Opinia, septembrie 1920 (Anul 16, nr. 4001-4027)

1920-09-19 / nr. 4018

ANUL XVI-lea Wo. 4018 ABONAMENTE UN AN 0 p , .'150 SAFE LUNI .... TUll LUNI I I I 1 40 ADMINISTRATIA IASI. — Gh. Mârzascu 17 W B«Xi ® P O «s* *sp 60 bani numărul INIA «R POUTIC COTIDIAN. / DUMINICA 19 Septembrie 1P%Q ANUNOIDEI Sa primesc la AGENTIA DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — — fir. SIS?. Nfirsascu W - J — Concesionară exclusiva a pollieUând —­ ­ Uffi nam&r veeWu 1 leu « D. Tike Ion io Éiooe — Totul pentru aliați. —­Sentimentalism războinie.— Mistere» — Fllo»mashfarlsin şl a«is«&y|garlsits D. Take lonescu a plecat în străinătate în misiunea di­plomatică și prima d-sale gri­jă a fost să acorde vre -o cî­­te­va interviewuri. Cel mai caracteristic inter­view al ministrului nostru de externe este, desigur, acel a­cordat marelui ziar parizian „Excels­or“. D. Tiko Ionescu a abordat chestiunea de ac­tualitate a „Micei Antante“, privind lucrurile din punct de vedere european. Dună tonul declaraţiunelor superficial făcute — adică di­plomaţi­ceşte —­ se vede bine că d. Take Ionescu nu prea este încîntat de Alianţa Iugo­slavă, Romînă, Ceho­slovacă. Este o alcătuire prea restrânsă, prea modestă, şi se cunoaşte predilecţia d lui Ionescu pen­tru lucruri complicate şi vaste. D sa consideră, „Mica Antan­tă“ ca ceva provizor, ca un simplu început al unei alcă­tuiri mult mai mari la care să participe şi Polonia şi — dacă se poate — şi Ungaria. Bulgaria este încă privită cu duşmănie. Pentru ce această deose­bire de tratament între cele două state foste duşmane, n'am putea preciza. Observăm cel mult coincidenţa filo-ma­­ghiarismului d-lui Ionescu, cu noua prietenie ungaro-fran­­ce^ft. Mai rămîne un ce miste­rios, cum împacă d. Take Io­nescu participarea Poloniei şi Ungariei la această „Mică Antantă“ pe care sîrbii şi cehii au imaginat-o tocmai împotriva revanşei ungureşti şi în dezacord cu agresivi­tatea Poloniei reacţionare îm­potriva bolşevicilor, astăzi,­­şi — desigur —împotriva altor vecini, mîne. Ne pretindem să descope­rim misterul, dar observăm iarăşi că vastitatea concep­ţiei europenişti a ministeru­lui nostru de externe cadrează de minune cu interesul im­perialismului Francez proas­păt aliat cu Polonia război­nică şi Ungaria lui Horty. De altfel însuşi d. Take Io­nescu şi-a prezintat croelile­­ sale diplomaţi­a de drept cea mai nemerită politică în in­teresul...Franţei. Primul nostru diplomat a ţinut cu îngrijire să-şi depue prinosul de admiraţiune pe altarul nesecatei surse de a­­titudine europeană care se rezumă în cuvintele: „marii noştri aliaţi*. D-sa a mărtu­risit cu bravură că România a fost şi mai este gata să in­tre oricând şi cu oricine în război, dacă­ aliaţii o vor cere. D. Take Ionescu s-a cu­fundat în partea poetică a chestiunei, spre deosebire de guvern care se îngr­­eşte şi de partea practică. D. gene­ral Averescu a şi oprit vîn­­zarea în ţară a exemplarului din „Excelsior“ cu pricina şi a luat măsuri ca lucrul să nu pătrundă în presa din ţară. Guvernul ştia că închirierea în alb a sângelui acestui po­por va entuziasma foarte pu­ţin opinia publică românească. Lucrul s’a „aflat totuşi şi ne mîngâem cel puţin cu faptul că d. Ionescu a putut entu­ziasma Europa. Dar partea mai proastă a războismului sentimental al ministrului de externe stă în aceia că are calitatea să an­gajeze efectiv ţara. Destăi­nuiri ale presei străine, de­­claraţiuni ale oamenilor noş­tri politici arată că visuri­­ zgomotoase ale d­lui Take Io­nescu erau cit pe ce să devie realitate. Chiar acum­­de cu­rând, cu prilejul nouei oferte de pace a Rusiei, consiliul de miniştri a recunoscut is­călitura în alb a d lui Take Ionescu, condiţionând răspun­sul de permisiunea marilor noştri aliaţi. Şi aceşti mari aliaţi deocamdată ne-au în­curcat cu domnul general Wranghel de prin Crimeia. Ştiind că în eventualitatea unui război nu vom fi mi­niştri de externe ci vom su­porta greul mizeriilor, parcă ne-ar fi mai simpatic d. Take Ionescu în ţară decât în mi­siune şi parcă l-am dori mai curând în opoziţie decât la guvern.­ ­. R. Ghiulea ÎNDEMNĂRI Securitate naţională Fortul şef al fostei republici comuniste ungureşc l, Bella K­ha, afla t la vll.R)»tari la Moscova, a ficat şi dânsul râtev* decla­ration!, bine laţele«. In cercul preocupărilor sale de predilecţie , revoluţia. Bella Kohn şi-a manifestat convingerea că revoluţia bolşe­vică se va întinde în toată lu­mea, ca excepţia României care nu este susceptibilă de nici o revnlore. Trebue să constatăm că acest Kuba ne cunoaşte blne ţara ; la noi nici un fel de revoluţie nu este posibilă. Şi c■ ând zicem „re­voluţi*- na pe glndlai,­­doamne fereşt*, Ia bombe­, baricade, asa­sinat şi d­rugeri, ci­­medifim la asigurarea economică a popu­laţiei , şi la încetarea acestui re­gim de ruşine $­ jaf. Intrarea la ominte, caviinţă şi legitate ar inirmna pentru România cea mai extremist ros­b­ă revoluţie. Dar blajinul nostru popor ne acomodează de minune ca cele mal ticălos«« situa'ionl. El ae s'mte necăjit şi po­te fi nemul­­ţ­imit, oftrază, murmură, dar su­feră şi nu ae mişcă. Tot ce-I doare de la ciocoi, vine de la Domn-z­n şi deapre o schimbare a lucrărilor, prin acţiunea lui di­rectă, n'ci ras car nu visează. Fără îndoială ci la noi nu se va InfiptH nic' odat* vre-o re­voluție. Dacă n’ar exista pol­iia de siguranță și dacă oligarhii n'ar avea din când in când In­tere« al Inventeze cîte an „com­­­p'ot­, «pol ’nici nu a’ar pomeni macar cuvântul de „revoluţie­. Bell« K' hn are dreptat*. Toţi samsarii politicăriei noastre pot rimâne cinișt­i. In scarapa noa­­stră patrie, r­gimu’ depozitelor Incendiata «­ ai permiselor va dăinui până la sfârșitul lamei. Renovatul« Cetiți In pagina II-a ul­timele știri telegrafice și telefonice. Preţul triumfului — 9. Take ionescu i reuşit. — Nu vom face pase cu Rusia.— Con­sssinf*­** — Operaţiile oculte. — Despre activitatea pe care o desfăşoară tn străinătate d. Ta­ke Ionescu se p­apă pri­mul nos­tru articol de astă­zi la cele ce urmează aci voim să subHulăm acţiunea guvernului. Influenţată de sugestiile primite de la d. Take Ionescu, după ce acesta a convorbit cu marii conducă­tori ai Occidentului. Această acţiune poate fi so­cotită ca triumful politicei a lui Teke Ionescu, triumful acelei politici care însamnă că Rmă­­nia înţelege să fie în funcţie de Antanta — citeşte, in unincrsal Franţa — în ce priveşte adele ei externe. Intradevăr acest stub­­l are deriziunea luată de guvern în ce priveşte pacea cu Rusia. * Pus în imposibilitate de a m­ai continua multă vreme cu tergiversările — aceasta în­trucît Cicerin începuse să tri­mită note prin care guvernul nostru era dovedit că face a­­firmaţîuni alăturea de ade­văr — guvernul a dat în fine un răspuns hotârît. Acest răs­puns înseamnă ca nu va în­cheia pacea cu Rusia de­cît la masa comună cu ceilalţi aliaţi. Ast­fel politica d lui Take Ionescu a triumfat cu preţul păcei. Anticipind hotărârea co­n­­siliului de miniştri d. Take Ionescu a spus că situaţia Ro­­mînîei este ideală : nici nu încheie pace, dar nici nu face războiu Rusiei. Este desigur o bizară con­cepţie a unui om de stat de a considera această stare de in­­­certitudine şi nelămurire ca un lucru ideal. In orice caz d. Take Ionescu putea să şi permită­­în străinătate luxul unor ast­fel de afirmaţiuni.­­ Aci în ţară n’ar fi putut’o face, fiind­că poporul ştie ce înseamnă starea actuală de lucruri. El ştie că aceasta în­samnă să stăm cu arma la picior, însamnă mobilizări, cheltuieli imense dintr’o vis­­terie secătuită, însamnă ligi excepţionale, armata pe picior de războiu. El ştie că starea aceasta de lucruri insamnă cel mai grav atentat la pro­gresul vieţei economice şi la restaurarea ţarei, atât de grav atinsă prin grozăviile rfizbo­­iului. Acest lucru îl ştie­ poporul, îl ştie bine şi d. Take Io­­nescu. Dar lucrul nu impor­tă pentru d-sa, din moment ce aşa cer interesele aliaţilor iar ministrul nostru de ex­terne concepe Antanta îna­intea Român­iei. «l unei politici CÂTE­VA NOTE Pe doi din membrii de la «Casa Noastră» din Basarabia ii chiami Bu­ruiana şi Miciuna. Nimic mai natural dar ca întreaga reformă agrară de acolo să fie min­ciună şi ca toată administraţia a zisei case să aducă după sine că buruiana se întinde tot mai mult pe mănoasele holde ale Basarabiei. * Guvernul sovietelor se încumetă să dovedească că guvernul Averesou şi în special ministrul de externe Take Ionescu au afirmat neexactităţi. Dovadă era necesară doar pentru străinătate. Aci în ţară dovadă e de mult făcută. * Socoteala de acasă nu se potriveşte cu acea din oraș. De aceia, se vede, d. m­ouletz a pornit de acasă cu expropiere, pentru ca să devie proprietar în vechiul re­gat. OLANZY Dar dovada cea mal vie că nu este vorba da po* Iftica Row&niel d­' de a­­cea a Antantei este lap* tul celor ce se petrec în rsport Seu generalul Wranghel. Ins3.fl ziarele franceza recunosc c3 noi ajuto­răm opera acestuia. Pen­tru ce I In ce scop I. Pe când celelalte stata mici victorioase Isl fac un titlu din leala si com­plecta lor neutralitate, noi care pretindem cl avem o perfectă Identi­tate de Interese ca ele fefelegem să ne ameste­căm In luata InternS e Rusiei estâ­ zi fSrămîţită, dar mâine cu siguranfS unită şi foarte puternică. Dar ce importanfS are pentru d. Take Ionescu suferinfele de astă­zi şi primejd­ite de mâine, din moment ce vede tri­umful politico! sale f in­tru cât fl încurcă pe ac­tualul ministru de ex­terne ră preţui politicei in funcţie de Antanta «i plătim cu sacrificarea pS a cel actuaie şi înmulţirea primejdiilor vilteare! Intru tât — din moment ce pentru d-sa există mai întâi Antanta şi apoi România­­ până acum deşi erau prevăzute de Învăţământ totuşi nu func­ţiona­m. Mă țara aceasta pasă !n'prac­tică ca Insistenţă va face aă se meritle şl,să se comnlecteze cu­­nojd­inţele copiilor absolvenţi a 4 cUae primare, pe lângă că vor fi im­pedicaţi a Intra la dlfcrire mes*rii «an ocupiţlunl la vrlstă prea trsg*dJL Inflhţarea şcoalelor da adalfi va forma una din preocupările importante aîe conducătorilor îa­­vă­tăn"â­n'tuiul. Iniţiativele particulare in aceas­tă direcHune n’au dat rezoltat*ie dorite, fiind numai temporar fă­cute și numai de mântuia’ă. Intr’o ţară ca a noiatră unde analfabeţii dau an număr îngro­zitor de mare—pare-ae că din acest punct de vedere stăm In fruntea statelor din­­Europa. În­fiinţarea şcoalelor de adulţi, bine o­grafzate se Impane cu multă stăr-lnţă. O măsură care ar fi nimerit de luat, pentru a Impane şcolile de adulţi, este ca ele să funcţio­neze pe lângă fiecare cazarmă. Inviţământul să facă parte in­tegrantă din programul de In­strucţie militară.­­* Organizarea învăţământului nor­mal probabil ci­ne va menţine la 6 ani de studiu, motivându­­se această măsură că 6 ani de studiu sunt suficiente pentru pre­gătirea învăţătorului, procura şe da faptul că este o mare lipsă de dascali. Reorganizarea învăţămîntului din România — Câteva Indicafiunl lămuritoare — Pare că m’uUttrul de Instruc-Île Intenţioneaei s* se oprească a urmaiosre'e reforme In celac* priveşte unificarea şi organizarea faviţamântului primar, a şcos­­lelor de adulţi şi a Invfiţămân­­tulul normal. Şcolile primara se vor men­ţine la cele puti clase compiec­­tâadu-se ca 3 ani cari vor for­ma şcoalele complimentare cari VIATA POETICA Această lipsă pare a ae ridica la*loc 15,oop de învăţători. Şcolile secondare. Deşi păre­rile sunt împărţite probabil că Învăţământul ae va red­ce la 7 clase un loc de 8 clase. De ase­­menea ae va renunţa la siatemul trifarcaţiei lăsându-se spre specia­lizare ultima clase de liceu, învăţământul technic. Se pre­vede o reorganizare şi sistema­tizare a tuturor şcoalelor tecnice şi in special o preocupare mare pentru şcolle inferioare de me­serii şl comerţ. In ce "priveşte compledarea golurilor ce •« 'observă In tnvă­­ţăncânt. Ministerul se va ocupa de rezolvarea problemei profe­sorilor suplinitori de 10—15 ani, lii învăţământ şi se vor utiliza practicanţii fiologii­ din Ardeal. Se vor aduce inbuniclţbl cor­pului didactic pentru a decide elementele bune să Intre la la* vlţământ. INFORMATION!­ ­ Este vorba ca zilele aceste d. general Avere* * cu *3 plece teatru vizitarea Basarabiei. Nu ne îndoim că vizita primului ministru va fi făcută cu tot fastul necesar unei atari călătorii *1 că diriganţii actuali al provinciei de dincolo de Prut vor face tot ca le va sta in putinţă pentru a con­vinge pa d. Averescu că Basarabia este cea mai fe­ricită din cele mai fericite regiuni. Adevărul este Insă că tot ce se petrece acolo a creat o imensă nenorocire şi că strigătul durere! pătrundă tot mal mult întreg văzduhul. Vom avea un curâ­t ocazia să publicăm unora note culese de un colaborator al nostru de curând revenit de peste Prut. Pentru moment putem spune d-lui general Avereseu că ceea ce a afirmat când­ va punctul principali &l programului d-sale — legalita­tea — așa ceva ne cunoaște Basarabia. la­inal pu­tem spune că exproaterea s’a transformat pur și simplu intr’o operă de jaf, Iar lucrările de expro­priere și împroprietărire intro operă de furt ca­­lificat. Aceasta este realitatea—nu caea ce i se va pune la cale ca să vază. Iar aceasta realitate — face pro­vincia, care a cunoscut nenorocirile războiului ji grozăviile revoluţiei, să fie transformată intr’un pă­mânt al ’durere! care pătrunde tot mai mult intrag văzduhul.­­ Scrisori particulare so­site din Viena semnalează fap­tul că în ţoată Austria dom­neşte o puternică agitaţie la sinul muncitorimei. Este tea­mă de o iminentă izbucnire a revoluţiei sociale. Duminică se va cele­bra la Botoşan­i, căsătoria d-rei Eufrosina Tabacaru, fiica d-lui Gh. Tabacaru, mare pro­prietar, cu d. Paul Gîrjovanu mare financiar din Brăila. In transacţiunele parti­culare, cursul rablei Romă­­noff a scăzut aseară la 87 de bani. If In­­Basarabia se pe­trece astăzi fenomenul care s’a petrecut la noi In timpul războiului. Din pricina stărei de asediu populaţia n’are voe să poarte arme. Şi se întîmplă faptul că în judeţele Bălţi şi So­roca banda de rău făcători operează în plină zi, ceasuri întregi, iar populaţia nu se poate apăra, nefiind înar­mată. Prefecturile de judeţ au cerut comandamentului de est permisiunea de a da ele autorizaţia portului de arme, pentru persoanele cunoscute ca oameni de treabă. Pinâ acum însă comanda­mentul a refinat această ce­rere. Proprietarii din jud. Soroca expropriaţi de pămîn­­tul le lor, încă n’au primit conform legei preţul arendei, cu toate că Casa Noastră a Încasat sumele de la ţarani. Proprietarii s£au adresat telegrafic Suveranului, solici­­tându i­ înalta sa protecţie pentru asigurarea plăţei, în­trucât mulţi mari proprietari, odinioară organizatori ai ma­relui export, astăzi sunt mu­ritori de foame. f1 Cursurile la Conservatorul de muzici şi declamaţii încep la n­ Sept. H Curtea marţială din lo­calitate a început de eri ju­decarea celor 36 tineri basa­­rabeni printre care două stu­dente, acuzaţi de bolşevism. Acuzaţii au fost aduşi sub o puternică escortă. Curtea se compune din d-nii Colonel Velescu, pre­şedinte, Maior Clemenţi şi Munteanu, căpitanii Strat şi Tarnoschi, membri. Acuzarea e susţinută de d. căpitan Rudeanu, Comisar re­gal. Apararea e reprezentată prin d-nii Herovanu, Demos­­tene Botez, Schreiber, Hai, Ştefă­nescu etc. Ziua întâia a trecut cu ce­tirea ordonanţei şi ascultarea, primilor inculpaţi. Dezbaterile continue azi.­­Şi în urma propunerei fă­cute de d. Eugen Petit, Pre­fect­­de Poliţie, autorităţile au convenit de a se adopta şi pentru oraș orarul gărei. ft O măsură nedreaptă. —Pentru ca sâ se vad« cam și-au perdut canal cel de sus este d*«tal s« amintim cazai ca clasele paralele. Intr’ade­văr am întâlnit mulți pSrinți pu­'-gândanl-ae de modal corn M'n’steml a rezoMt aceas­tă chestiune. Se știe că Miste­rul a înfiinţat clasele paralele in scop ca toti copiii doritori de in­­vltatură să se poată adăpa de la acest Izvor! Dar, felul cum­ Ministerul a rezolvat această problemă dove­deşte că cel de sus nu numai că n’au cercetat problema in toată complexitatea ei, dar ne indri­­tneşte a crede că aceste clase nici nu vor putea lua macar fiin­ţă. C«ci pe clnd elevii din cele­lalte clase nu vor plăti de­cît o taxă de 3oo—4oo lei anual cd din clasele paralele va trebui sft plătească o taxă de 75o lei. Fl-va oare in stare să plă­tească această sumă imensă ma­­joritatea populaţiei, care se ştie cu câtă greaţa­te îşi agoniseşte tu aceste vremuri grele, cele nece­­cesare existenţii ? Iată o problemă pe care o su­punem Mintateredul Instrucţiunii spre a o cerceta şi a-i da o so­­luţie favorabilă Învăţămlatului nostru.

Next