Opinia, iunie 1920 (Anul 16, nr. 3925-3950)

1920-06-25 / nr. 3946

r Alături de Poloneji Ştiri alarmante vin din Capitală prin telegraf şi printre gttîitorile te­lefonului. Zece generali francezi au şi sosit In Bucureşti cu aeroplanele. S’a ţinut un consiliu de coroană. Deci situaţia-i gravă !... Misiunea aeriană cearcă să ne con­vingă că Romînii n’au altceva mai bun de făcut, în actuala stare de descompunere, decit să lupte centr­a bolşevicilor alături de cavalerii lui Paderevski. Propunerile franceze au fost dis­cutate cu seriozitate într’un consiliu de coroană. Miniștrii, cu figuri atente, au ascultat expozeurile diplomatice şi militare. D. general Averescu de­sigur, ca la un joc copilăresc cu sol­daţi de plumb, şi a imaginat viito­rul cîmp de luptă. Comandantu­l­ re­presiunii dela 1907 a şi văzut u­­nităţile noastre, — în mantale bo­ţite la etuvă şi cu urme de sînge,— le-a văzut trecînd Nistrul şi desfă­­şurîndu-se în ţinutul unde se juoace odinioară tragica trilogie a lui J­en­­chievici. Miniştrii ceilalţi, şi mai a­­les cei de specialitate, se gîndeau cu beatitudine la import, furnituri, per­mise... (Totodată, ar fi putut fi exe­cutaţi, fără forme, socialiştii sco­­mozi..) Nimeni Insă nu s’a gîndit la su­ferinţele celor care trebuiau să pleci şi nici a celor care trebuiau să ră­mînă (bine­inţeles tot din familiile celor dintăiu), — admiţînd că ple­carea în Polonia s’ar fi efectuat în aceiaşi dispoziţie sufletească ca şi ple­carea în Ardeal !... — Căci de-ar fi fost altfel, — nici n’ar fi avut loc discuţii. Un refuz categoric ar fi tă­iat brusc vorba acelora, care voiau să ne utilizeze ca pe Senegaleji în combinaţiile lor financiare. Totuşi... parcă aviatorii n’au reu­şit să ne convingă a lua eoada din cui. Războiu nu se mai poate face astă­zi In astfel de condiţii. Un po­­por liniştit, care vrea să şi reclă­dească bordeele distruse, nu sa en­tuziasmează din ordin pentru răz­­boiul altora. Poporul, drept vorbind, nu se entuziasmează pentru nici un războiu şi cu stît mai puţin pentru unul străin. Dar, — să admitem că jandarmii ar fi fost în stare să a­­dun® din sate şi din păduri pe sol­daţii cărora d. Averescu le rezervase distinsa cinste de a muri, ca Byron, pentru independenţa unei ţări nobile. Şi cu toate acestea, nu­­ destul. Hubaiul — nu-i făc masele mun­­citoare, ci miniştrii şi generalii (Iar cîmd aceste dam­ atribuţii ce conte­­pesc în aceiaşi persoană, şansa de războiu este şi mai mare). Războiul — îl face uliţa Bucureştilor. De-aceia suntem liniştiţi. Avem si­guranţă că nu voma intra în războiu. Argumentele ? Dar argumente sunt prea multe. Mai întăiu, — înainte chiar de a intra în luptă, — ne am trezit în faţa unei situaţii nouă. Polonezii er au grăbit să fie bătuţi de bolşevici şi astâ­zi ei se gîndesc foarte serios la pace,­­— după cum afirmă ministrul Poloniei la Bucureşti. Dacă am fi declarat mai repede războiu bolşevicilor, am fi cruţat de o înfrîngere Polonia şi am fî lipsit pe bolşevici de un succes. Am pro­­cedat însă prea încet... Legăturile dintre Romînia şi Po­lonia sînt acum în primejdie. Noi înţelegeam să colaborăm cu polonejii la luptă,­­ nu la pace. In dorinţa noastră de războiu, sîntem dispuşi să stricăm ,chiar alianţa cu Anglia care ne invită la tratative de pace cu Rusia. Nu vrem tratative, nu vrem pace,—vrem singe ! Dar chiar dacă interviewul nos­­tru de eri ar fi fals, chiar dacă Po­lonia ar fi acuma mai înflăcărată la luptă decît oricînd,— totişi per­sistăm în credinţa că armata noas­­tră nu va trece Ni şirul. Nu putem Încheia alianţă cu Po­lonia şi duce lupta alături de ur­maşii U­i Yelodoviki, Kretus­ki şi Zagloba,— fiindcă kg-ţia poloneză din Romînia n’a pregătit le arest sens opinia publică din Bucureşti Polonia e un stat nou cere au cunoaşte nici procedeele vechiului regim rusesc. De aceia ea n'a în­­fiinţat la noi o presă polono­filă, n’a dat lente şi­­cauciucuri miniştrilor noştri, n’a organizat manifestaţii cu torţii sub ferestrele legaţiei peroneie. Cam avem interes personal ca statul polon al nu fie desfiinţat,— ce permitem să dăm cîteva sfaturi ministrului polonez dela Bucureşti. Romînia poate fi uşor antrenată în războiu. Iar pentru aceasta tre­ble : bani, bani, băii. Nu ştim dacă Polonia are monedă proprie. In cas contrar, s’ar putsa recurg# la rable care, în amintirea noastră, păstrează iaci cursul de 2.60. Polonejii sau mai bine polono­met­­arii Opiniei nu trebuie să fie sur­prinşi de faptul că de abia astă­zi sun­tem în măsura de a releva şi comenta textul mesaglului trenului. Graţie selicitatiiei din ce în ce mai mare pe care guvernanţii îl aretă Ia­şului, am ajuns că o telegramă face de la Mucureşti pină la net cinci zile. Era iar cu neputinţă ca si cunoaştem mai curând textul, care singur poate justifica un comentar făcut în cunoş­­tiinţă de cauză. De altmintrelea, pentru a spune în­treg găniul nostru, trebuie să mărturi­sim că n’am câştigat nimia aşteptând. Ifragiul tronului este excepţional de scurt şi nu are nimic mai deo­sebit, care să­­ dea o seganificaţie care depăşeşte obicinuitul. Cuvântul tronului, după ce jpe­­tifică n­oile alegeri, relevă că vor trebui ratificate imediat tratetele de pace şi decretele legi. «Prin ratifi­carea Ior, le veţi da tăria definitivă pentru ca în aplicarea lor să fie în­lăturată ori de nesiguranţă". Mesagiul mai anunţă că trebuie dat, in mod neîntârziat , dezlegare a problemei restatornicirei echilibru­lui budgetar. In această privinţi me­sagiul relevă un lucru, care, într’a­­devăr, depășește toate celelalte pro­bleme. De nenumărate ori s'a spus doar­ că fără o restabilire de budget, România nu va putea păși la con­­solidarea ei economie și financiară. • Dar două fapte, ambala cu caracter negativ, trebuiesc re­levate, din actualul mesagiu, care, cum am spus, nu prea ex­celează in fapta extra­ordinare. Primul. Adresa tronului spune că graniţele actuale, cuprind »in ele aproape întreg romi­­nismul*. Aceasta însamnă In mod lă­murit că Romînia se socoate nedreptăţită prin faiul cum con­siliul suprem a fixat graniţa noastră da la Apus şi că deci România pa va­­fi afirmă mai departe o nouă revendicare naţională. Al doiiea fapt. Un pasagiu din adresa tronului sună: , Opera aceasta la care sunt chemaţi a pune umărul toţi românii la­olaltă, este uriaşă, înfăptuirea ei va dura mult şi nu va putea fi desăvârşită, decit cu concursul patriotic şi luminat al tutu­ror puterilor vii ale naţiunii, călăuzite numai de dorul de ţară“. filii (trebue să se creeze de urgenţă polono fiii) sunt datori să convoace ţara la Arenele Romane. Dar asta e imediat! Muzici poloneze să cânte în pie­ţele publice şi, mai ales, în cafenele! Sunt recomandabile dulapurile auto­mate ca imnuri patriotice. In res­taurante—mîncări poloneze.. . Ln cinematograf* să ruleze filme cu drame din Varşovia. Prinţi po­­loneji, în costume elegante, ar tre­bui să joace rolurile principale, — ştiindu se că mulţimea are mare res­pect pentru prinţi, conţi, baroni. Presa apoi merită toată atenţia. Z­iarul este enticlopedia politică a cetăţeanului şi fabrica lui de explo­zibile sentimente’#. Dar ziarele nu trebue cumpărate ele însele, „en gros“ ci „en Retail“ , gazetari răzleţi. E aevoa de­ o abilă polonificare. (Foştii gazetari rusofili, de pildă, suot acum vacanţi). Oricum, recomandăm d-lui minis­tru al Poloniei, pentru amănunte, pe d. Panaitesau care, în timpul neutra­lităţii, a educat­­admirabil pentru răz­boiu opinia publică bucureşteană, de acord cu d. Pokleveki-Coziel, repre­zentantul Rusiei ţariste.. Atîta doar : acum e’au creat preţurile... M. Sevastos Am citat textual pentru ca comenta­­rul să nu fie Interpretat că n’a reiat exert senzal şi sem­if lecţia lucrului. Ast­fel dar problema reformei agrare este o problemă „uriaşă* şi ,înfăptui­rea ei va vira mult“. Noi adăugăm că va trebui bine şi jad înfăptuită, fiind­că de la chipul cum se va Institui aşezarea de acum va ieplnne buna rimiulali şi ordinea ie mâine. VIAŢA POLITICA Cuprinsul umilului tronului — scurt şi procis. — Belimitarea lucrului. — Opera uriași fl da lungi durați — ANUL XVI-lea no. 3946 «BOXAJIBafl UJ AH s i ! I ? 150 LSI ȘASE LUNI i a 5 t 8© „ TESI hmj I s \ S 40 „ ADMINISTRAȚIA fief?,— Mirseseu 1? - - f.iL Bjr o m yxo aoo BlBLIOTECs lAS UNIVERSIÎÂΑ11­­­50 bani numărul ZIAR POLITIC COT! 'ERS1 Biblioteca V*1 las» TIND 25 IUNIE i»20 â H' O­H­C­I­S­t­I ge jrri­ wwsK4s ns AGETUjiL m ‘fUiîMCITAT* L BBfan EANU Sg­ »toțWfct M&f*|££u H? — ! fc„dance«io as^ erdisiW «autss­­ ayjpQAbatâtf’ »2*n I Kiew însemnări Monomania rosofoM Iremediabil moaoaani, noii demni da la „Mişcarea* e’au junecat în ros-tfob’e, para­suind să-şi identifice intelectul cu instinctele animalelor de agrement din circurile Spaniei. Atât de furibenzi şi a­­tit de bolnavi, dumnealor văd neînce­tat „utopii nebaseşti*, „»gitaţii perica­­lea«#*, „periclitarea ordinal sedal»* etc. acolo unde sa arată­ încercarea de a se Înfăţişa întregul aspect al realităţii ac­eleia­şi politice din România de după război. Dar instinctul rosofob nu ţine loc de facultate apsrcaptivă şi astfel „Mişca­rea* nu poate dUcerne sassal constată­riior noastre, când pscem In compacă naţionalismul-liberfil cu socialismul, pe baza a îatăşi daUlor şi contestărilor imaculatelor pene istorico-Iiterare ale „Miş’ărei*. Şi tot aşa, nu înţelege că atât timp cât dânsa este o adevărată ccrrida la presa romînă, noi suntem cenatrânşi a ne referi la argumentele „Mişcărea“ contra „nebuniei roţii“, cînd voim să arătăm cinismul şi, desgur, ri­dicolul ziarului reacţionar-tiberal. Să nu mai mirăm că „Mişcarea“ vede la tot ce scrim numai „articole de pîti­­maşă apărare a socialismului revoluţio­­nar* ? Inutil ! Dar rămâne fapt incontestabil că minoritatea socialistă română es­te cu mult mai apreciabilă decât to&ti organi­zaţia „marelui partid* liberal. InTe so­­cialism şi liberalism este la noi ,deose­birea, in favoarea celui dintâi, ca între l§şl9—socotind numărul de reprezentan­­ţi al celor două partide pe care poporul i-a trimis în cameră. Şi rămâne fapt că rezolvirea chestiunei agrare prin "supri­marea proprietăţii capitaliste rurale, este un act mai curând fie resortul socialis­mului de cât de al concentricei econo­mice burghezo-­ berale. Şi, in sfârşit, o eventuală cietitură proletari— pe care ne! niciodată n‘am admite-o—n’ar putea râvni la perfecţiunea teroarei liberale. In­să nici n’ar putea fi dezavuată de emi­­nenta noastră oligarhie liberali care şi-a pierdut orice autoritate morală în aceas­tă privință. I­I Dar toate aceste lucruri pot fi discu­tate numai în virtutea unui complex de intelectualism „ecleitic* — teribila Ironie galbenă­­—care nu se potriveşte cu mo­nomania risofobă. Şi dacă ne ocupăm de cinism, cu exemp­ificări din „M­şca­­rea", apoi aceasta nu înseamnă ci ne o­cupăm pentru „Mişcarea“ doamne fe­­reşte ! Dorim să nu se facă confuzie. Totuşi pe viitor, când timpul ne va permite, vom continua să ne interesăm fosrt* intim de nostimele produ­cţiuni si­­­blice ale ziarului naţionaliberal al „Gîrzei Conştiinţei Naţionale*. Reniovatus 4 Una caracteristică, în cursul ultime­lor alegeri. Un candidat, căruia ti se spune ţi „prinţul“, întru­cât este scoboritorul une vechi familii domnitoare, se pre­zintă la un cetăţean nou: —„Ştiu că negustorii sunt la discre­ţia măsurilor guvernului şi de acela el votează cu guvernul. Nu mai puţin, te rog, când întri în gheretă, şterge nu­mele unuia de la guvern şi votiază-mă şi pe mine. Promite-mi, rogu-te atest lucru... —„ Cum nu e Măria ta, răspunse ne­­gustorul. Am promis la atâţia şi tocmai d-tale ş- am să-ţi promit“. * Se zice că în curând va apare o sta­tistici asupra felulului cum au fost pedepsite ie judecătoria ocolului II lo­­vitele şl Insultele ie la 1900 pină acum. Cum se sancţionează ie­ntră acea judecătorie lovitele şi Insultele începând ie la 25 Iunie 1920 ne spune cartea de judecată semnată ae­i. Buzea, în pro­cesul fraţilor Hefter. Dintre toţi procurorii de Iaşi acel care are mai mult naş de parchet este d. procuror lor­ga. BLANZT . Sistemul de a tranşa con­­flisteteete idei prin cravastarea redasilitei şi tipografiilor — sis­tem repudiat da­­r­ ca suflet civilizat şi cinstit — a încăput şi praocupa pe cai direct intere*­saţi. Ast­fel, sindicatul lucratorilor tipografi a început discuţia pentru a aviza la mijloacele necesara pentru ca profesio­niştii să nu fie ameninţaţi In existenţa lor prin scteia dis­tructive ale acelor care proca*­d«azi mai cu ssami d­­au con­ştiinţa Impunităţel asigurate. Se vor lua probabil măsuri ca în viitor cei vinovaţi si cu­noască cuvenireta şi legiuitele sancţiuni. A AR£5TăR­LC IN BASARABIA. Intr’un articol dintr’un număr trecut, am vorbit despre arestarea studentului Gh. Livinschi, care este purtat de-o luni prin Basarabia, din închisoare, în închisoare,­­ pentru a-şi aduna sin­gur probele de culpabilitate. Dăm astăzi câteva amănunte nouă în privinţa acestei arestări D. Livinschi în cele din urmă a fost transportat la închisoarea Militară din Chişinău, unde i se aplică un regim sever: i se dă numai pine şi apă, nu se permite a i se aduce mâncare în oraş. De o lună, de când e arestat, na i -­ol luat interogatoriu. El e într’o stare sufletească îngrozitoare. La o între­vedere c’o rudă a sa, I. Levinscki a declarat: „cred că nu voia putea re­zista şi mă voia sinucide“. Familia lui Levinski e săracă. Ne­vasta lul îşi cheltueşte ultimul ban umblând din oraş în or­aş, după arestat. Are un copil bolnav. Acestea sunt ştirile primite la 18 Iu­nie a. c.. La 20 Iunie ni se transmite că lui Levinschi i s’a permis să i se aducă mâncare din oraş o singură dată şi că arestaţilor politici li s’au luat numai declaraţii — nu Interogatoriu. Unul dintr’înşii, studentul Cobăniă, a deci­rat c’a avut corespondenţă cu Levinsky dar relativ numai la nişte, acte aniver­­­sitare. Aceasta-i unica dovadă împot­riva lui. Un simplu denunţ a fost de-ajuns ca studentul Levinski să fie arestat şi ţi­­nut în închisoare o lună de zile. Suntem informaţi că rectoratul Uni­versităţii din Iaşi a făcut demersuri pe lângă autorităţile militare pentru­­­ int­rarea studentului Levinski.­­ Comisia interimară a fost con­­vocată pentru Sâmbătă, la ora 5 după prâaz. La această şedinţă extraordinară, d. Mihai Negru­ţi, Preşedintele Co­misiei Interima­re, va face o expu­nere a celor obţinute de la guvern, In favoarea Iaşului. In urma stăruinţelor depuse de d. Matei Cantacuzino, Ministrul de just­ţie, care a arătat starea grea în care se găsite aşezământul Sf. Spi­­ridon, Consiliul de Miniştri a apro­bat un ajutor de 3 milioane pentru marea instituţiune din Iaşi. Sleit da ori­ce resurse, epitropia ar fi urmat să închidă cele mai multe din spitale, din lipsa de mij­loace de întreţinere.­­ Sa ştie că pentru echilibrarea buge­tului­­statului, s’au luat măsuri ca cheltuelile să fie cât­­mai mult reduse. In acest scop, direcţia contabili­tăţii generale din ministerul finan­ţelor a trimis tuturor ministerelor o circulară prin care le fixează buge­tul de cheltueli, cu indicaţia ca să nu delătească sumele fixate. Totuşi une­i ministere nu ţin sea­mă de acest lucru, creind apoi pos­turi şi deschizînd credite care îm­povărează din ce în ce mai mult bugetul statului. 1ţ In chestiunea conflictului bi­sericesc di­n­ Bas­arabi­a, „Leo­a află că Sinodul va retrage delegaţia dată arhiereului Gurie şi va proceda la alegerea unui arhiepiscop definitiv care să kerea­scă căt mai bine la e­­resele creştine şi naţionale în Ba*a­ rabia. ^ Ultimul termin de înscriere a ele­vilor licealul N*ţioi »1 pehtru pelerinajul rfe la Putna este Sâmbătă â6 Iunie a.c. Vor La parte şi două .Ikes rdmn Bu­inscrierile­­e fac la Blocul Naţional. tg O chestie dt onoare.- D. Vasila Florian, avocat, a avei silele acestea cu lBC.dent.cu d. R*tia Demetre cu dtla ziarai „Unirea*, şi şef al cancela­­riti coaeliki*talai agricol, in urma căra fapt l-a trimis martori pe di­nii avocaţi St. lonescu şi ab. Bărgoaau. * Deşi s’a declarat g*ta aă și csastuie martorii și a fixat chiar ora îaAm­irei d. Radu Deraetrasca sa rwgâadt *1 11 * dat armare provocstlsnel. Acest rapt a dat prilej d-lor lonesau si Bargogan sa adreseze o scrisoare clientului lor, pun care d. Radu Demetrescu este discu-Ca urmare a acesta! fapt d. Florian a adresaţii rândul său o scrisoare mar­torilor, îa care spune: . . „Regret din suflet că v­ara Însărcinat cu o afacere de Wmsre, .Ia ?,are aţi a­­vut desface cu un om, ce nu şi-a putut găsi printre prietenii săi măcar anul, care să-l apere faptele!«. Dacă am ales cal­a­sceaita este pentru că am soco­tit-o cea mai potrivită pentru menta­­ta­­tea acestui om, care ca apărător al co­­chinei de la „Unirea* trăește cu mintea în secolii Evului Mediu. ^ Dar în acele vremuri, orice s’ar zice, oamenii aveau o idee Pre:ds£ (Je8Pr* felul cum trebuesc dese la s­ârşit afa­cerile de onoare. M’am înşelat insa. Dl. Radu Demetrescu se serveşte de m­oace şi sisteme medievale numai atunci, cana e vorba de spart geamuri, sau de aţâţat turburări. , , . ,. In ceea ce mă priveşte pe mine, ştiu ce cale îmi rămâne. Cât despre voi, iubiţi prieteni, vă cer încă odată or­ar­­pentru însărcinarea ce nu era ,lipsit de obiceiul de aş ţine cuvântul, a făcut-o penibilă*. regi Dan Roman se anunţă moartea lui Alexandru N. Pavelescu, un vechiu şi conştiincios funcţionar la epitropia or. Spiridon. , , , Sub o mare afluenţă de lume, înmor­mântarea a avut loc In comuna Vulpă­­șești. "X­ ­IM&ISI

Next