Opinia, august 1920 (Anul 16, nr. 3978-4001)
1920-08-05 / nr. 3980
ANUL XVT-lea No. 3980 JO I 5 August 1990 ABONAMENTE ANU N CI n RI Se primesc la AGENTIA DE PUBLICITATE AN BArE LUNI . TBlf LUNI • I. BRANlSTEA'iU ! S ! ADMINISTRAȚIA IAŞI. — Sh. M«rse scu.l7 —• T 18^1* E F O Hij, Pio. 300 — w 4 Zf A R PO Ll TIC COTIDIAN. - — Str. Gh. Mârzescu 17 ------— Concesionară exclusivă a publicistei . Un număr peste 11 leu — Hota noastră „alarmistă" — Răspuns unor Interpelări binevoitoare - Verbal şi în scris, un număr considerab de prieteni ai ziarului ne interpelează mereu asupra ţinutei „Opiniei“ în chestia conflictului rusopolonez şi se arată nedumeriţi în prvinţa acestei ţinute pe care o califiă de „alarmistă*. „înţelegem folva d-stră anti războinică — ne spun ei. Sîntem de acord că un nou răboi ar constitui o groaznică nenorocire. Ceva mai mult, socotim ca si d stră că o nouă acţiune războinică a Rominiei ar constitui prejul cel mai prielnic pentru un înverşunat atac împotriva ordinei sociale de astăzi, pe care actualii conducători pretind să o apere cu străşnicie. „Nu înţelegem însă de ce nota, d-stră distinctă, în raport cu restul piesei, şi de ce desăvîrşita neîncredere în asigurările oficialităţii, asigurări care par a satisface în totul restul confraţilor d-stră. Cu alt° cuvinte, de ce nota „alarmistă", şi mai cu seamă de ce nu lămuriţi substratul acestei atitudini, care nu ne îndoim un moment că izvoreşte din adîncul unei convingeri“ ? • Răspunsul nostru este simplu şi lămurit. Nota noastră nu este alarmică ci acea a realităţii adevărate ]n afară de aceasta, nu numai că nu ne arătăm neîncrezători în spusele oficialităţii, dar deducem din însăşi aceste spuse argumente care justifică atitudinea noastră. Sa şi amintească cetitorii de un fapt care, voim să sperăm, n’a trecut neobservat de mulţi. Acest fapt îl consitue un comunicat al guvernului dat presei, imediat după constituirea sa în forma actuală, cu d. T ka Ionescu de externe. S’a spus atunci şi s’a accentuat mereu că politica externă a Ro»»ânieî va fi dusă In sufritul Intereselor generale ale aliaţilor Acest lucru a fost mereu repetat de atunci încoace, şi în declaraţîunea pe care o face d. Take Iolie cu corespondentului nostru — şi pe care o înregistrăm în altă parte a ziarului — se spune răspicat acela lucru : „Vom merge la Londra fiindcă înţelegem 7 să lucrăm în comun acord cu aliaţii*. In limbajul muritorilor comuni, aceasta însemnează că atitudinea noastră externă este în funcţiune de cele ce vor hotărî şi îndeplini aliaţii Nu discutăm faptul în sine — extrem de grav,,după noi — că politica unei ţări, şi deci eventualitatea unui război, să fe condusă prin prizma intereselor altora şi nu după interesele bine chibzuite, prezentele viitoare ale acelei ţări. Reţinem numai faptul: politica noastră externă este in ftuncţie de cele ce vor hotărî aliaţii ! Şi dacă este astfel, situaţia se caracterizează prin aceasta răuşesc aliaţii să impue Rusiei sovietice o pace cu polonezii, atunci Romînia nu va face război. Dacă pacea nu se poate încheia şi aliaţii se vor vedea nevoiţi să dea concurs Poloniei, atunci România va face cu siguranţă război. Precum văd dar cetitorii noştri, nu i vorba nici de „alarmism*, nici de fobii, ci de o apreciare justă a realităţii adevărate. Dacă totuşi ni s’ar atribui o notă alarmistă, ea ar trebui considerată ca raportată la principiul politic pe care s’a pus guvernul nostru în ce priveşte viitoarea noastră orientare externă. Socotim într'adevăr că ne impune alarma în privinţa faptului că politica noastră externă nu mai este în funcţie de interese româneşti, ci de manevre diplomatice, ca întotdeauna tactice şi trecă o»re. Opinia Inăuntrul sistemului social. Cu alte cuvinte, aiurea dsrâ legile nu sunt drepte. In schimb se a «Hei în mod drept Puterea judecătorească este în mare măsură cinată, independentă şi imparţială. La fol nu numai ră legile sunt ne'drepte, dar ele se şi ailică cu strâmbătate, sau nu se aplică de loc, lăaând totul la puterea celui mai anarhic arbitrar Populaţia aceatei ţări nu numai fă suportă nedreptatea aspră a regimului social, dar chiar înăuntrul acestei nedreptăţi nu-şi poate întemeia o siguranţă relativă a vieţei. La noi justiţia este un exponent al putere! executive, esta o armă în plus prin care guvernanţii nedreptăţesc şi aduntesc poporul. Lucrul acesta II afirm*, odată mai mut, un om a cărui ermptenţi în materie nu poate fi pusă la îrHoiilS, un magistrat superior, preşedint* de Curte. Este vorba de d. N. Schin* care, după condamnata dale, a declarat în mod Publc următoarele: „Miniştrii au abuzat şi abuzează de puterea lor, fiindcă nimeni nu-î trage la rls pondere. El numesc pe cel ce urmeazi a-i judeca şi înţelegeţi ce feriţi sunt. „Eu am căutat să scot magistratura superioară de sub tutela politicianismului, iar n'am reuşit. «Mărfuri n’am avut şi nici o apărare nu mi s’a îngălit. Amoarea a fost ascultată cu atenţie; apărarea n’a fost auzită şi condamnarea a fost efectuată. Era dinainte hotărât să fie aşa. „Cel ce an voit să-mi dea sect’nţa aşa cum mi-au dat o, an voit să facă cela ce guvernul a hotărât”. Iată cum un magistrat superior descrie justiţia ţărei. Şi dacă astfel se prezintă justiţia civilă, ne putem uşor închipui ce este Justiţia mitară. Intr’un mediu în care ideia de drept şi echitate este privită ca ceva subversiv. Aşa se trăeşte în România: fără justiţie, la voia întânplărei, şi la bonul plac al guvernanţilor sangvinari şi hoţi. Cât.* La căile ferate nu-i grevă şi lumea crede că-l grevă, aşa-i de bun serviciul. La poştă-i grevă ş! lumea crede că nu-i grevă, at&t se ob’cinai se lumea ca să nu mal fie se rvic ia acolo de multă vreme. Discuţia la mesagiu a luat sfârşit Era şi timpul. Violenţa înotă s’a terminat printr’un apel la colaborare Când se vor împăca, lupta de abia va începe. « D. Ioseph Weinrauch, unul din directorii Băncei Dada, s’a întors de la băi, cu programul de a lupta pentru ieftenirea alimentelor. Dacă s‘ar întâmpla ca d-sa să creadă Intr’adevăr în ceea ce spune şi îşi propune, acţionarii l’ar da repede afară din directorat. Nici o primjre însă. D. We’mraoch va rămâne director, Mru făt în legătră cu probiema zahărului, îi tare dulce să fi director de bancă. BLANZY « INSPMNARI FĂRĂ JUSTIŢIE In uira românească legile sunt nedrepte. Dar faptul acesta nu este particular naţiunel şi patriei noastre, ci este un fenomen an versa!, ca un rezultat logic al organizărei soietăţilor burgheze de privilegii şi exploatare. Jaful şi imoralitatea burgheză nu sunt nn 1 1* noi cu nimic mai prejos ca aiurea. Am putut împrumuta astfel legi!** aitora, cu nedreptatea lor s0tematică șl cu perfecta lor aplicabilitate la felul organizărei noastre de stat. In alt- țări I ns»t există un oarecare grad de moralitate care face ca legile să se aplice In litera şi sportul lor. Cetăţenii se pot comporta după regulile de drept, stabilindu-şi o viaţă dacă nu justă şi egalitară, dar cel puţin singură. Ranovatus Bucureşti.— Invitarea noastră, oficială, de a participa la conferinţa de la Londra a avut, cum era şi zicem, o influenţă considerabilă asupra tuturor straturilor sociale. Duminică seara a avut loc la ministerul de externe o importantă consfătuire. S a comunicat împrejurările în care au urmat, pînă azi, dezbaterile între Moscova şi Varşovia şi s'a ajuns la concluzia că Romînia trebue să şi desemneze, grabnic, reprezentanţii la conferinţa de la Londra Pînă Luni seara circulau, în Bucureşti, diferite versiuni asupra numirilor Serfentilau,în special, ştiri privitoare la acceptarea de a ne reprezenta la Londra — din partea d-lor Take Ionescu, Duiliu Zamfirescu, Dr. I. Cantacuzino şi Ioculeţ. In seara consfătuirii de la externe am putut vedea pe d. Take onescu care mi a declarat următoarele : — Participăm la Londra pentru că înţelegem să lucrăm In deplin acord cu Aliaţii. Intrucât este vorba de o înţelegere Intre Europa si Rusia sovietică, se Înţelege, de la sine, că Romînia nu poate rămânea indiferentă. * D. Duiliu Zamfirescu, pe care l-am vizitat acasâ, fiind întrebat asupra eventualei sale numiri ca reprezentant la Londra, — mi-a declarat : — Până azi nu se ştie nimic precis, indiferent. Insă, cine va fi numit, principalul e să acţioneze In aşa fel încât întreaga noastră politică externă, clarificată, după conferinţa de la Versailles să fie încununată de succes. * In cernerile guvernamentale se speră în realizarea păcii. Deşi, anumite operaţiuni militare române, provoacă nedumerirea multora asupra viitoarei situaţiuni a ţârii, vă pot totuşi asigura, că , potrivit relaţiunlor oficiale care mi s’au dat recent, Romînia nu va întreprinde nici un nou războiul VIAŢA POLITICĂ Delegaţii României la Londra —CONFERINŢA OS DUMINICA SEHR® DE LA MINISTERUL DE EXTERNE. — DECLfiRAŢHLE D-lul TAKE BONSSCU. — OS CU O. DUILIU ZAMPIRESCU. — — De la corespondentul nostru special — • — „Participăm la Londra, zlea d. Tafta Ionescu, pantru ei Im§&§en g@*n si lucram in deplin asord cu aSistJi“ — — „RomSnia nu va face un nou rlibons, zic sersurffe oficiale" » Discuţia la mesagiu s'a termin»! In mod lamentabil pentru guvern. D. General Averescu a fost mai prejos de toate aşteptările. Un singur fapt important se degajează din acest lamentabil sfârşit al unei interminabile discuţiuni: apelul primului ministru ca opoziţia să colaboreze cu guvernul. Acest apel nu constituie un lapsus datorit unui avânt oratoric. El este expresiunea unui simţimânt de adâncă conştiinţă despre slăbiciunea guvernului. Da altfel, guvernul Averescu in actuala lui formaţiune, poate fi considerat ca sfârşit. Foarte curând vom cvea o nouă formaţiune, pusă la cate de d. Take Ionescu, cara va fi expresiunea inţeiegerei dintre partidul poporului şi partidul naţional ardelenesc. 4* Autorităţile au primit ordinul si întocmească şi să înainteze direcţiilor respective tebipuri de funcţionarii care In caz de mobilizare, sunt absolut indispensabili serviciului. * Odată cu reîntoarcerea în ţară a d-lui C. Stere, în mai toate ziarele din Bucureşti au apărut notiţe prin care se vmbra de intenţia fostului preşedinte al aStatului Ţârii, de a reintra în politica militantă aşezându-se în Basarabia. Nu ştm tntruit relatările presei din Bucureşti corespund cu Menţiunile d-lui C. Stere — spune ziarul „Sfatul Ţării* din Chişinău. Adevărul este că d-l C. Stere numără in rândurile bărbaţilor politici din Basarabia un număr de prieteni devotaţi între care in primul loc poate fi aşezat d. Sergiu Niţă, ministru delegat. Prin mijlocirea d-lui Sergiu Niţă, s’a încercat o apropiere politică a d-lui Stere ca fruntaşii partidului ţărănesc bararabean. A avut loc chiar o întrevedere la care s’au examinat condiţiile în care o colaborare ar putea fi posibilă. La această întrevedere d. Sergiu Niţă s’a arătat dispus a face toate sacrificiille personale spre a vedea efectuată o unire a tuturor forţelor politice Basarabene in jurul d-lui C. Stere. Pe cât ştim până acuma Însă nu s’a ajuns la un rezultat, uni D. Andronic, numit şeful aprovizionarel spitalelor Sf. Spiridon, s’a prezentat să depue legiuitul jurământ, dar a fost refuzat de d. primajor Sturdza. Faţă de aceasta, d Andronic, neștiind cum să procedeze, a luat avizul cunoscutului jurisconsult d. D. Alexandrescu. Acesta l-a sfătuit să pretindă d-lui Sturdza încheerea unui proces verbal în care să consemne refuzul jurământului. In caz când Sturdza nu-i va satisface cererea, să sesiseze parchetul pentru refuz de serviciu. £§ Destrămarea majorităţii. — Pe lingă atîtea acte care dovedesc subriditatea partidului poporului şi distrugerea treptată a majorităţii parlamentare, s-a mai produs un fapt de o deosebită importanţă pe care îl relatează, în următoarele cuvinte, listul „Novoe Slovo“, oficiosul averesian din Chişinău : „Dispoziţia deputaţilor basarabeni este departe de a fi optimistă. „Pe zi ce trece tot mai mult şi mai mult dânşii pierd nădejdea în înfăptuirea apropiată a acelor reforme în Basarabia pentru care dânşii au intrat în Parlament. „Acum zec zile basarabenii, derutaţi din majoritate au predat primului ministru generalului Averescu, un raport în care snt formulate amănunţit toate năzuinţele Basarabiei şi reformele aşteptate de populaţia ei pe tărâmul administraţiei obşteşti, al finanţelor, al comerţului şi industriei, al şcolilor, etc. reforme fără de care, după concepţia raportului, ţara noastră se înăbuşe „ Totuşi la acest document, până acum nu a urmat nici un răspuns.O asemenea purtare din partea guvernului enervează foarte mult pe deputaţii noştri şi unii dintre dânşii nu exclud putinţa de a rupe cu partidul elv la guvern şi au căzut când nu se va primi un răspuns mulţumitor la documentul înaintat de a trece In opoziţie". Faptul că aceste lucruri sunt scrise de oficiosul averescan din Chişinău, ne disipensează de orice comentarii. D. Gh. Lambrino,judecător la tribunalul Iaşi, a fost transferat la tribunalul din Cluj. D. Ernest Ceaur-Astir, fostul judecător de instrucţie, a fost numit consilier la Curtea de Apel din Temişoara. 1 «. In învăţământul secundar ş! profesional din localitate sânt vacante pentru anul curent următoarele locuri de sol entl ş! burserl : La Liceul Internat, 15 burse ş! 20 solve pentru cl. la; 6 burse pentm cl. 11 şi III; 8 solve pentru cl. IV şl 7 solva pentru clasile II, 111, V şi VIl. La seminar»! Veniamin, 7 burse şi 13 solve. .* ■ La şcoala de arte şi meserii, 32 burse şi 18 solve. La şcoala superioară de comerţ, 2 burse. Administraţia comunală, va lua zilele aceste cuvenitele dispoziţiuni, pentru aprovizionarea cu lemne, ca să pue la adăpost populaţia, pe obicinuita spsculă cu lemne de foc. Aseară a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, d. Betiş Rosman, unul dintre cunoscuţii comercianţi. Regretatul a fost unul dintre intemeiatorii societăţei „Fraterna* din Păcurari, una din cele mai vechi şi mai bine organizată societate israelita din localitate. 05 Serbarea tipografilor.—Lucrătorii tipografieiŞi-au serbat ori patronul societăţei. Dimineaţa ca serviciu regios, a fost oficiat la biserica Sf. Constantin, după care cu toţii s’au întrunit la grădina Sacea, la o masă comună. Au participat şi foştii patroni d-nii P. Iliescu şi Bogdan, precum şi mai mulţi zladişti. Au rostit cuvântări d-nii: Mişu Bartn, V. Alexandrescu, Ştefan Lungu, Mălăescu, Stegaru şi alţîi, accentuându-se mai ales nevoile breslei. O atmosferă deosebită cordialitate a domnit în tot timpul, o serbare colegială,c lavătătorii veniţi din promoţia din 1915, si-au dat întâlnire pentru eil, 2 Auguat la şcoala normală din Iaşi, a căreia absolvent sunt. Din 44 absolvent numai 22 au răspuns la chemare, 15 au căzut pe câmpul de onoare, 7 sunt Invalizi de război. întâlnirea celor rămaşi a fost mişcă-t toare. In capela şcoalei, s’a oficiat un parastas, în memoria celor căzuţi,după care d. Gh. Ghibănescu, profesor, a rostit o cuvântare Inimoasă. Cu toţi au luat apoi o mică gustare, întreţinându-se de acel dintre colegii lor, cari şi-au dat viaţa pentru neam. W Băile comunele funcţionează regulat, în toata zilele, în afară de Lunca. W In cercurile regiune! c. f. r. ss afirmă, că svonul fnrrgstrat de unele ziare din Capitală, după care acceleratele din Moldova se vor desfiinţa, este lipsit de orice temelii. Hf O consfătuire a profesorilor cari ţin cursuri de vacanţă cu profesorii basarabeni, au avut loc Ieri «i s’au formulat unele dezîderate, cu privire la recrutarea corpului didactic pentru B*assiraba. D. Găvăneacul va Înmâna acele deziderate celor in drept. W Duminică, sub o mara afluenţă da prietini şi cunoscuţi, a avut loc înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale I doamnei Amira, soţia mult regretatului I 5 comerciant Simion Amira. ^ Căftumi şc©iaz.—Comitetul şcolar de pe lângă liceul „Naţional“ aduce la cunoştinţa sătenilor din judeţul Iaşi, cu începere de la 1 Septembie 1926 se înfiinţează în această şcoală un cămin, care va cuprinde 16-12 elevi, recrutaţi prin concurs, la care se cere câte o probă scrisă la limba română şi matematică de puterea ultimelor două clase primare şi o probă orală de cetire şi de expunere a cuprinsului bucăţilor cetite. Înscrierile se fac între 26 - 31 August, iar concursul va avea loc între 1 si 5 Septembrie. Concurenţii trebue să prezinte la înscriere : certificat de absolvire a cursului primar, act de naştere, act de vaccină, act că e născut din părinţi români ş plugari sătui din judeţul Iaşi, precum şi act de stare materială vizat de percepţia comunei respective. Elevilor primiţi în cămin li se va da: casă, masă, încălzit, luminat şi spălat. Vor fi obligaţi să păstreze îmbrăcămintea naţională a săteanul român. La cote medii egale vor fi preferaţi cei mai sănătoşi, cu glas pentru cântări şi cu purtare foarte bună. Părintele Mealea, Protoereul oraşului, a plecat în inspectarea parochiilor din judeţ. i