va face din rezultatul votului universal in mare parte o caricatură a postului, valorii şi potenţ­aiului său. Cu toata acestea insă, câteva primrr efecte se vor simţi şi cei dintâi mandatari cu adevărat ai poporului ar putea r­­rca in Parlsment cuvântul şi protestarea celor Împilaţi ‘ şi mulţi.­­ Şi odată votul universal pus in func­ţiune, Începe şi educaţia politică a masselor in mod practic, spre a se a- Şi junge astfel la sistemul visat al guver­­­nării representative prin voinţa naţio­ ■ nală, î­ns încheere, să-mi fie permis a face ’ constatarea că adormitul nostru popor ■ n’a forţat cu nimic grăbirea alegerilor.­­ Acest fapt important îi cade ca o­­ mană din bună voinţa împrejurărilor şi­­ calculelor de interese ala oligarhiei* ! Dacă totul s’ar reduce la un zvon şi­­ alegerile sa vor amâna iarăşi, fericitul­­ nostru norod va continua să doarmă­­ zâmbitor şi fără grijă. Şi acum aşteptăm să vie dezmin-­ji­ţirea. " Renovatus !

Next