Opinia, noiembrie 1919 (Anul 15, nr. 3763-3788)
1919-11-25 / nr. 3783
- Vechiul regat tratat în cucerit — Gel din provinciile alipite se instalează de stăpâni - Arivism şi inconsequenţă. - Angajament formal. - Protestul. Comunicările d-lui Vaida-Voevod. - Pentru semnale. - între d-nii Maniu şi Vaida. - Preferinţele d-lui Brâteanu. - Atitudinea regelui. - Reacţia se va produce. Viitoarea coaliţie şi noul parlament Excesele de ambagiu, în lupta dintre partidele din vechiul regat, şi-au produs efectul Nu numai că acest procedeu a semănat neîncredere în sufletul mulţimei de aci, dar a dat prilej celor ce vin din teritoriile alipite, de a se erija în stăpâni, cu misiunea de a face epuraţie morala. Din punctul de vedere etic desigur că istoria nu cunoaşte încă pildă unui fiu revenit la căminul părintesc, care începe prin a elimina părinţii — cum se Întâmpla acum la noi Din punct de vedere politic, cele ce se produc actualmente, constituie iarăşi un caz fără precedent, ca acei care au făurit unirea să fie hărăziţi dispariţiei, nu momentului înşişi al întruchipărei acelei uniri. Căci unirea de cei de aci a fost făcută. Ea a izvorât din sângele de aci vărsat şi din acţiunea pregătitoare aci pusă la cale. Aliaţii nu s'au adresat celor din nnoile teritorii, ca prin acţiunea lor militară sau revoluţionară să slăbască inamicul comun, ci au vorbit regatului vechiu şi prin jertfa lui s'a asigurat România Mare de astăzi. Dar nu numai atât. Sentimentul nostru de dragoste pentru cei din ţările subjugate a foste exploatat de cei ce urmăresc să ne trateze în ţară cucerită. Până şi faptul că le-am recunoscut un mai mare număr de reprezentanţi în parlament ,cei din teritoriile alipite au 320 de reprezentanţi în cameră, pe când cei din vechiul regat au numai 240, deşi populaţia este în acelaş număr în ambele regiuni—este utilizat în scopul de arivism şi a deîntări stăpânirea lor definitivă. Şi dacă cel puţin lucrul s’ar produce pe baza unei superiorităţi politice şi morale incontestabile! In fond însă — să spunem lucrurile pe faţă, deşi e dureros s’o spunem—domneşte la cei din teritoriile alipite un arivism înfricoşitor, iar începutul operei de stăpânire asupra-ne, ei o fac nesocotind obligaţiuni morale şi angajamente formale. Angajament pentru raziatantă CAel e bl*© s& sss ttte ee«ale p£n£ seam na »*& comunieet în Pabl*». Demiii« gaves»nalal 15?ădutrau n’a Coat presedatA Dum»t de acea mori vaca, care a eşlt din cadru; matlyArUo» ebHoale, elit de un w angajament formal, luat de toţi ee iat«-***» pt»r«e din ae« l •ovrrn, şi prinr care se „obligau să nu sprijine nici o altă formaţiune care n’ar fi partizana politicei de rezistenţă. Aeeac img.«meat nu l»*u tharat ralel ard» leali, ratel basarabeuis, poate ehiar ralel bracovinea.il. Motivul a fost destăinuirile f cute de d. Vaida-Voevod la Cluj fl 81 blu şi despre care vorbim mai la val- IVu este îoaă mal puţin adevărat ca acel care mă prezintă ca epuratori morali, a’au ţintit sarat de au angajament formal lat. D. Brâtianu are dreptul sa traaţie câ a fost tradat. Potul d lui Vaida Voavod Destăinuirele d-lui Vaida-Voevod, făeute dupâ întoarcerea d-sale de la Paris, au fost de natură sâ impresioneze. D. Vaida a insistat asupra dezastrului la care se expune Romînia dacă nu semnează tratatul de pace, în termenul şi condiţiile cerute de aliaţi. Este drept că aceste comunicări au putut să provoace impresie şi să zguduie multe credinţi. Da aci însă pină la a trece imediat la « atitudm*âi»«etraic este opusă şi a cere semnarea, e un act care nu se potriveşte pentru cei care afişează aberaţia necesitatei desfiinţărei vechelor noastre partide pe motiv de putrezicirae morală. D. Brătianu a fost tradat. Iu neputinţă însă de a influenţa altfel situaţia, şeful liberalilor va prefera pe cel ce şi-a făurit un crez, înaintea celui ce l-a trădat. D sa se va declara deci neutru în eventualitatea unui minister Vaida Voevod. Atitudinea regelui EA POATE GREU FI JUDECATĂ, NUMAI DE PE URMA INDISCREŢIILOR CE LE COMIT CEI CE AU FOST IN AUDIENŢĂ ŞI CARE AFIRMĂ CĂ SUVERANUL ŞI-A SCHIMBAT ŢINUTA ŞI NU MAI ESTE DE PERFCT ACORD CU D. BRÂTEANU. EXISTĂ ÎNSĂ UN ALT FAPT, CARE VA FI IN CURÎND EXTERIORIZAT, ŞI CARE VORBEŞTE DESPRE SENTIMENTELE SUVERANULUI. INTR’ADEVĂR, ESTE SIGUR CĂ ACELAŞ VAIDA-VOEVOD, CARE ESTE ASTĂZI PARTIZANUL SEMNĂREI, ESTE ACTUALMENTE FOARTE BINE VĂZUT LA PALAT ŞI VA CĂPĂTA CEA MAI ÎNALTĂ DECORAŢIE, PENTRU CĂ DEŞI N’A PUTUT FACE TOT CE A VRUT, A FĂCUT TOT CE-A PUTUT. Viitorul guvern fi semnarea Fi va d. Vaida-Voevod viitorul prim-ministu ? Lucrul acesta se va şti din hotărîrea de astăzi, luni, a ardelenilor şi din rezultatul alegerei preşedintelui Camerei. Căci criza ministerială va fi rezolvită imediat ce se va alege preşedintele şi fără să se mai aştepte alegerea restului birourilor. Dacă Vaida e a es preşedinte, atunci Maniu formează ministerul şi, vice-versa, dacă acesta din urmă e ales preşedinte, Vaida Voevod va fi prim-ministru De altraintrebă, cu acest prilej se va rezolvi şi problema semnărei tratatului de pace. Imediat ce va fi constituit, guvernul va cere un vot de încredere, în sensul ca să i se dea mîna liberă să facă ce "va crede în interesele ţarei, vot pe care cu siguranţă că-l va capata. Odată acest vot fobţinut, guvernul va semna pacea, iar parlamentul Îşi va spune de abia cuvintul la discuţia pentru ratificare. De altfel, da ar fi fost să se fi produs un vot în privinţa semnă’ rei, pentru rezistenţă nu s’ar fi pronunţat decît liberalii, progresiştii, na’ naţionalştii care-l urmează pe d. Cuza, şi cîţiva rezleţi, îa total vr’o 150 deputaţi. Rectul pînă la 560 ar fi votat pentru semnare. Reacţia vechilor partide S iarea de lucruri, inaugurată de arivismul celor din teritoriile eliberate şi de aberaţia lor de a distruge vechile partide, începe să-şi producă roadele. Reacţia se şi iveşte, in faţa duşmanului comun, cei de o potrivă ameninţaţi încep să se apropie. Să nu se mire nimenea că foarte curând, în România mare şi nouă, nu se va mai vorbi nici de trădători nici de dictatori, că puritanii improvizaţi nu vor mai avea ocazia să se prefacă a crede ce spune Brătianu despre Take Ionescu şi Averescu şi ce spun aceştia despre Brâteanu spre a trage ei profit din aceste schisme. Să nu ne surprindă dacă, mai curând de cât îşi închipue mulţi, se vor produce fapte care vor aşeza pe fiecare la locul lui şi nu vor mai fiinţa privilegii pe baza de legende în materie de puritanism politic. Să nu fie nimenea mirat dacă excesele şi aberaţia celor ce vor să trateze vechiul regat în ţara cucerita, va aduce după sine o coaliţie a oamenilor cu experienţă şi conştient de răspunderea lor şi un nou parlament ales în mai juste condiţii de repartiţie şi de cinstită consuitaţiune a ţarei Viitorul apropiat va arăta dacă cele de noi acum subliniate au corespuns sau ba realitnţei situaţiei. OP Dar iată că nici iarna încăn’a venit şi de pretutindeni se spune că lipseşte pînea. Grâul e scump, şi se găseşte mai nimic pentru cumpărat. In hambarele oraşelor mai este ceva făină pentru 3—4 săptămâni. Şi se spune iar de pâne neagra, scumpă, de cartele, de cozi în ger ş, viscol pentru un ticălos „sfert ! Mă rog, unde sa dus belşugul din astă vară? Unde sunt zecile de mii de vagoane pentru export ? Ce s’a făcut cu hrana poporului, cu pînea copiilor ? Socoteala este simplă. Grâu trebue să avem, sau cel puţin am avut cu nemiluita. Şi dacă astăzi nu-i, apoi l-au vândut boerii la străini, sau l-au ascuns ca să ia bani mulţi de la gloate şi stăpânirea a oblăduit ticăloşia acestor boeri care înţeleg patriotismul în felul ca ei să-şi umple pungile iar norodul să moară de foame acasă şi de glonţ la război. „ Acest trafic cu grâul, această lipsă de pâne, acest asasinat nu mai merge. Să-i ferească Dumnezeu pe vinovaţi în ziua când va înflămînzi gloata, *şi când va întreba de cei care au furat pînea.. RENOVATUS IN*L XVI« No.j£83 AMNAMHIS’TI; fii AN: : : : 8Q LH ȘASE LUNI ! : : 1 40 . TR1I LENI : : : 20 . ADMINISTRAȚIA IAȘI —: Gh. Mirzeacu 23 - TELEFOX IV». 800 - c S*»i «mărul m jm pmstfffi e»Tmwra MARTI 26 nm .1018 a nunciurii S® primesc la aGENȚA DE PUBLICITATE 1. brAn stehnu — Str. Gh. Mârzescu 23 — Concesionară exclusivă a publicității. Ura munir verb!« I L*m. Câf«w« $70? £ Reflecţia unui reclamant în materie de divorţ, faţă de imputările ce i h făcea, ■soţia, — „ joacă ar face bărbaţii tot ce spun, şi ar spune femeile tot ce fac!“ * 'Rezultatul împărţirii pământului in parcele este că mult timp vom căpăta pâinea cu carteh.* %). 'CPănescu nu voieşte să renunțe la titulatură de conservator. este dreptate! cioar numai d-sa știe câte avantaje i le-a adus pe lângă liberali titulatura d-sale de conservator. BLAJJZY A fost ridicată cenzura atît pentru scrisorile obişnuite cît şi pentru acele recomandate, rămînînd a se mai cenzura deocamdată numai scrisorile pentru străinătate. Prin urmare, plicurile vor fi puse de-acum încolo lipite, la cutiile poştale. ÎNSEMNĂRI Grija panei Mergem spre iarnă. Cerul înnourat toarnă peste lume îngîndurarea zilelor cernite, scurte şi reci ca mormântul. Stoluri de corbi danţează prin văzduh, se roiesc în preajma coperişurilor înalte şi prin zburdălnicia lor stridentă vestesc ninsoarea. O amintire cumplită ne sfredeleşte mintea ! Este imaginea iernelor trecute, când îţi vindeai sufletul pentru un sfert de pâne acră. Este şirul lung al condamnaţilor care umpleau trotuarele încă din puterea nopţii, ofereau un chip de vită la bătăile de foc ale crivăţului, dormitau pe două picioaredesculţe şi împietrite de ger, zgiiau ochii la oblonul magic al pităriei, îşi izbeau schelet de schelet, şi cu toată abrutizarea lor de îndelung nenorociţi, mai .‘păstrau o vagă conştiinţă de posibilitatea a nu ajunge fărâma de pîne până la dînşii, şi Ie izvorau din ochi un pumnişor de lacrimi calde — singura avere „caldă“ la sufletul lor blestămat. Ja anul acesta pământul românesc a pâne multă. S’a socotit o îndestulare pentru întreg norodul şi au mai rămas încă zeci de mii de vagoane pentru export. ÎMWŢIÎI1 ‘ X RĂSPUNSUL GUVERNULUI ROMÂN. -D general Goarad« a plecat 1» Paris, purtator al răspunsului guvernului nostru lasommţiunea cu caracter de ultimatum al aliaţilor Ani raft® că acest răspuns însemnează semnare, dar îlasemrapfez in aedna timp tendinţa astplului guvern de a câşiga câ tfva zile pentru ca semnarea s& f e făcută «lira ordinal guvernului de parlamentari fl nu din ordinul guvernului de generali. Se va reuși în aceasta tentativă,? lată o chestie «are va 11 rezolvită imediat dipt sosirea d-lwl Coandă la Paria. * Cu privire la natura acestui răspuns, este interesant de ştiut ceia ce s’a petrecut în sânul Consiliuluide miniştri. Două au fost propunerile ce s’au făcut : prima, acea a d-lui I. Maniu, care tot mai voia să salveze ceva din angajamentul său pentru politica de rezistenţă. Preşedintele Consiliului Dirigent a propus ca România să declare că este gata a semna fără a se mai prevede în protocolul oficial exprimarea vreunei rezerve. In acelaş timp însă aliaţii să semneze cu delegatul nostru un protocol separat prin care să se prevadă aceste rezerve şi speranţa României că în cele din inrma aliaţii vor ţine cont de ele. A doua propunere era acea a d-lui Vaida-Voevod, anume că România să semneze fără nici o menţiune de protocol, dar delegaţii noştri să depue pe biuroul Consiliului Suprem tânguirea României şi să obţie dovada scrisă că această tânguire a fost înregistrată de Consiliu.* D. general Vitoianu, înțelegînd o« propunere«« dl«l Maniu este eev» ut* 1 aproape de politica de rezistență a . cărei expresiurae e*te, a convenit la propun«rea d-lul Maniu ft în acest sens s’a produs răspunsul României. X IP nil GR. IArionși jDinuțărion au cerut înscrierea înLiga Roporuhii. Ziarele din Bucureşti anunţă că candidaţi la preşidenţia Senatului sunt episcopul dr. Miron Cristea şi prof. Paul Bujor. ESI La brutării a fost azi o mare lipsă de pîine. La brutăriile din partea halei, au fost adevărate regeruri pentru a obţine lo pîine. X La serviciul comunal de aprovizionare cu lemne, s’a deschis o anchetă, pentru a se constata la ce sumă se poate urca fraudele găsite In sarcina funcţionarului *Haraga, de a căreia sinucidere vorbim în altă parte. X Examenele de capacitate pentru şcoalele secundare de fete, pentru seziunea din 1920—1921, au fost fixate pentru Î6 Ianuarie 1920. În ciestia distribuţiei zararului administraţia comunală răspunde cu insinuări în sensul că pe noi ne-ar interesa ca eventualul cîştiri să revie unei bănci şi nu alteia. Insinuările acestea nu pot convinge şi contritue o timidă încercare de a scăpa prin tangenţă. Nu interesează în cauză ceia ce ne preompă pe noi aceştia de la „Opinia", ci interesează aceia ce ar fi trebuit să ocupe pe acei din fruntea administraţii romonale. Or, pe această administraţie trebuia să o ocupe în primul loc faptul ca populaţia laşului să aibă zahăr cît mai ieften, şi la acest rezultat ar fi ajuns desigur dacă provoca o concurenţă între institutele financiare din laş». Aşa ar fi fost cinstit ’să se facă, dar s’a făcut tocmai pe dos. De ce? Cît despre insinuarea la adresa noastră ea este cel puţin temerară cînd curioasa coincidenţă a făcut ca banca însărcinatăcu finanţarea zaharului să fie tocmai aceea care a finanţat cunoscutele întreprinderi de aprovizionare comunală ale d-lui Marteau. X GREVA FUNCŢIONARILOR JUDECATOREŞTI. 1 .Funcţionarii judecătoreşti, s’au întrunit aseară in sala Tribunalului secţia a doua. De astă dată au luat parte la consfătuire numeroşi avocaţi. Au luat cuvîntul, între alţii, d’uii avocaţi St. Georgescu, N. Petrea, Henri Suţu, I. Raag, Osvald ,Racoviţă, Ghiţescu şi alţii. Ei au relevat dreptele cereri ale funcţionarilor şi chipul demn, în care se continue greva. Cei mai mulţi dintre avocaţi au promis concursul lor. Azi dupâ prinz are loc o întrunire specială a avocaţilor in această chestiune. Seara are loc o nouă întrunire a funcţionarilor judiciari. Se crede că pînă deseară va sosi și un răspuns decisiv din partea sin’dicatului din București. — O DRAMA PASIONALA.— Sâmbătă, după prânz, o dramă pasională s’a petrecut în strada Toma Cozma. Iată cele petrecute : Maiorul Rotea, avea de vre-o 7 ani o legătură de dragoste cu o domnişoară Albineţ, originară din Iaşi. In ultimul timp, Maiorul Fotea vroia să şi schimbe felul vieţii şi despărţindu-se de d-ra Albineţ, pleacă la Cernăuţi, unde se însură. întors în Iaşi, d-ra Albineţ îi cere o ultimă întrevedere, ce avu loc Sîmbâtă, după prins, şi anume s’a petrecut în acea întrevedere, nu te poateşti exact. După cercetări, se pare că la ameninţările foastei sale iubite, MaiorulFotea trase asupra ei două focuri de revolver şi o nimeri in cap. Copila căzu jos scăldată în sînge. La această vedere Maiorul Fotea îngrozit, întoarse arma spre dînsul, şi cu un glonte îa cap, îşi curmă firul vieţii., Cînd uşa ţiu deschisă, ori ce ajutor era de prisos, ambii încetară din vieaţă. Cadavrele au fost transportate la morgă, şi azi se va face autopsia. In hainele d-rei Albineţ s’a găsit o reţetă, care ar arata, că era însărcinată. D. Agricola Cardaş a fost numit inspector al serviciilor agricole judeţene din Moldova, cu sediul în Iaşi. D. Virgil Urdea a fost detaşat în postul de consilier agricol al jud. Iaşi. S-a făcut următoarele confirmări în corpul medical, în ce priveşte Iaşul : Prof. dr. Emil Puşcariu, director al institutului antirabic. Dr. I. Lebell asistent al aceluiași institut. Prof. dr. C. Parhon, medic primar al ospiciului Socola. Dr. Arnold Stoker și d-na Alisa Stoker medici secundari ai aceluiaşi ospiciu.