Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)
1920-10-27 / nr. 4048
AutlL 4049 BN AM 8A8I V ‚S TESf *‡** 5?” -›f •N‡ 1 8 .DMINISTRAȚiA 40 Gft. MSrntBSS« V N It H F O Nt Wo.-aoti ».'8 Criza politică Europeană! — Neînţelegerea 8R§$e-francezi. — Problema Kla*genelorf.— Austria condamnaţi la moarte. — Tot mai mult se pune în evidenţă că Europa continuă să fie într’o mare criză politică. Închegarea factice, pe care o constituie tratatul de pace, nu putea să ducă la alt rezultat. Pe ziua de astăzi se cuvine să subliniem cîteva nouă întâmplări, care preocupă opinia publică din Occident. * In primul loc este vorba de noua răceală produsă între Anglia şi Franţa din cauza convocărei conferinţei de la Geneva. Se ştie scopul acestei conferinţe : este vorba a se fixa, în contradictoriu cu delegaţii germani, quantumul daunelor ce are de plătit această din urmă ţară. Cu drept cuvânt francezii se arată nemulţumiţi de convocarea acestei conferinţi, care de fapt însamnă o ştirbire a consiliului de reparaţiun — căruia îi revenea după tratat de a decide în această materie. Punctul de vedere englez este că trebuie stabilit definitiv şi precis cît are a plăti Germania şi în ce condiţiuni. Nelămurirea din tratat trebuie să ia sfârşit, căci menţinerea clauzelor ar însemna distrugerea economică a Germaniei, un fapt ţinuta lui Loyd Georges insamnă o indirectă revizuire a tratatului. Cum este judecată la Paris ţinuta Guvernului englez, se poate deduce din următoarele rîndui, extrase din Le Temps, cu data de 16 Octombrie: „In ceea ce priveşte conferinţa, în care Germanii ar fi admişi la luare de hotărâri, în aceleaşi condiţiuni în care au fost admişi la Spa, teza engleză — care nu este nouă — susţine că Germania ar fi mai bine dispusă a executa aranjamentele luate de acord cu ei decît acele impuse prin voinţa alianţilor. Teza aceasta nu este lipsită de primejdie, căci ea tinde a admite disciţianea pe an picior de absolută egalitate; ea tinde a sa prima de fapt situaţia care a rezultat In mod legia din victoria noastră şi înfrângerea germană*. Un alt fapt, care provoacă zgomot, şi care este menit să puie în evidenţă cît de şubredă este aşa zisa Liga Naţiunelor, îl constituie rezultatul plebescitului din Klagendorf regiunea Carintiei, şi care rezultatul insamnă că populaţia, deşi în mare parte slovacă, a preferat Austria în faţa Iugo-Slavia. In Viena bucuria a fost excesivă. Rethspost vede în acest fapt „prima rază de soare in Austria, de la zilele nenorocite ale tratatului din Saint Germain“ iar Neues Weber Tgblatt spune că „această victorie a germanismului în Carintia dă speranţa de a revedea în curând alţi fraţi perduţi, reuniţi din nou la naţiunea noastră“. Intre timp s-a produs însă un mic incident. Imediat ce s’a cunoscut rezultatul votului, Serbia a ocupat ţinutul cu ajutorul armatei. In faţa acestui fapt, care constitue o reeditare a operaţiei de la Fiume, consiliul interaliat stă neputincios iar Liga Naţiunelor nu.,poa e nimica, fiindcă această instituţie n'are mijloace de constrângere. Şi cu drept cuvânt Le Journal zef emiseşte instituţia, a cărui forţă maximă se reduce la alte avertismente! Intre timp republica Austriacă declară că nu voieşte să se supuie verdictului de condamnaţiune la moarte, dat prin tratatul de la Saint Germain, ce voieşte să trăiască. Ceva mai mult. Ea declară că poate trăi numai dacă se alipeşte Germaniei. Aceste lucruri le spune baronul d'Eichhoff, ministrul Austriei la Paris şi Ie înregistrează Le Métrir, sub semnătura lui Stephane Lanzanne, care are aierul chiar de a te recunoaşte ca legi. „Concluzia este, spune diplomatul austriac, că masa poporului nu vede pentru moment —fie pe drept sau pe nedrept, fie cu părere de rău sau cu satisfacţie—nici un alt mijloc de salvare decăt alipirea de Germania. Dincolo de frontiera noastră septentrională sunt aproape 70 de milioane de oameni care mănâncă şi care ar consimţi fără doar şi poate să mai mănânce la masa lor, oricât de slab ar fi la garniţă, încă şapte milioane. Dincolo de frontiera austro-germană se găseşte cărbune, se găseşte carne şi marca tot face 25 de centime pe când coroana nu valorează de cât 4 centime*. Dar Stephane Lauzanne pune drept încheierea convorbirei : „Darii voim ca poporul austriac să as uite de voacea dreptăţei şi a raţiunei, trebue ca el să fie hrănit şi să aibă putinţa să trăiască“. Observer Noua lege a Împroprietărire! — Proiectul guvernului — — Opozita liberalilor — Baeureşti— D. Gorofrid, preşedintele comisiunei de împroprietărire, a dispus la casa centrală a obştiilor ca să declare apel, în contra tuturor deciziunelor comidanelor judeţlene, care Intru fixarea prtţdui de expopriare, au depăşit depozţiile decretului-lege. Nu mai puţin guvernul este hotărit a respecta hotărârile curţilor de apel. Dacă aceae hotârîri confireaă nesocotirea decretuluilege, guvernul va trebui să vină cu o nouă lege de Împroprietărire, care, potrivit art. 19 din Constituţie modificat, trebuie să întrunească 23 din numărul membrilor corpurilor legiuitoare. Sa pune chestiunea dacă această lge, prin care sa va prevedea cit au da plată sătenii și modul da plată a statului, va întruni qvorumul necesar.* Două sunt principiile pentru care liberalii vor combate legea şi se vor întâlni cu ţărăniştii şi federaţia în genere. Primul. Liberalii nu vor admite ca să se modifice preţul expropriere!. Ţărăniştii şi federaţia vor fi de igur alăturea de ei In aceasta Chrstiane Al doilea. Principiul Inanabuldţei. Guvernul nu doreşte, Tntr’adevăr, o prea mare farafilifire a pământului. Se va prevede că numai acei care muncesc adevărat pot fi împroprietăriţi, iar dreptul comun va fi modificat in senzul ci latul de împroprietărire va fi moştent de fiul cel mai »care— dacă munceşte pământul efectiv —cu eclgaţia de a da o justă dezdaunare celorlalţi comoştenitori prin plata în bani. Liberalii vor combate majoratul şi vor cere menţinerea dispoziţiilor actuale în ce priveşte inalienabilitatea pământului. Din cauza acestei legi nu sunt excluse surprize politice. Cetiţi în pagina II-a ultimeie ştiri telegrafios şi telefonis SC b*&i aumteai MERCURI 27 r ef#llW|Nj| 1*23 INVNCIOBI is pahmmt la AGENTIA DE PUBLICITATE !. BRANISTEANU — Str/ *3b. Ssilsessss IT — -r — Concesionară exclusivă a publicitițel — I | h 8 p-*y t '* T t pc o TI 0 f t s^. 17» mum&r vmi I » i VIATA POLITICA Românizarea Basarabiei politice — Expunerea unui cunoscător. — o anecdotă tipică — Activitatea unori. — tragismul p lul Inculsiz • — Ca să fi. Un bun cunoscător al situaţiei dlin Basarabia, de curând reîntors In Iaşi, ce spunea, în legătură cu chestiunea activitaţei unora din oamenii politici ai regianei de dincolo de Prut: — „Putem fi fără grijă. Pe mulţi din oamenii politici de acolo i-am romanizat. Felul cum s’a făcut romanizarea îţi va fi redata prin următoarea anecdotă autentică. Pe vremea când d. Vidraşcu era prim-preşedinte al tribunalului de Iaşi şi cinci deci camera de deliberare constituia un soi de cameră de conversaţii între avocaţi, d. Abgar Buicliu, a găsit intr’o zi prilejul să atace cu furie pe un medic evreu, foarte cuprins în politică. Vorbind cu pasiune şi violenţă, d. Abgar Buicliu perora. —„Nu pot să văd pe acest tip, care nu munceşte, nu-şi caută de meserie, îşi prăpădeşte noaptea prin localuri de deperdiţiune şi îşi trage existenţa din politică. Jidanul acesta s-a romanizat cu adevărat... şi urmă o înjurătură neaoş românească“. * „In senzul aprecierilor d lui Buicliu, au fost romanizaţi o parte din cei ce fac politică în Basarabia. Ceva influenţe pa la miniştri, ceva intrigi, ceva stăruinţi, afaceri dacă se poate, în orice caz expediente, lipsă de credinţi, lipsă de respect pentru convingere, cu alte cuvinte perfecta mentalitate a politicianului din vechiul regat. Prototipul în această privinţă îl constituie d Inculetz. In sufletul său se parece un adevătrat tragism ! El suportă durerile unui chin grozav ! Nu ştie bietul om, dacă generalul Averescu rămîne, ce se va alege eu federaţia şi dacă cumva nu vin liberalii la putere. In aseminea condiţiuni, cum să adopte o ati - tudine şi cum este posibil ca el să se pronunţe într’o chestie şi în mod franc ? — „Şi totuşi, continuă convorbitorul nostru, speranţa nu este pierdută. Mai sunt în Basarabia caractere şi oameni care înţeleg să fie in slujba ţarei şi nu a Interesului lor personal. Aceştia au tresărit de bucurie, că, în sflrşit, d. Stere s’a mişcat şi a manifestat intenţia de a se ocupa de el. Afirmaţia politică a acestora va fi un bine pentru ţară şi un început de sănătate politică pentru Basarabia". Asasinarea d-nei Adole Kogălniceanu - Mobilai autorul. -crimei. — Ges Cazul prinţului Cetitorii cunosc faptul brutal. Doamna Adola Kogălniceanu, văduva multimilionară a răposatului Grigore Kogâlnicfienu şi sora fraţilor Alex şi Const Paşcanu a fost găsită Sîmbătă după amează asasinată în palatul din str. Coroi în condiţiuni pe care urmează să le stabilească instrucţia. Se impune însă restabilirea câtorva fapte în legătură cu cele stabilite până acum de instanţele de urmărire. * După toate probabilităţile autorul crimei este o persoana care cunoştea la perfecţiuie, nu numai aranjamentul casei dar pânâ şi situaţia locurilor ocupate de obiectele de valoare şi modul cum trebue da umblat cu cheile. Că asasinul cunoştea perfect dispoziţia din casă, rezultă din faptul că la dreptul ferestei prin care a plicutis se afla o măsuţă de toaletă care nu a fost răsturnată nici deranjată. Mai rezultă şi din aceia că asasinul cunoştea dispoziţia obiectelor de valoare aşa că cutiile de argint care nu conţineau buterii n’au fost aticsa. Nu este exact că nu s’a furat. S’a furat enorm. Dar pause că asasinul n’a vut să reie lucruri care le considera ca o legitimă moștenire ca succesor de drept. Intre altele un coder de perle în valoare de 1 milion H fum&taH. ’a farat. — Cine ar putea fi Roznovana. — Cercetării!.— Sunt indicii că crima ^ fost comisă în momentul cîa doamna Kogălniceanu urma să se culce. .Aşa se explică că lângă locul unde a fost găsită asasinată, se găsea şi boneta de noapte. Cum pe de altă parte se stabileşte că la ceafă corpul prezintă înţepături de cuţit, pare neîndoios că asasinul într’adini s’a introdus când victima nu dormea pentru ca prin teroare sâ-i smulgă declaraţia, unde ţiie cheile şi unde se află banii. * In rezumat, toata conjecturile sunt pentru teza că asasinul urmărea numai o parte din avere şi din orice caz era un perfect cunoscător al casei.* Instrucţia cercetează pe rind pe toţi acei care aveau legături de servici cu doamna Kogălniceanu. Un moment a fost pus în observaţiune şi fiul doamnei Kogâlniceanu. Motivul era că lângă victimă s’a găsit o batistă plică de sânge şi mototolită. S’a presupus că este a asasinului care să fi tăiat la mini In momentul dud a reuşit să scoată geamul Cum domnul Rosnovanu fiul victimei prezenta eroziuni la degetul mare a minii drepte, bănuielile său îndreptat în această direcţi©. a S’a stabilit" însă că eroziunile sunt vechi nici de cum de data recentă. I«Cercetările urmează cu mir« asiduitate $1 nu sunt excluse măsuri represive împotriva unei persoane care măsuri vor produce mare impresie In oraș. * Ca ptVefil cercetărilor s’a întămpiat un fapt care a provocat criticele unora. Se ştie într’adevăr că In cazuri de crime nimeni nu poate pătrunde înalt di parchetului De astă dată însă siguranţa flind vestită şl neştind dacă e vorba de furt sau crimă, ştiul el domnul Botez Inscţ de 2 agenţi şi de Dr. Iamondi au pătruns In casă, dar constatând că este o crimă ca toţii s’au constitut prizonieri venind parchetar. La sosirea acestuia In urma cererilor şi a pre fectului de poliție s’a procedat la o riguroasă perhezionare, pentru ca să se evite orice bănuială. CÂTEVA NOTE Pentru a putea reveni în Iaşi d. Al. A. Bâdăreu a socitat şi obţinut un loc în trenul ministerial ce a plecat din Bucureşti Sâmbătă spre Cernăuţi. In gară d-sa este zărit de primul ministru. — D-ta aci ? îl întrebă generalul Averescu, zâmbind. M’am dat cu guvernul, fu replica d-lui Bădureu, dar numai pe trei sferturi, până la Pașcani, iar generalul Arereeou se îndepărtă râzând cu pofti. BLANZI W. Le Londra, România şi ministrul el de externe a fost servitoritft In cuvinte elogioase de lordul Curzon. O. Take lanescu a fost recunoscut ca fiind din falanga celor mal competenţi In troblemale externe generala. Ca români faptul nu poate decât să ne bucure. Simultan cu aceasta la Londra sa fac sforţări pentru a restabili pacea reală dintre România şi Bulgaria. Faptul nu poate lurisdacât să ne bucure. Orice este de natură a asigura pacea la frontiera noastră ne bucuri cu profuziune. Şi cu atât mai mult cu cât ea se restabileşte sub egida unei puteri e Anglia Işi daci cu reale şanse de durată. Din cauza grevei de la căile ferate întrunirea de la Botoşani a dlui Marghiloman care urma să aibă loc la 31 octombrie a fost contramandată. D. N. Iorga a fuzionat cu ţărăniştii. Nimic surprinzător, când se ştie că naţonalişti - democraţi de mult înclinaui pentru această fuziune. In ultimul număr al «Neamului Românesc» d. Iorga spune lămurit că interesele ţărci cer o unitate de direcţie şi că acest lucru a fost definitiv stabilit între cele două grupări. RR Moştenitorii Cantacuzino au vândut terenurile lor petrolifere unei societăţi fanceze, cu modesta suma de 800 milioane. Valuta leului nostru a început să se urce din nou. Pe ziua de Sămbătă cursul a marcat 26.25. Prefectura de Poliţie Iaşi aduce la cunoştinţă, că in conformitate cu dispoziţiunile Ministerului de Razboi, rămâne oprit portul armelor de către populaţie. Se pot acorda autorizaţii de a purta armă numai în cazuri speciale, în care portul unei arme este dovedit necesar, precum şi persoanelor a căror serviciu reclamă portul de armă. Autoritatea în drept a aprecia asupra cererilor şi acorda autorizaţie vremelnică sau permanentă de a purta armă, este corpul de armată pe teritorul căruia locueşte solicitatorul, rămânând ca toate autorizaţiile eliberate de această Prefectură, să fie considerate conţinnnte. In sarcina perceptorului Popescu şi a agentului Dumitru Pascal din Tomeşti s’a constatat de ciară administratorul financiar Iaşi mari delapidări. Pină'n prezent s'a constatat lipsa a vre’o 17.000 Iei. Cercetării* Matinal cu mare Mvtritat*. „ Pintru a se vedea cât de productive pot fi unele situaţii vom spune că d. ing Ştefânescu odinioară funcţionar cu 1200 lei lunar, are asăzi ca directorat Băcel Româneşti, un milion cinci sute de mii lei pe an din diferitele consilii de administraţii, iar primele dela emisiuni, trecute în contul d-sale, se cifrează la un milion. V: Liberalii fac o vie propagandă şi declară că la venirea lor la putere vor fi greuta cu mult condice de înfiinţare a societăţilor anonime. Aceasta din cauză că, pe de oparte, prin capitalul pompat dar de fapt ventizat se facemare neajuns vieţei economice, iar pe de alta, prin angajarea personalului se fac mari neajunsuri serviciilor pubile în fiinţă. Guvernul s’a hotărât să puie şi la dispoziţia funcţionarilor — dar numai până la rangul de sub şef de biurou — acţiuni Reşiţa. Pe deltâ parte, amintindu-i şi de existenţa agenţilor de schimb, ie-a pus la dispoziţie câte S acţiuni. Aceştia, Intr’un pilc comun, au restituit acţiunele. @ Soaietatea Ocrotirea Orfanilor de război a decis ca via de la Copou, cumpărată dăunâzi de la d. Albert Daniel, sâ servească drept o şoală de corecţiu ne, pentru acei orfani dovediţi cu rele aplicaţioni. Educaţia acestora va fi făcută de patru învăţători din cei mai buni absolvenţi ai şcoalei normale Vasile Lupu. Iar Mitropolitul Moldovei, a hotărît a aduce în Iaşi preoţii cei mai distinşi, a însărcinat cu parohia bisericei Sf. Cruce pe părintele Dron, condusătorul de mai mulţi ani al Înfloritoarei obştii Tudului. Părintele Dion este acela care pubdea apreciatele cronici economice din „Viaţa Românească“, în învederează adinei cunoştinţi agrare, atît ca fi oriee şi ca apUcaţiune.