Opinia, iunie 1920 (Anul 16, nr. 3925-3950)

1920-06-25 / nr. 3946

r Alături de Poloneji Ştiri alarmante vin din Capitală prin telegraf şi printre gttîitorile telefonului. Zece generali francezi au şi sosit In Bucureşti cu aeroplanele. S’a ţinut un consiliu de coroană. Deci situaţia-i gravă !... Misiunea aeriană cearcă să ne convingă că Romînii n’au altceva mai bun de făcut, în actuala stare de descompunere, decit să lupte centra bolşevicilor alături de cavalerii lui Paderevski. Propunerile franceze au fost discutate cu seriozitate într’un consiliu de coroană. Miniștrii, cu figuri atente, au ascultat expozeurile diplomatice şi militare. D. general Averescu desigur, ca la un joc copilăresc cu soldaţi de plumb, şi a imaginat viitorul cîmp de luptă. Comandantul represiunii dela 1907 a şi văzut unităţile noastre, — în mantale boţite la etuvă şi cu urme de sînge,— le-a văzut trecînd Nistrul şi desfăşurîndu-se în ţinutul unde se juoace odinioară tragica trilogie a lui Jenchievici. Miniştrii ceilalţi, şi mai ales cei de specialitate, se gîndeau cu beatitudine la import, furnituri, permise... (Totodată, ar fi putut fi executaţi, fără forme, socialiştii scomozi..) Nimeni Insă nu s’a gîndit la suferinţele celor care trebuiau să pleci şi nici a celor care trebuiau să rămînă (bineinţeles tot din familiile celor dintăiu), — admiţînd că plecarea în Polonia s’ar fi efectuat în aceiaşi dispoziţie sufletească ca şi plecarea în Ardeal !... — Căci de-ar fi fost altfel, — nici n’ar fi avut loc discuţii. Un refuz categoric ar fi tăiat brusc vorba acelora, care voiau să ne utilizeze ca pe Senegaleji în combinaţiile lor financiare. Totuşi... parcă aviatorii n’au reuşit să ne convingă a lua eoada din cui. Războiu nu se mai poate face astăzi In astfel de condiţii. Un popor liniştit, care vrea să şi reclădească bordeele distruse, nu sa entuziasmează din ordin pentru războiul altora. Poporul, drept vorbind, nu se entuziasmează pentru nici un războiu şi cu stît mai puţin pentru unul străin. Dar, — să admitem că jandarmii ar fi fost în stare să adun® din sate şi din păduri pe soldaţii cărora d. Averescu le rezervase distinsa cinste de a muri, ca Byron, pentru independenţa unei ţări nobile. Şi cu toate acestea, nu destul. Hubaiul — nu-i făc masele muncitoare, ci miniştrii şi generalii (Iar cîmd aceste dam atribuţii ce contepesc în aceiaşi persoană, şansa de războiu este şi mai mare). Războiul — îl face uliţa Bucureştilor. De-aceia suntem liniştiţi. Avem siguranţă că nu voma intra în războiu. Argumentele ? Dar argumente sunt prea multe. Mai întăiu, — înainte chiar de a intra în luptă, — ne am trezit în faţa unei situaţii nouă. Polonezii er au grăbit să fie bătuţi de bolşevici şi astâzi ei se gîndesc foarte serios la pace,— după cum afirmă ministrul Poloniei la Bucureşti. Dacă am fi declarat mai repede războiu bolşevicilor, am fi cruţat de o înfrîngere Polonia şi am fî lipsit pe bolşevici de un succes. Am procedat însă prea încet... Legăturile dintre Romînia şi Polonia sînt acum în primejdie. Noi înţelegeam să colaborăm cu polonejii la luptă, nu la pace. In dorinţa noastră de războiu, sîntem dispuşi să stricăm ,chiar alianţa cu Anglia care ne invită la tratative de pace cu Rusia. Nu vrem tratative, nu vrem pace,—vrem singe ! Dar chiar dacă interviewul nostru de eri ar fi fals, chiar dacă Polonia ar fi acuma mai înflăcărată la luptă decît oricînd,— totişi persistăm în credinţa că armata noastră nu va trece Ni şirul. Nu putem Încheia alianţă cu Polonia şi duce lupta alături de urmaşii Ui Yelodoviki, Kretuski şi Zagloba,— fiindcă kg-ţia poloneză din Romînia n’a pregătit le arest sens opinia publică din Bucureşti Polonia e un stat nou cere au cunoaşte nici procedeele vechiului regim rusesc. De aceia ea n'a înfiinţat la noi o presă polonofilă, n’a dat lente şicauciucuri miniştrilor noştri, n’a organizat manifestaţii cu torţii sub ferestrele legaţiei peroneie. Cam avem interes personal ca statul polon al nu fie desfiinţat,— ce permitem să dăm cîteva sfaturi ministrului polonez dela Bucureşti. Romînia poate fi uşor antrenată în războiu. Iar pentru aceasta treble : bani, bani, băii. Nu ştim dacă Polonia are monedă proprie. In cas contrar, s’ar putsa recurg# la rable care, în amintirea noastră, păstrează iaci cursul de 2.60. Polonejii sau mai bine polonometarii Opiniei nu trebuie să fie surprinşi de faptul că de abia astăzi suntem în măsura de a releva şi comenta textul mesaglului trenului. Graţie selicitatiiei din ce în ce mai mare pe care guvernanţii îl aretă Iaşului, am ajuns că o telegramă face de la Mucureşti pină la net cinci zile. Era iar cu neputinţă ca si cunoaştem mai curând textul, care singur poate justifica un comentar făcut în cunoştiinţă de cauză. De altmintrelea, pentru a spune întreg găniul nostru, trebuie să mărturisim că n’am câştigat nimia aşteptând. Ifragiul tronului este excepţional de scurt şi nu are nimic mai deosebit, care să dea o seganificaţie care depăşeşte obicinuitul. Cuvântul tronului, după ce jpetifică noile alegeri, relevă că vor trebui ratificate imediat tratetele de pace şi decretele legi. «Prin ratificarea Ior, le veţi da tăria definitivă pentru ca în aplicarea lor să fie înlăturată ori de nesiguranţă". Mesagiul mai anunţă că trebuie dat, in mod neîntârziat , dezlegare a problemei restatornicirei echilibrului budgetar. In această privinţi mesagiul relevă un lucru, care, într’adevăr, depășește toate celelalte probleme. De nenumărate ori s'a spus doar că fără o restabilire de budget, România nu va putea păși la consolidarea ei economie și financiară. • Dar două fapte, ambala cu caracter negativ, trebuiesc relevate, din actualul mesagiu, care, cum am spus, nu prea excelează in fapta extraordinare. Primul. Adresa tronului spune că graniţele actuale, cuprind »in ele aproape întreg rominismul*. Aceasta însamnă In mod lămurit că Romînia se socoate nedreptăţită prin faiul cum consiliul suprem a fixat graniţa noastră da la Apus şi că deci România pa vafi afirmă mai departe o nouă revendicare naţională. Al doiiea fapt. Un pasagiu din adresa tronului sună: , Opera aceasta la care sunt chemaţi a pune umărul toţi românii laolaltă, este uriaşă, înfăptuirea ei va dura mult şi nu va putea fi desăvârşită, decit cu concursul patriotic şi luminat al tuturor puterilor vii ale naţiunii, călăuzite numai de dorul de ţară“. filii (trebue să se creeze de urgenţă polono fiii) sunt datori să convoace ţara la Arenele Romane. Dar asta e imediat! Muzici poloneze să cânte în pieţele publice şi, mai ales, în cafenele! Sunt recomandabile dulapurile automate ca imnuri patriotice. In restaurante—mîncări poloneze.. . Ln cinematograf* să ruleze filme cu drame din Varşovia. Prinţi poloneji, în costume elegante, ar trebui să joace rolurile principale, — ştiindu se că mulţimea are mare respect pentru prinţi, conţi, baroni. Presa apoi merită toată atenţia. Ziarul este enticlopedia politică a cetăţeanului şi fabrica lui de explozibile sentimente’#. Dar ziarele nu trebue cumpărate ele însele, „en gros“ ci „en Retail“ , gazetari răzleţi. E aevoa de o abilă polonificare. (Foştii gazetari rusofili, de pildă, suot acum vacanţi). Oricum, recomandăm d-lui ministru al Poloniei, pentru amănunte, pe d. Panaitesau care, în timpul neutralităţii, a educatadmirabil pentru războiu opinia publică bucureşteană, de acord cu d. Pokleveki-Coziel, reprezentantul Rusiei ţariste.. Atîta doar : acum e’au creat preţurile... M. Sevastos Am citat textual pentru ca comentarul să nu fie Interpretat că n’a reiat exert senzal şi semif lecţia lucrului. Astfel dar problema reformei agrare este o problemă „uriaşă* şi ,înfăptuirea ei va vira mult“. Noi adăugăm că va trebui bine şi jad înfăptuită, fiindcă de la chipul cum se va Institui aşezarea de acum va ieplnne buna rimiulali şi ordinea ie mâine. VIAŢA POLITICA Cuprinsul umilului tronului — scurt şi procis. — Belimitarea lucrului. — Opera uriași fl da lungi durați — ANUL XVI-lea no. 3946 «BOXAJIBafl UJ AH s i ! I ? 150 LSI ȘASE LUNI i a 5 t 8© „ TESI hmj I s \ S 40 „ ADMINISTRAȚIA fief?,— Mirseseu 1? - - f.iL Bjr o m yxo aoo BlBLIOTECs lAS UNIVERSIÎÂÎ‘1150 bani numărul ZIAR POLITIC COT! 'ERS1 Biblioteca V*1 las» TIND 25 IUNIE i»20 â H' OHCIStI ge jrri wwsK4s ns AGETUjiL m ‘fUiîMCITAT* L BBfan EANU Sg »toțWfct M&f*|££u H? — ! fc„dance«io as^ erdisiW «autss ayjpQAbatâtf’ »2*n I Kiew însemnări Monomania rosofoM Iremediabil moaoaani, noii demni da la „Mişcarea* e’au junecat în ros-tfob’e, parasuind să-şi identifice intelectul cu instinctele animalelor de agrement din circurile Spaniei. Atât de furibenzi şi atit de bolnavi, dumnealor văd neîncetat „utopii nebaseşti*, „»gitaţii pericalea«#*, „periclitarea ordinal sedal»* etc. acolo unde sa arată încercarea de a se Înfăţişa întregul aspect al realităţii aceleiaşi politice din România de după război. Dar instinctul rosofob nu ţine loc de facultate apsrcaptivă şi astfel „Mişcarea* nu poate dUcerne sassal constatăriior noastre, când pscem In compacă naţionalismul-liberfil cu socialismul, pe baza a îatăşi daUlor şi contestărilor imaculatelor pene istorico-Iiterare ale „Miş’ărei*. Şi tot aşa, nu înţelege că atât timp cât dânsa este o adevărată ccrrida la presa romînă, noi suntem cenatrânşi a ne referi la argumentele „Mişcărea“ contra „nebuniei roţii“, cînd voim să arătăm cinismul şi, desgur, ridicolul ziarului reacţionar-tiberal. Să nu mai mirăm că „Mişcarea“ vede la tot ce scrim numai „articole de pîtimaşă apărare a socialismului revoluţionar* ? Inutil ! Dar rămâne fapt incontestabil că minoritatea socialistă română este cu mult mai apreciabilă decât to&ti organizaţia „marelui partid* liberal. InTe socialism şi liberalism este la noi ,deosebirea, in favoarea celui dintâi, ca între l§şl9—socotind numărul de reprezentanţi al celor două partide pe care poporul i-a trimis în cameră. Şi rămâne fapt că rezolvirea chestiunei agrare prin "suprimarea proprietăţii capitaliste rurale, este un act mai curând fie resortul socialismului de cât de al concentricei economice burghezo- berale. Şi, in sfârşit, o eventuală cietitură proletari— pe care ne! niciodată n‘am admite-o—n’ar putea râvni la perfecţiunea teroarei liberale. Insă nici n’ar putea fi dezavuată de eminenta noastră oligarhie liberali care şi-a pierdut orice autoritate morală în această privință. II Dar toate aceste lucruri pot fi discutate numai în virtutea unui complex de intelectualism „ecleitic* — teribila Ironie galbenă—care nu se potriveşte cu monomania risofobă. Şi dacă ne ocupăm de cinism, cu exempificări din „Mşcarea", apoi aceasta nu înseamnă ci ne ocupăm pentru „Mişcarea“ doamne fereşte ! Dorim să nu se facă confuzie. Totuşi pe viitor, când timpul ne va permite, vom continua să ne interesăm fosrt* intim de nostimele producţiuni siblice ale ziarului naţionaliberal al „Gîrzei Conştiinţei Naţionale*. Reniovatus 4 Una caracteristică, în cursul ultimelor alegeri. Un candidat, căruia ti se spune ţi „prinţul“, întrucât este scoboritorul une vechi familii domnitoare, se prezintă la un cetăţean nou: —„Ştiu că negustorii sunt la discreţia măsurilor guvernului şi de acela el votează cu guvernul. Nu mai puţin, te rog, când întri în gheretă, şterge numele unuia de la guvern şi votiază-mă şi pe mine. Promite-mi, rogu-te atest lucru... —„ Cum nu e Măria ta, răspunse negustorul. Am promis la atâţia şi tocmai d-tale ş- am să-ţi promit“. * Se zice că în curând va apare o statistici asupra felulului cum au fost pedepsite ie judecătoria ocolului II lovitele şl Insultele ie la 1900 pină acum. Cum se sancţionează ientră acea judecătorie lovitele şi Insultele începând ie la 25 Iunie 1920 ne spune cartea de judecată semnată aei. Buzea, în procesul fraţilor Hefter. Dintre toţi procurorii de Iaşi acel care are mai mult naş de parchet este d. procuror lorga. BLANZT . Sistemul de a tranşa conflisteteete idei prin cravastarea redasilitei şi tipografiilor — sistem repudiat dar ca suflet civilizat şi cinstit — a încăput şi praocupa pe cai direct intere*saţi. Astfel, sindicatul lucratorilor tipografi a început discuţia pentru a aviza la mijloacele necesara pentru ca profesioniştii să nu fie ameninţaţi In existenţa lor prin scteia distructive ale acelor care proca*d«azi mai cu ssami dau conştiinţa Impunităţel asigurate. Se vor lua probabil măsuri ca în viitor cei vinovaţi si cunoască cuvenireta şi legiuitele sancţiuni. A AR£5TăRLC IN BASARABIA. Intr’un articol dintr’un număr trecut, am vorbit despre arestarea studentului Gh. Livinschi, care este purtat de-o luni prin Basarabia, din închisoare, în închisoare, pentru a-şi aduna singur probele de culpabilitate. Dăm astăzi câteva amănunte nouă în privinţa acestei arestări D. Livinschi în cele din urmă a fost transportat la închisoarea Militară din Chişinău, unde i se aplică un regim sever: i se dă numai pine şi apă, nu se permite a i se aduce mâncare în oraş. De o lună, de când e arestat, na i -ol luat interogatoriu. El e într’o stare sufletească îngrozitoare. La o întrevedere c’o rudă a sa, I. Levinscki a declarat: „cred că nu voia putea rezista şi mă voia sinucide“. Familia lui Levinski e săracă. Nevasta lul îşi cheltueşte ultimul ban umblând din oraş în oraş, după arestat. Are un copil bolnav. Acestea sunt ştirile primite la 18 Iunie a. c.. La 20 Iunie ni se transmite că lui Levinschi i s’a permis să i se aducă mâncare din oraş o singură dată şi că arestaţilor politici li s’au luat numai declaraţii — nu Interogatoriu. Unul dintr’înşii, studentul Cobăniă, a decirat c’a avut corespondenţă cu Levinsky dar relativ numai la nişte, acte aniversitare. Aceasta-i unica dovadă împotriva lui. Un simplu denunţ a fost de-ajuns ca studentul Levinski să fie arestat şi ţinut în închisoare o lună de zile. Suntem informaţi că rectoratul Universităţii din Iaşi a făcut demersuri pe lângă autorităţile militare pentru intrarea studentului Levinski. Comisia interimară a fost convocată pentru Sâmbătă, la ora 5 după prâaz. La această şedinţă extraordinară, d. Mihai Negruţi, Preşedintele Comisiei Interimare, va face o expunere a celor obţinute de la guvern, In favoarea Iaşului. In urma stăruinţelor depuse de d. Matei Cantacuzino, Ministrul de justţie, care a arătat starea grea în care se găsite aşezământul Sf. Spiridon, Consiliul de Miniştri a aprobat un ajutor de 3 milioane pentru marea instituţiune din Iaşi. Sleit da orice resurse, epitropia ar fi urmat să închidă cele mai multe din spitale, din lipsa de mijloace de întreţinere. Sa ştie că pentru echilibrarea bugetuluistatului, s’au luat măsuri ca cheltuelile să fie câtmai mult reduse. In acest scop, direcţia contabilităţii generale din ministerul finanţelor a trimis tuturor ministerelor o circulară prin care le fixează bugetul de cheltueli, cu indicaţia ca să nu delătească sumele fixate. Totuşi unei ministere nu ţin seamă de acest lucru, creind apoi posturi şi deschizînd credite care împovărează din ce în ce mai mult bugetul statului. 1ţ In chestiunea conflictului bisericesc din Basarabia, „Leoa află că Sinodul va retrage delegaţia dată arhiereului Gurie şi va proceda la alegerea unui arhiepiscop definitiv care să kerească căt mai bine la eresele creştine şi naţionale în Ba*a rabia. ^ Ultimul termin de înscriere a elevilor licealul N*ţioi »1 pehtru pelerinajul rfe la Putna este Sâmbătă â6 Iunie a.c. Vor La parte şi două .Ikes rdmn Buinscrierilee fac la Blocul Naţional. tg O chestie dt onoare.- D. Vasila Florian, avocat, a avei silele acestea cu lBC.dent.cu d. R*tia Demetre cu dtla ziarai „Unirea*, şi şef al cancelariti coaeliki*talai agricol, in urma căra fapt l-a trimis martori pe dinii avocaţi St. lonescu şi ab. Bărgoaau. * Deşi s’a declarat g*ta aă și csastuie martorii și a fixat chiar ora îaAmirei d. Radu Deraetrasca sa rwgâadt *1 11 * dat armare provocstlsnel. Acest rapt a dat prilej d-lor lonesau si Bargogan sa adreseze o scrisoare clientului lor, pun care d. Radu Demetrescu este discu-Ca urmare a acesta! fapt d. Florian a adresaţii rândul său o scrisoare martorilor, îa care spune: . . „Regret din suflet că vara Însărcinat cu o afacere de Wmsre, .Ia ?,are aţi avut desface cu un om, ce nu şi-a putut găsi printre prietenii săi măcar anul, care să-l apere faptele!«. Dacă am ales calasceaita este pentru că am socotit-o cea mai potrivită pentru mentatatea acestui om, care ca apărător al cochinei de la „Unirea* trăește cu mintea în secolii Evului Mediu. ^ Dar în acele vremuri, orice s’ar zice, oamenii aveau o idee Pre:ds£ (Je8Pr* felul cum trebuesc dese la sârşit afacerile de onoare. M’am înşelat insa. Dl. Radu Demetrescu se serveşte de moace şi sisteme medievale numai atunci, cana e vorba de spart geamuri, sau de aţâţat turburări. , , . ,. In ceea ce mă priveşte pe mine, ştiu ce cale îmi rămâne. Cât despre voi, iubiţi prieteni, vă cer încă odată orarpentru însărcinarea ce nu era ,lipsit de obiceiul de aş ţine cuvântul, a făcut-o penibilă*. regi Dan Roman se anunţă moartea lui Alexandru N. Pavelescu, un vechiu şi conştiincios funcţionar la epitropia or. Spiridon. , , , Sub o mare afluenţă de lume, înmormântarea a avut loc In comuna Vulpășești. "X IM&ISI